APELE

CONTINENTALE

Apele Continentale
Apele continentale includ:
Apele de suprafata
Ape curgatoare (parauri, rauri si fluvii)
Ape statatoare (lacuri, balti si mlastini)
Ghetari
Ape Subterane
Ape freatice
Ape de adancime

Apele Continentale
1. Apele curgatoare
Paraul este unitatea hidrografica cea mai
mica si poate avea si perioade in care seaca.
Diferentele dintre rau si fluviu se
refera la dimensiunile acestora.
Elementele caracteristice unui
rau sunt:
- Izvorul sau obarsia
- Cursul apei
- Gura de varsare
- Bazinul hidrografic
- Cumpana apelor

Bazinul Hidrografic al Raului Jiu

Apele Continentale
Bazinul hidrografic reprezinta suprafata de pe care raul principal isi
colecteaza apele.
Cumpana de ape reprezinta linia de separatie intre doua bazine
hidrografice, urmarind punctele cu cele mai ridicate altitudini dintre ele.

Bazinele Hidrografice
ale Romaniei

Apele Continentale
Principalele fluvii ale Terrei,
in ordinea lungimii sunt:
- Amazon (7025 km)
- Nil (6671 km)
- Mississippi (5970 km)
In Europa:
- Volga (3696 km)
- Dunarea

(2860 km)

Apele Continentale
Caracteristicile hidrologice ale
raului
Volumul de ap scurs intr-o
unitate de timp pe un ru se
numeste debit si se masoara
in m/s
Factorii care influenteaza
debitul raului sunt:
- marimea bazinului
hidrografic,
- cantitatea de precipitatii,
- relieful, vegetatia etc.

Apele Continentale
Variatiile debitului determina si nivelul apei raului.
In decursul unui an, variatiile de debit se incadreaza in 3 faze:
- ape mici,
- ape medii,
- ape mari sau crescute;
La ape mari se pot produce
viituri (cresteri bruste),
revarsari si inundatii.
Cand cantitatea de apa ce
trece printr-o sectiune a
rului este calculata / analizata
pe o perioada mai lunga (zi,
luna, an, multianual) se
numeste scurgere.

Apele Continentale
2. Lacurile
sunt acumulari de apa in depresiuni ale scoartei numite cuvete
lacustre.

Apele Continentale
Clasificarea Lacurilor
a) Dupa originea depresiunii
lacustre, lacurile pot fi:
-) tectonice (L. Baikal, 1620 m)
-) vulcanice (L. Sf. Ana)
-) glaciare (L. Garda, L. Como)
-) de baraj natural (L. Rosu)
-) pe calcare si in masive de sare
-) de origine fluviatila
-) lacuri de la tarmul marilor si
oceanelor
-) lacuri antropice

Lacul Sfanta Ana

Lacul Garda,
Italia

Apele Continentale
b) Dupa gradul de mineralizare a apei:
-

lacuri dulci ( cele mai numeroase), cu salinitate sub 1 ,

lacuri salmastre cu salinitate intre 1 24
lacuri sarate (salinitate peste 24 )

c) Dupa regimul termic:

- tropicale (in care temperatura este
tot timpul peste 4C),
- temperate (temperatura urca in lunile
de vara peste 4 C)
- polare (temperatura nu depaseste 4 C)

Lacul Victoria, Africa

Apele Continentale

3. Apele subterane
Apele subterane
includ:
- apele freatice
- apele de adancime
Apele freatice se afla
deasupra primului
strat impermeabil.
Apele de adancime
sunt captive intre
doua strturi
impermeabile

Apele Continentale

Apele subterane provin in principal din

infiltratia precipitatiilor si a apelor de
suprafata (ape vadoase).
O mica parte a apelor subterane provin
din condensarea vaporilor de apa rezultati
din eruptiile vulcanice (ape juvenile).

Apele Continentale
Izvoarele repezinta locurile unde
apele subterane apar la suprafata
uscatului.
In functie de temperatura apei,
izvoarele se clasifica in calde (cu
temperaturi peste 20 C) si reci

Apele Continentale
Apele subterane
si aparitia
izvoarelor