Sunteți pe pagina 1din 38

COMPONENTELE HIDROSFEREI

Din suprafaa Globului de 510.000.000 km apa ocup aproape trei sferturi. Ap se gsete peste tot, n scoara Pmntului pn la adncimea de 20 km, iar n atmosfer sub form de vapori de ap, pn la 15 km nlime. Componentele hidrosferei sunt: mrile i oceanele, care dein cea mai mare parte din volumul hidrosferei, respectiv 97,3%; apele curgtoare: prurile, rurile i fluviile; apele stttoare: mlatinile, blile, lacurile; apa n stare solid: zpada, gheaa; apele subterane, situate n stratele scoarei pmntului; apa din atmosfer: vapori de ap. Apele care se gsesc pe uscat se numesc ape continentale. Toate componentele enumerate mai sus formeaz hidrosfera. O caracteristic a apei este mobilitatea care se datoreaz energiei solare

RESURSELE DE AP ALE TERREI


Ap biologic Ap atmosferic Ap de suprafa Ap subteran Gheari Oceanul Planetar 0

0,0001 0,001 0,01 1,19 1,7 97,1


50 100 150 PONDERE (%)

OCEANELE si MARILE

APELE CURGATOARE

APA DIN ATMOSFERA

HIDROSFERA

APELE STATATOARE

APA IN STARE SOLIDA

APELE SUBTERAN E

Datorit cldurii solare, apa de la suprafaa mrilor i oceanelor (mai ales din zona tropical) se evapor ridicndu -se n atmosfer sub form de vapori de ap. n atmosfer vaporii de ap sunt purtai de vnt prin straturi de aer rece, unde are lo c procesul de condensare, vaporii se transform n picturi mici de ap care, unindu -se, formeaz picturi mari care cad pe uscat, formnd ploaia. Fenomenul are loc permanent. Intr-un an de zile se evapor din mri i oceane o cantitate de 450.000 km de ap, din care aproximativ 400.000 km cad sub form de ploaie napoi, n mri i oceane, formnd circuitul mic al apei. De la suprafaa uscatului se evapor anual n jur d e 62.000 km de ap, dar pe uscat cad 100 000 Km de ap, diferena provine din cderea apei oceanice pe uscat. Din apa czut pe uscat, o parte se scurge prin ruri i fluvii n mri i oceane, iar o parte se infiltreaz n scoara pmntului d nd natere la apele subterane.

STAREA APEI N NATUR

1. APELE CONTINENTALE
SE GSESC LA SUPRAFAA CONTINENTELOR, IAR O PARTE N INTERIORUL SCOAREI TERESTRE.
Apele curgtoare Iau natere din apa precipitaiilor care se scurge pe pantele munilor, dealurilor i podiurilor, care adunndu-se formeaz praiele, rurile i fluviile. Prul este cea mai mic ap curgtoare cu caracter permanent; se vars ntr-un ru. Rul este o ap curgtoare n care se vars mai multe pruri (Someul, Mureul, iretul, Oltul, Argeul etc) i se vars de regul ntr-un fluviu, ntr-un lac sau direct n mri (rurile din Dobrogea: Telia, Casimcea). Fluviul este cea mai mare ap curgtoare. n el se vars mai multe ruri (Ex: Fluviul Dunrea, n care se vars majoritatea rurilor din Romnia; alte fluvii: Rinul, Volga, Tamisa, Amazonul, Mississippi etc). Totalitatea fluviilor i rurilor de pe Glob formeaz reeaua hidrografic a Globului. La un ru (fluviu) distingem urmtoarele pri: Izvorul, locul de unde ia natere un ru. Cursul rului, delimitat ntre izvor i gura de vrsare, este locul pe unde apa se scurge la vale. Gura de vrsare este partea cea mai joas a rului, locul unde se vars rul (fluviul). Unele fluvii au gura de vrsare sub forma unui estuar (ex: Obi, Amazonul, La Plata etc), altele formeaz o delt (ex: Dunrea, Mississippi, Nilul etc). Importana apelor curgtoare: formeaz delte la vrsare; creeaz forme de relief: cmpii, lunci etc. realizeaz transportul fluvial (ex: Dunrea, Rinul, Tamisa etc). marile centre industriale sunt aezate pe ape, alimentarea cu ap a aezrilor omeneti.

