PROIECT

LA
GEOGRAFIE

MURTAZASAIM
MURTAZA SAIMANDREI
ANDREI
11AA
11
 1.
Tipurile de medii geografice
 CE ESTE MEDIUL GEOGRAFIC?
• - spaţiul de convergenţă şi interferenţă, în care se întrepătrunde litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera, pedosfera şi
antroposfera.

• - cuprinde: relieful, clima, apele, plantele şi animalele, solul şi omul cu activităţile specifice

• - caracterizat prin organizare, structură şi funcţionare

• - strat continuu, formă sferoidală, limită inferioară: astenosfera, limită superioară: partea superioară a troposferei

• - sistem deschis – este influenţat de atracţia terestră şi cu precădere de Soare şi Lună

• - mediile geografice se diferenţiază în raport cu un element dominant (relief, climă, vegetaţie, ape)

• - clima este dominantă limitelor comportamentului specific fiecărui mediu

• - vegetaţia – cea mai sensibilă a mediului, vizibilă şi conferă acestuia omogenitate

• - regimul caloric al mediului este condiţionat de circulaţia generală a Soarelui

• - distribuţia cantităţii de energie calorică, în latitudine – impusă de forma şi mişcările Pământului
ZONA
CALDA
 1. Pădurile ecuatoriale

• - Bazinul Amazonului (America de Sud), Bazinul Congo (Africa), arhipeleagul Indonezian, peninsula Malaca (Asia)

• - căldură + umeazală mare tot timpul anului

• - TMA 25 oC – 30 oC

• - pp: 2000 mm/an

• - nu există presiune atmosferică => nu există vânturi

• - soluri sărace, nefertile (LATERITE)

• - vegetaţie etajată (palmieri de ulei şi zahăr, mahonul, arborele de cauciuc, arborele de cacao)

• - fauna: insecte, reptile, mamifere

• - impact antropic: incendieri şi defrişări

 2. Pădurile musonice

• 1.2. Pădurile musonice

• - Asia de Sud şi Sud-Est

• - temp.: > 20 o C

• - pp bogate vara – anotimp ploios

• - vânt: muson cu caracter periodic

• - păduri mai luminoase, deschise, arbori 35 m maxim

• - în anotimp secetos cad frunzele

• - vegetaţie: abanos, arbore de tec, palmieri

• - impact antropic: defrişări, incendieri

• - densitatea populaţiei este mare şi nevoi urgente (resurse, terenuri)

 3. Savana

• - Africa, America de Sud, India, Australia

• - 2 sezoane: ploios (pp bogate)/secetos (secetă foarte mare)

• - temp.: > 20 o C

• - vântul: alizee

• - vegetaţie: ierburi şi arbori înalte, acacia, baobab

• - faună: girafa, leu, maimuţă, leopard

• - impact antropic: defrişări şi incendieri, creşterea animalelor

 4. Stepa tropicală şi deşertul tropical

• a. Stepa b. Deşerturile

• - localizare: Africa de Sud • - deş Atacama (America de Sud), Namib (Africa), marele deş
Australian, pod Mexic, deş Sahara, deş Arabiei, Thart (India)
• - climat arid, căldură mare
• - temp: ziua: +70 o C, noaptea: -10 o C
• - pp < 250 mm/an
• - pp. < 200 mm/an
• - vântul: alizee
• - vânturi: alizee (Africa)
• - vegetaţie: ierburi xerofite
• - vegetaţie: cactuşi, plante fără frunze ci ţepi – rădăcini adânci
• - faună: rozătoare
• - faună: insecte, reptile
• - impact antropic: incendieri, exploatări de resurse (hidrocarburi,
minereuri) • - impact antropic: agricultură în oaze, cultivarea curmalului,
exploatare de cărbuni, petrol, fosfaţi
ZONA
RECE
 Taigaua (Asia)

• - America de Nord, Europa, Asia, fâşie îngustă în America de Sud

• - 55o – 65 o latitudine N şi S

• - iarnă lungă

• - temp medie: -40 oC, minim absolută: -78 oC – Oimeakov (Siberia)

• - vara scurtă (0 o– 20 oC)

• - vegetaţie: molid brad, pin, zada, larice, mesteacăn, plop

• - faună: ren, păsări, urs, cerb, râs

• - sol: nefertile = PERMAFROST

• - impact antropic: defrişări şi despăduriri

 Oceanul Planetar

• - totalitatea Oc. de pe Terra

• - insule:

• a) continentală

• b) vulcanică

• c) caroligenă
 Tundra

• - 65o – 70 o latitudine

• - America de Nord, Arhipeleagul Nord-Canadian, Europa, Asia, insule în extremitate sudică

• - iarnă lungă

• - TMA: negativ

• - vara scurtă (max +10 oC)

• - vânt puternic => nu se dezvoltă vegetaţia arborescentă

• - vegetaţie: ierburi, muşchi, licheni, tufişuri

• - fauna: rozătoare, mamifere

• - sol: nefertile, cenuşii sau albăstrii

• - impact antropic: pescuitul, vânătorea, creşterea renilor

 Calota glaciară

• - 70o – 90 o latitudine

• - Antarctica, Groenlanda

• - temp scăzută (-90 oC – Vostov – Antarctica)

• - frig permanent => calote glaciare pe ape şi pe uscat

• - faună: pinguini, urşi, balene

 Munţi înalţi

• - caracteristic m-ţilor care depăşesc 2000m altit.

• - temp scade, pp creşte cu înălţimea

• - m-ţii care depăşesc 3000 m altit au un mediu ostil – Mţii Himalaya

• - cu creşterea înăţimii se reduce impactul antropic

• - aşezări: Bogota – Columbia – peste 3500 m, pod Tibet peste 5000m

• - Munţi de pe Terra: lanţul munţilor Apenini (Italia), Pirinei (graniţa Spaniei cu Franţa), Alpi (Franţa, Elveţia,
Austria, N. Italiei) Scandinaviei (Norvegia, Suedia), Anzi (America de Sud – Argentina, Bolivia), Kenya
(Kenya), Kilimanjaro (Tanzania), Carpaţi.
 CE ESTE PEISAJUL?
• Peisajul, potrivit Noului dicționar universal al limbii române, este
„parte, colț de natură (cuprins dintr-o privire), care formează un
ansamblu estetic”. În ecologie peisajul numit și peisaj
geografic, landșaft reprezintă o unitate sau porțiune geografico-
ecologică din învelișul geosferic care posedă trăsături proprii,
diferite de la cele ale porțiunilor învecinate de care este despărțită
prin limite naturale și este formată din reunirea mai multor
ecosisteme locale sau regionale caracteristice, care cuprind mai
multe elemente, cum sunt geomorfologia regiunii, elementele nevii
și cele vii și se caracterizează printr-o anumită formă a interacțiunii
dintre relief, climă, ape, soluri, vegetație, faună și activitatea omului. 
 2.
Tipurile de peisaje
geografice
 1. Munţi
• 28 % din suprafaţa uscatului

• - 90 % - sitemele: alpino-himalayano-indonezian, circumpacific – s-au format prin încreţirea scoarţei terestre

• - orogenul reprezintă zone de pe Terra în care au avut loc mişcări de încreţire a scoarţei terestre, cuprinde 2
etape: geosinclinal (groapă în ocean în care se acumulează sedimente), orogen (din cauza presiunii plăcilor
tectonice sedimentele se cutează – se încreţesc; suferă un proces de înălţare)

• - 8872 m – Vf. Everest

• - 5600 m – M. Caucaz
 2. Dealurile

• - 8 % din suprafaţa uscatului

• - formă de relief pozitivă

• - 300 – 1000m

• - versanţi variat înclinaţi

 3. Podişuri şi câmpii

• - netede

• - întinderi variate

• - interior/exterior sistemului muntos

• a. Podişurile

• - 18 % din suprafaţa uscatului

• - Pod. Tibet (4800m altit.), Pamir (4000m), Iranian (1300m), Bolivinian (3800m)

• b. Câmpiile

• - 36 % din suprafaţa uscatului

• - neted, altit. mici

• Pe întinderi mici există peisaje geografice al căror elemet dominant este fie relieful vulcanic, fie relieful deşertic, fie relieful carstic, fie relieful
litoral, fie relieful dezvoltat etc.
2. Peisaje gf al căror element dominant este vegetaţia

• - 25 % din suprafaţa uscatului

• - peisaje forestiere: America Latină (27 %),

Siberia (15%), Africa (15%), Asia (13%),
America de Nord (13%)
3. Peisaje gf al căror element dominant este apa

• - peisaj lacustru, maritim, oceanic

• - mişcări provocate de presiune şi

temperatură, de forţe de atracţia a Soarelui şi
a Lunii