A elaborat:Caraman

Elena,Efr_221
„ECOSISTEMUL APELOR
CURGĂTOARE(LOTICE)”
 de o importanță vitală din punct de vedere geologic, biologic, istoric și
cultural.

 conține doar 0,001% din cantitatea totală de apă a lumii.

 transporta apa si nutrientii in zonele din jurul pamantului.

 oferă habitat, hrană și un mijloc de transport pentru organisme.

 forțe puternice creează cele mai frumoase peisaje de pe pământ.

 oferă rute de călătorie pentru explorare, commerceși recreere.

 lăsați depozite valoroase de sedimente care formează câmpii inundabile.

 Energie pentru hidrocentrale – energie pentru viața noastră

 Ape de suprafață:

 springs
 snow melt

de la cele mai înalte

înălțimi -
gravitația le trage în jos
urmând calea celei
Tributarii sunt fluxuri mai mici
mai mici rezistențe. sau fluxuri de alimentare care se
golesc într-un râu sau râu mai
mare.
 Râurile sunt dinamice, dimensiunea, forma și
conținutul lor se schimbă dramatic pe măsură
ce se deplasează prin timp și spațiu.
Fluxurile sunt clasificate în funcție de
dimensiune.
 1storder cele mai mici, acestea sunt
izvoarele apelor mării; ele nu au nici un fel
de tributuri care să curgă în ele. Ele încep
ca o primăvară sau o ieșire dintr-un lac,
iaz sau zonă umedă.
Rangeet

2ndorder – când două (2) fluxuri

1storder converg într-un flux mai mare -
confluență

3rdorder - când două (2) fluxuri

2ndorder converg - și așa mai departe.

Când toate fluxurile din apă converg,

rezultatul este un râu mare care se va goli
(gura) în albia oceanului.
Mississippi este un râu de 12thorder km.

Concluence : Teesta (lac) și Rangeet (ghețar) India

Întinderi superioare:

Dimensiuni medii:

Atinger inferior:
 Canal de transmisie în V îngust
 pante abrupte
 fluxul de apă provoacă tăieturi
în jos prin pământ - canioane și
văi
 eroziunea
 Substratul este bolovani, roci,
cobble
 cascade și cascade
 canalul este umbrit de vegetația
riverană - apa este rece și temp.
este consecventă
 deșeurile din afara fluxului
furnizează cea mai mare parte a
energiei
 în general, nivelul de diversitate
al speciilor este scăzut
 Canal mai larg, în formă de U.
 moderateslopes
 mai multe plante acvatice
 s-au dezvoltat floodlani
 debitul de apă determină tăierea băncii
 mai multe sedimente
 mai mulți nutrienți
 mai multe organisme
 temperatura este mai variată
 Widerchannel
 Debit scăzut de apă
 Mai puține schimbări de temperatură
 Gentlegradient
 Widevaleys
 Wideflood câmpii
 Manymeanders
 Creșterea turbidității
 Un sistem natural oferă o
varietate de locuripentru
multe specii de plante
acvatice și animale.
 Habitatele instreamhabitat
oferă zone pentru hrănire,
odihnă și reproducție și, în
general, susțin o mare
diversitate de organisme.

Exemplele includ:
 Râuri
 Fluxuri
 Brooks
 Creeks
 Canale create de om
 Bazine – zone de apă cu
mișcare lentă
 Riflele - zone de mică
adâncime în care apa cu
mișcare rapidă
formează valuri
 Covorașe de rădăcină
 Plante acvatice
 Subminarea băncilor
 Vegetația agățată
 Așternut de frunze
 Roci și bușteni
scufundați
Zona ripariană: Vegetația unui pârâu
care include zona de inundații.

Banca de curent servește mai multe

funcții, inclusiv păstrarea apei în
canal.

1. Acasă la multe plante și animale

2. Ajuta la protejarea fluxului de
influențele exterioare

Când această zonă este acoperită cu

copaci, arbuști și plante erbacee ca;
ierburi și ierburi

ajută la controlul eroziunea Zona riverană

 colectarea sedimentelor
 absorbția nutrienților .
contribuie la menținerea calității apei
Habitat pentru insecte
 În râul Nistru, în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnistrovsk până
la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de
acumulare Dubăsari până la mare), au fost identificate circa 140 de specii de pești:
 Abramis brama (Linnaeus, 1758) = Platică, Plătică europeană
 Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833) = Nisetru rusesc
 Acipenser nudiventris (Lovetsky, 1828) = Viză
 Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) = Cegă
 Acipenser stellatus (Pallas, 1771) = Păstrugă
 Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) = Beldiță, Beldiță comună

Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) = Obleț, Obleț comun

Alburnus sarmaticus (Freyhof & Kottelat, 2007) = Obleț mare

Alosa immaculata (Bennett, 1835) = Scrumbie de Dunăre, Scrumbie

Alosa maeotica (Grimm, 1901) = Scrumbie mică de mare

Alosa tanaica (Grimm, 1901) = Rezeafcă de Dunăre, Rizeafcă ponto-azovă, Rizeafcă

Anguilla anguilla (Linnaeus, 1758) = Anghilă europeană

Aphia minuta (Risso, 1810) = Guvid de sticlă

Atherina boyeri (Risso, 1810) = Aterină mică, Aterină mică pontică, Aterină

Babka gymnotrachelus (Kessler, 1857) = Mocănaș

Ballerus ballerus (Linnaeus, 1758) = Cosac

Ballerus sapa (Pallas, 1814) = Cosac cu bot turtit, Ocheană comună

Mylopharyngodon piceus (Richardson, 1846) = Scoicar

Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) = Ciobănaș

Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) = Stronghil, Babcă neagră

Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) = Ață de mare

Oncorhynchus mykiss (Walbaum, 1792) = Păstrăv-curcubeu

Parablennius sanguinolentus (Pallas, 1814) = Cățel de mare roșu, Corosbină

Pegusa lascaris (Risso, 1810) = Limbă de mare

Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) = Sabiță

Perca fluviatilis (Linnaeus, 1758) = Biban comun, Biban

Percarina demidoffii (Nordmann, 1840) = Percarină pontică
 Perccottus glenii (Dybowski, 1877) = Rotan, Moș de Amur
 Petroleuciscus borysthenicus (Kessler, 1859) = Bobâreț, Cernușcă
 Phoxinus phoxinus (Linnaeus, 1758) = Boiștean comun
 Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) = Cambulă de liman
 Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766) = Lufar
 Pomatoschistus marmoratus (Risso, 1810) = Guvidaș de nisip marmorat

 Râurile depind de climă, iar caracteristicile lor
sunt strâns legate de precipitații și evaporare
în zonele lor de drenaj:
 Perene-
 Intermitent-
 Efemer-
 Sistemele lotice sunt ecosisteme dinamice deschise
ce întreţin un permanent schimb de materie şi
energie cu ecosistemele limitrofe, în schimb la
sistemele lentice, circuitul aceleiaşi materii se repetă
mereu;
 În România, reţeaua de râuri este de 115 000 km
cursuri de apă permanente, cu o densitate medie de
aproape 0,5 km/km2 şi un volum mediu de 33,6
miliarde m3 ;
 Spre deosebire de apele subterane sau de cele
stătătoare, apele curgătoare sunt mai puţin
mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai
influenţabile de diferiţi factori naturali şi antropici,
mai uşor poluabile, mai puţin stabile în caracteristici,
dar au capacitatea de refacere a calităţii lor;