TOP 10: CELE MAI IMPRESIONANTE FLUVII DIN LUME


10. Amazon, Africa de Sud
- traverseaza tari ca Brazilia, Peru, Ecuador, Bolivia si Venezuela, ca apoi sa se verse in Oceanul Atlantic. Este fluviul care bate toate recordurile din lume: cel mai lung/larg, etc, si a fost numit "Ocean River".

9. Cano Cristales, America de Sud


- "river that ran away from paradise" izvoraste din Columbia si este cel mai spectaculos fluviu din lume. In octombrie-noiembrie capata nuante de rosu, portocaliu, galben, verde si albastru, transformandu-se intr-un adevarat curcubeu.

8. Dunarea, Europa
- este al doilea ca marime, dupa Volga si strabate Germania, Austria, Slovacia,Ungaria,Serbia, Bulgaria, Moldova, Romania si Ukraina. Nu cred ca mai sunt necesare alte detalii:)

7. Gangele, Asia de Sud


- este considerat un fluviu sfant, izvoraste din Himalaya, traverseaza China, India, Nepal si Bangladesh, se varsa in Oceanul Indian. Multi dintre cei care locuiesc pe maulul fluviului arunca in apele sale cenusa mortilor, sustinand ca apa le va ghida sufletele catre paradis.

6. Jordan, SV Africa
- are o istorie bogata si nu este doar locul unde se spune ca Iisus a fost botezat, ci si simbolul lumii crestine. Dupa Biblie, acest fluviu a vazut numeroase razboaie, dar a fost si martorul minunilor din acea vreme.

5. Mississippi, America de Nord


- cel mai mare fluviu din America de Nord, strabatand nu mai putin de 10 state. El porneste din Minnesota, intalneste Ohio River in sudul statului Illinois si se varsa in Gulf of Mexico. De-a lungul timpului a fost imortalizat in numeroase carti, piese muzicale, spectacole.

4. Nilul, Africa

3. Neretva, SE Europei
- strabate Bosnia si Herzegovina, dar si Croatia, si este considerat unul dintre cele mai frumoase fluvii din lume, datorita peisajului pe care l-a creat in jurul sau: pesteri, coline, delte, pasuni.

- este cel mai lung fluviu din lume. Nilul strabate linistit desertul din Uganda si Egipt, reprezentand pentru egipteni insasi esenta vietii.

2. Rio Negro, South America - formeaza granita dintre Columbia si Venezuela si este cel mai mare "rau negru" din lume. Culoarea sa provine de la taninurile vegetatiei inconjuratoare, iar una dintre cele mai frumoase privelisti din lume este punctul in care Rio Negru se varsa in Amazon, creand un adevarat miraj al culorii.

1. Zambezi, Africa - strabate Zambia, Angola, Botswana, Zimbabwe si Mozambique, pentru a se varsa in Oceanul Indian. Este "casa" si cele mai frumaose si mai puternice cascade din lume - Victoria Falls - numita "the smoke that thunders".

TOP 10: CELE MAI FRUMOASE CASCADE ALE LUMII


Locul 10 - Cascada Victoria Zimbabwe/Zambia
Limea sa de circa un kilometru i jumtate face din Victoria cascada cu cea mai mare lime din lume i cea mai mare atracie turistic a Africii. Dominnd de la nlime pdurea tropical ce adpostete ntreaga varietate a vieii slbatice africane, cascada Victoria este o privelite de neuitat.

Locul 9 - Cascada Nachi - Japonia


De-a lungul muntelui Nachi, din Japonia, sunt nirate numai puin de 48 de cascade, dar cea pe care o numim Cascada Nachi se distinge clar dintre toate, fiind la o nlime de peste 120 de metri - ceea ce o face cea mai mare din ar - i reprezentnd practic o prtie decupat n mijlocul pdurii. Rndurile de scri de piatr aezate de o parte i de cealalt a cascadei sunt vizibile de la distan. Aa cum este cazul mai multor elemente ale naturii, cascadele au fost mereu considerate sacre n Japonia, dar aceasta a fost considerat o entitate divin.

Locul 8 - Cascada Giessbach, Elveia


Cascada Giessbach este aezat n mijlocul unui peisaj specific elveian i domin zona prin atitudine. Numele v este poate cunoscut, pentru c acolo, n vara lui 1999, civa turiti au decedat fiind prini de puhoiul de ap. Aceast tragedie nu a afectat turismul n acea regiune, oamenii continund s vin aici pentru a se bucura de rafting i parapant, sau pur i simplu pentru aerul acestei pri a Elveiei.

Locul 7 - Cascada Upside Down (cu susul n jos) - Oahu, Hawaii


Numele spune practic totul despre ea. Izvornd din culmile Muntelui Konahuanui, apa cascadei cade pre de caiva metri pentru ca apoi vntul i curentii puternici s o mping n sus. Doar aceasta privelite merit o vizit acolo, dar la sosire vei vedea de ce Oahu este cea mai vizitat dintre insulele din Hawaii. Cei pasionai de istorie, pot merge n apropiere pentru o vizit la Pearl Harbor.

Locul 6 - Gullfoss - Islanda


Gullfoss este cea mai mare cascad din Europa i trece drept cea mai frumoas din Islanda. n contrast cu multe cascade nord-americane, Gullfoss este i n ziua de astzi 100% natural, fr ca omul s fi influenat cumva cursul naturii. Turitii pot merge chiar deasupra cascadei i i pot chiar trece mna prin ap, dac vor. Aceast cascad are o aur mitica i bineneles c n zon exist i cteva legende despre ea. Una din aceste legende spune c n spatele peretelui de ap, ntr-o peter, exist o comoar ascuns, ceea ce aduce n fiecare ani aici civa vntori de comori.

Locul 5 - Angel Falls (Cascada ngerului) - Venezuela


La o nlime de peste 822 de metri, Cascada ngerului este cea mai nalt din lume i este aflat n zona salbatic Gran Sabana a Venezuelei. Este o experien n sine un drum pn la aceast cascad: nu are drumuri de acces, iar turitii trebuie s aleag ntre o plimbare de cteva zile, un drum cu barca sau un pilot experimentat care s conduca un DC3 prin muni. La sosire te poi afla ntr-o stare care i cere s te aventurezi i s decizi c trebuie s profii de recenta legalizare a skydiving-ului de deasupra cascadei.

Locul 4 - Cascada Ahuii - Nuku Hiva, Polynezia Francez


Nuku Hiva este cea mai mare insul a arhipelagului Marquesas, o regiune care i-a atras privirile lui Charles Darwin. Ei bine, de cnd cei de la CBS au pregtit zona pentru o alt serie a reality show-ului "Supravieuitorii", aceast oaz natural a nceput s par din ce n ce mai artificial, aa c trebuie s te grbeti s o vezi nainte ca aceste schimbri s fie ireparabile. Iar scuza cea mai buna pentru a face o astfel de vizit este Cascada Ahuii. La o nlime de peste 300 de metri, este una dintre cele mai nalte din lume, iar pdurea tropical ce o nconjoar o face s fie cel mai important reper al insulei.

Locul 3 - Rul Apsat - Rusia


Nu departe de raul Apsat sunt rmiele uneia dintre nchisorile lui Stalin, iar n timp ce oamenii de atunci nu aveau timp pentru frumuseile naturii, cltorul de azi gsete superb aceast zon alpin a regiunii Kodar. Cascada se afl n Defileul de Marmura (Marble Ravine) i cade de la o nlime de circa 10 metri ntr-un canion presrat cu gheari antici. Ai grij c terenul este unul foarte dur, nu degeaba a fost ales pentru a construi aici o nchisoare.

Locul 2 - Cascada Niagara - Canada/SUA


La grania dintre Canada i SUA, Cascada Niagara nu este nici cea mai nalt, nici cea mai lat cascad din lume, dar impresioneaz i n mod cert este cea mai puternic. n fiecare minut, peste 130 de milioane de litri de ap pleac de pe culmea cascadei, jumatte din aceasta cantitate fiind directionat ctre centralele energetice care fac din Cascada Niagara cea mai mare surs de energie hidroelectrica de pe Mapamond. Nu numai c Niagara este unul dintre cele mai vizitate locuri de pe Pmnt, dar se pare c noiunea de turism aici a aprut. Oamenii se nghesuiau aici nc din secolul 19, iar acest succes a fcut ca ntreaga zon s fie presrat cu muzeuri de figuri din cear, parcuri de distracii i multe alte moduri de a petrece timpul liber.

Locul 1 - Cascada Iguazu - Argentina


Cascada Iguazu este compus nu din una, ci din 275 de cascade i cderi de ap separate, pe o distan de peste 4 kilometri. nconjurat de bamboo, palmieri i ferigi, populat cu papagali i decorat de ruinele unei misiuni iezuite din secolul 18, Cascada Iguazu pare suspendat n timp, ceea ce a fcut s fie o locaie perfect pentru filmrile la "The Mission", n anul 1986.

APELE STTTOARE
Sunt cantonate n scobiturile scoarei terestre. Mlatinile. Se formeaz pe terenurile netede (indiferent de forma de relief), acolo unde stratul freatic este aproape de suprafa, iar n subsol exist un strat impermeabil (Ex: argil). Pot fi ntlnite n luncile rurilor i fluviilor i n regiunile ploioase. Blile au luat natere prin adunarea apei din ploi i topirea zpezilor n micile scobituri ale scoarei. Lacurile sunt ntinderi mai mici sau mai mari de ap cantonat n adnciturile scoarei terestre i sunt cele mai importante ape stttoare. Rspndirea lacurilor pe Glob depinde de tipurile de clim, formele de relief i tipul de roc.

Dup modul cum au luat natere se clasific n: - lacuri relicte care au luat natere din foste mri (ex: L. Arai, L. Marea Caspic, cel mai mare ca suprafa; - lacuri tectonice, n anurile rezultate n urma cutremurelor de pmnt (ex: L. Tanganica i L. Malawi-Africa, L. Baikal-Asia, cel mai adnc din lume -1620 m; - lacurile de baraj natural au luat natere prin bararea unui curs de ap, n urma alunecrilor de teren (ex: Lacul Rou n C. Orientali);

- lacurile vulcanice, formate n craterele vulcanilor (ex: L. Sfnta Ana);


- lacurile glaciare s-au nscut n scobiturile lsate prin topirea ghearilor (ex: Marile Lacuri Americane, L. Ladoga, L. Onega, L. Blea, L. Bucura etc); - lacurile srate, formate n masivele de sare, n fostele ocne (Ex: L. Slnic-Moldova, L. Urm, L. Ocna Dejului, L. Ocna Sibiului etc); - lacurile de baraj artificial (lacuri de acumulare) sunt create de om cu scopul producerii energiei electrice i alimentrii cu ap a aezrilor umane (Ex: L. Vidra pe Lotru, L. Vidraru-Arge, L. BeliFntnele Someul Cald etc). Importana economic a lacurilor Sunt utilizate n: navigaie (Ex: Porile de Fier I); irigaii; pescuit; alimentarea cu ap a

TOP 10 CELE MAI FRUMOASE LACURI DIN LUME


1. Lacurile Plitvice, Croatia
Parcul national Lacurile Plitvice reprezinta cea mai mare atractie turistica a Croatiei, rezervatia facand parte din patrimoniul mondial U.N.E.S.C.O.

2. Laguna Colorada in Bolivia


Laguna Colorada este situata in sud-vestul Boliviei, la granita cu Chile.

Laguna este de culoare rosie, culoarea ei Parcul reprezinta un sistem carstic format din 16 evoluand in cursul zilei, de la apa lacuri, care au drept numitor comun raul Plitvice. transparenta ca la robinet la cea rosie, Acestea se impart in doua parti, in functie de trecand prin portocaliu si chiar violet. pozitia lor geografica. Astfel, au devenit Misterul: prezenta unor organisme microscopice, cunoscute sub numele de Lacurile de un fel de creveti a caror culoare se schimba sus si Lacurile de jos. sub incidenta razelor solare. Laguna este Dintre acestea, se distinge lacul Kozjak, care este cel casa a a milioane de flamingo roz... mai intins, fiind in acelasi timp si navigabil. Regiunea este puternic impadurita si reprezinta casa a numeroase specii de animaledintre care: ursi bruni, vulturi si de aproximativ 140 de specii de pasari.

3. Marea Moarta
Marea Moarta este o mare continentala fara scurgeri spre ocean. Singura apa curgatoare care o alimenteaza este raul Iordan, care face granita naturala dintre Israel, Iordania de vest si Iordania. Inainte era numita Marea de Sare sau Marea de Asfalt. Numele de "Marea Moarta" a fost dat de grecul Pausanias, cel care a si cercetat-o pentru prima data, si nu este deloc exagerat, deoarece salinitatea ridicata de aici este potrivnica vietii. Este cel mai jos loc de pe pamant, - 417 m sub nivelul marii si este socotit cel mai mare loc de tratament natural.

4. Lacul Spotted
In soarele fierbinte de vara, apa lacului Spotted (situat in British Columbia si Washington), se evapora si mineralele se cristalizeaza formand multe cercuri de culoare alba ce contin bazine de mica adancime care reflecta continutul mineral al apei in nuante de albastru si verde. Acest lac este foarte bogat in concentratii minerale: sulfat de magneziu (saruri Epsom), calciu si sulfati de sodiu, inclusiv argint si de titan. Numele nativ al lacului este Klikuk, iar apa acestuia este folosita de localnici pentru a se vindeca durerile articulare.

5. Lacul Titicaca In Peru, intre doua masive muntoase, se intinde Altiplano, o cimpie la inaltimea medie de 3.000 m, supranumita Acoperisul Lumii, in apropiere se afla lacul Titicaca, lacul navigabil de la cea mai mare altitudine, situat la 4.127 m deasupra nivelului marii.

6. Lacul Pitch Situat in insula Trinidad, acest lac bizar contine asfalt care este comercializat de localnici de peste 100 de ani, fara ca nivelul lacului sa scada. Pitch reprezinta unul intre cele mai impresionante fenomene ale naturii. Pe o suprafata de cca 47 de hectare se intinde o imensa "caldare" care are o adancime de 80 de m si in care se gasesc vreo 10 milioane de tone de smoala naturala. Prezenta ciudatului lac este legata de existenta in aceasta zona a unor vulcani care imping la suprafata pamantului amestecul de roci si petrol. Pe suprafata lacului se poate pasi cu usurinta, deoarece asfaltul e suficient de tare pentru a sustine si un camion.

Vazut din cosmos, lacul Titicaca arata ca un jaguar, iar pe fundul lacului, la enorma adincime de 2.000 m se afla un zid inalt de 20 m, descoperit de submarinul cercetatorului Cousteau. Acest zid indica directia exacta spre orasul legendar Tiahuanaco, un oras enigmatic.
Din 1862 detine recordul mondial al celei mai inalte cai navigabile din lume pentru nave de mare tonaj. De asemenea, este si cel mai mare lac din America de Sud, avand o suprafata de 9710 km.

7. Lacul Five Flores, China


Jiuzhaigou Valley este o rezervatie naturala din sud-vestul Chinei, cunoscuta pentru cascadele si lacuri sale. Cea mai importanta atractie din zona o reprezinta Lacul Five-Flower, datorita culorilor uimitoare pe care le ale. Paleta vasta de culori ( azuriu albastru, galben, verde intunecat si galben) se datoreaza carbonatului de calciu din apa.

8. Lacul Nakuru
Lacul Nakuru este situat in Kenya, in partea de sud-vest a tarii de sud a orasului Nakuru . Este locul ideal pentru a admira pasarile flamingo si rinocerii aflati din pacate pe cale de disparitie. Tot la Lacul Nakuru veti vedea crocodili, hipopotamii si peste 450 de specii de pasari. Cu o suprafata de 188 de km patrati si faimos pentru populatia de 1,5 milioane de pasari Flamingo, Lacul Nakuru este gazda celui mai mare spectacol al pasarilor din lume.

9. Lacurile din Kelimutu, Indonesia


Aidoma unor cameleoni, lacurile Kelimutu isi schimba culorile in decursul anilor. Locuitorii din insula Flores cred ca sufletele vrajitorilor salasluiesc pe inaltimile muntilor de aici, intr-un lac a carui apa pare neagra. Lacurile colorate in nuante neobisnuite sunt surprinzatoare in sine, dar trebuie sa stiti ca, nu cu multi ani in urma, apele lor aveau alte culori: negru, maro si albastru. In anii 1960 erau cafea cu lapte, rosu-maroniu si albastru; cu 30 de ani inainte, nuantele erau cele de azi. Nu s-a descoperit inca explicatia acestor culori, si nici motivele schimbarii lor.

10. Boiling Lake


Asa cum sugereaza si denumirea, Boiling Lake "Lacul care fierbe" e un mister pentru multi curiosi. Lacul este situat in Parcul National Morne Pitons, mostenirea mondiala a tarii. Dupa cum se poate observa si in poze, lacul e practic o gaura imensa in suprafata Pamantului, plina cu apa gri-albastrui. Atunci cand se evapora se formeaza un nor de abur la suprafata apei. Lacul masoara 60 de metri in diametru. Putem spune ca e un cazan natural urias in care apa fierbe. In urma masuratorilor s-a constatat ca la mal temperatura apei oscileaza intre 82 si 91.5 grade Celsius, in centrul lacului temperatura fiind mai ridicata insa nu s-a incumetat nimeni pana acolo. Se estimeaza ca lacul are o adancime de peste 59 de metri.

APA N STARE SOLID


Se gsete la suprafaa Terrei sub form de zpezi permanente i ghea (gheari). Zpada se formeaz n pturile nalte ale atmosferei prin nghearea picturilor de ap datorit temperaturii sczute sub zero grade. Cade n zonele polare, pe munii nali i n zona temperat, iarna. Zpezile permanente nu se topesc. Acest lucru se ntmpl n regiunile polare i pe munii nali. Gheaa ia natere din zpezile permanente. Ziua fiind mai cald, zpada de deasupra se topete, apa se infiltreaz n stratul de zpad care se ndeas i noaptea nghea; peste acest strat cade alt zpad, fenomenul se repet, dnd natere la ghea. Ghearii sunt arii de ghea ce se gsesc pe munii nali i n zonele polare.

TOP 10 GHEARII LUMII


Perito Moreno Glacier, Argentina Ghearul Furtwngler, Muntele Kilimanjaro, Tanzania

Glacier Bay, Alaska

Pasterze Glacier, Austria

Vatnajkull Glacier, Islanda

Fox i Franz Josef, Noua Zeeland

Yulong Glacier, China

Athabasca Glacier, Canada

Biafo Glacier, Pakistan

Antarctica

APELE SUBTERANE
Provin din apa precipitaiilor care se infiltreaz n scoara terestr prin rocile permeabile. Apa de ploaie se infiltreaz prin stratele permeabile n pmnt i se oprete deasupra unui strat impermeabil. Stratul cu ap ce se afl deasupra unui strat impermeabil se numete strat acvifer. Cnd stratul acviferse gsete aproape de suprafa d natere la apele freatice (n acest strat se sap puuri i fntni). Cnd stratul acvifer este situat la adncime d natere la apele de adncime.

Izvorul se formeaz cnd apa freatic iese singur la suprafa. Unele izvoare au apa rece, altele au apa cald. Izvoarele care au temperatura apei peste +20C se numesc izvoare cu ap termal (Ex. Bile Felix, Bile 1 Mai, Bile Harghita, Gioagiu Bi etc). Sunt izvoare care au apa n jur de +100C, ele nesc la suprafa i se numesc gheizere (Ex. Pen. Kamceatca (Rusia), Insula Islanda, Parcul Yellowstone (SUA). Apele care conin n ele mai mult de 0,5 grame sruri se numesc izvoare cu ap mineral (ex. Borsec, Bilbor, Tunad, Vatra Dornei etc).
Din cauza presiunii din scoar unele ape nesc la suprafa dnd natere la fntnile arteziene. Apa izvoarelor este utilizat la alimentarea cu ap potabil a aezrilor omeneti, la tratarea unor boli (apele termale i minerale).

Apa inmagazinata ca parte a circuitului apei

2. APELE OCEANICE
OCEANELE. SUNT CELE MAI MARI UNITI HIDROGRAFICE FORMATE N MARI SCOBITURI (GEOSINCLINALE) ALE SCOAREI PMNTULUI. SUNT PATRU OCEANE (PACIFIC, ATLANTIC, INDIAN, ARCTIC), CARE FORMEAZ OCEANUL PLANETAR.

Oceanul Pacific (Oceanul linitit, nume dat de Magellan) este cel mai mare ca suprafa (180.000.000 km), cel mai adnc (11 516 m, n Groapa Cook), are cele mai multe insule grupate n arhipelagurile: Melanezia, Micronezia i Polinezia etc. rmurile Pacificului sunt muntoase, presrate de la nord la sud de vulcani (Cercul de Foc al Pacificului).

Oceanul Atlantic are 93.000.000 km. Este situat ntre Europa i Africa, n est, i continentul America, n vest. Are forma literei S i cele mai puine insule. Comunic larg cu toate oceanele. Adncimea maxim este de 8 385 m n dreptul Insulei Puerto Rico. Pentru c este aezat ntre dou zone puternic dezvoltate, cu puternice schimburi comerciale, este cel mai circulat ocean.

Oceanul Indian are 76 000 000 km i este Oceanul Arctic este situat n nordul situat ntre continentele Asia, Africa i continentelor Asia, Europa, America de Australia. Are adncimea maxim de 7 Nord. Are 14.900.000 km. Totodat, are i 450 m (Groapa Jawa) i cele mai calde cea mai mic adncime - 5444 m (n nordape. estul Arhipelagului Franz Josef). La suprafa este acoperit cu o ptur de ghea care are grosimea cuprins ntre 17 m, numit banchiz. Dei comunic ntre ele pe cale natural, pentru a scurta distanele oamenii au construit canale de navigaie. Ex.: Canalul Suez i Canalul Panama.

MRILE
Mrile sunt uniti hidrografice mai mici ca suprafa dect oceanele i mai puin adnci. Dup aezarea lor fa de suprafeele continentale mrile sunt de trei tipuri: mrile mrginae sunt situate la marginea continentelor, se aseamn cu golfurile a cror ap intr n uscat. Ex: Marea Nordului, Marea Alb, Marea Kara etc. mrile continentale sunt situate n interiorul continentelor. Temperatura apei lor este influenat de cea de pe uscat. Ex. Marea Neagr, Marea Caspic etc. mrile mediterane sunt aezate ntre dou continente. Ex. Marea Mediteran (aezat ntre Europa i Africa), Marea Roie (ntre continentele Asia i Africa), Mediteran american (Marea Caraibelor, Golful Mexic). Marea Neagr, alturi de Marea Azov, Marea Caspic i Lacul Arai au fcut parte din fosta Mare Sarmatic. Marea Neagr are puine insule (I. erpilor, I. Sahalin), peninsule (Crimeea) i golfuri (Crimeei). Este o mare cu ape dulci.

Apele Oceanului Planetar sunt ntr-o permanent micare, mai mult la suprafa. Cauzele sunt: vnturile, puterea de atracie a Lunii i a Soarelui, cutremurele de pmnt, erupiile vulcanice, diferena de densitate i salinitate a apei etc. Valurile sunt ondulri ale apei mrilor i oceanelor la suprafa. Dup modul de formare, sunt de dou feluri: valurile eoliene sunt produse de ctre vnturi, care exercit asupra apei de la suprafaa mrilor i oceanelor o presiune care pune apa n micare, o onduleaz i formeaz valul. Cele mai multe valuri pot atinge nlimi de pn la 18 m i o lungime de pn la 1 000 m. Mrimea depinde de puterea i durata vntului. valurile seismice sunt formate n urma producerii cutremurelor de pmnt pe fundul mrilor sau oceanelor. Se numesc i tsunami (Japonia, Asia). Se produc rar, dar sunt mari, pot atinge o nlime de 30 metri, o vitez de 500-800 km/h i sunt distrugtoare. Un val este alctuit din patru pri: creasta, partea cea mai nalt; nlimea, distana ntre creast i baz; baza, linia cea mai joas a valului; lungimea, distana pe orizontal ntre dou creste. Erodeaz rmurile i produc distrugerea digurilor i a cheiurilor din porturi. Pot scufunda vapoarele.

MICRILE APELOR OCEANICE

MAREELE
Mareele sunt micri periodice ale apei mrilor i oceanelor cauzate de fora de atracie a Lunii i a Soarelui. Datorit forei de atracie a celor dou planete apa se ridic i invadeaz gura fluviilor i rmurile joase ale continentelor timp de 6 ore, formnd fluxul, dup care alte 6 ore se retrage dnd natere la reflux. In 24 de ore (o zi i o noapte) se produc dou fluxuri i dou refluxuri. Cele mai puternice maree se produc atunci cnd Luna i Soarele atrag apa n aceeai parte i cele mai slabe cnd Luna atrage apa ntr-o direcie iar Soarele n alta. nlimea unui flux este cuprins ntre 4 i 8 m. In Golful Fundy, pe rmul estic al Canadei nlimea fluxului a atins 20 m. Mareele au importan economic deosebit: nlesnesc navigaia permind navelor s intre pe fluvii pn la distane mari de rm (Frana, Anglia, Japonia). modeleaz rmurile; unele ri folosesc mareele ca surs de energie -centrale mareeo-motrice (Frana, Rusia, Canada, Japonia). locuitorii din zonele cu maree se hrnesc cu peti i animale marine scoase pe rm de flux.

tiai c.....?
Cea mai inalta maree - Fundy Bay este locul unde se inregistreaza cea mai inalta maree ( 16,30 m ) . Portiunea unde s-a inregistrat acest nivel se numeste Burncoat Head si se afla in partea de est a Golfului Fundy. Cel mai reprezentativ fenomen de flux si reflux - Mont Saint-Michel, este o stanca granitica, de 50 m inaltime, in golful Saint-Malo din NV Frantei( Marea Manecii ). Prima centrala mareomotrica - Rance, in NV Frantei(Bretagne).

CURENII OCEANICI
Curenii oceanici sunt deplasri ale apei la suprafa. n cazul lor apa nainteaz dintr-o parte n alta a oceanului. Cauzele curenilor. vnturile regulate i cele periodice (alizeele, musonii, vnturile de vest), care bat mai mult timp n aceeai direcie, pun n micare apa de la suprafa, care se deplaseaz n direcia lor; diferena de densitate dintre o mas de ap srat i una dulce. Apa srat fiind mai dens se deplaseaz spre apa dulce mai puin dens; diferena de nivel dintre apele oceanelor sau dintre o mare i un ocean; Dup temperatur, curenii se clasific n: cureni calzi i cureni reci. Curenii calzi se formeaz n zona cald n oceanele: Pacific, Atlantic i Indian, se deplaseaz spre nord sau sud, nclzind clima de pe rmuri. Curenii reci se formeaz n Oceanul Arctic i coboar spre sud, n Oceanul Atlantic (Curentul Groenlandei i Curentul Labradorului) i n Oceanul Pacific (Curentul Oya Shivo), rcind clima rmurilor pe care le ud. Importana economic a curenilor oceanici: nclzesc clima regiunilor mai reci; la ntlnirea curenilor calzi cu cei reci sunt marile zone de pescuit