Sunteți pe pagina 1din 11

Schema lectiei pâraie

ape curgătoare râuri


de suprafaţă fluvii
ape stătătoare
Apele continentale:
gheţari

ape subterane
Caracteristicile apelor curgătoare
- curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre, datorită gravitaţiei
- au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg(albie)
- curg permanent sau temporar
- apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele
subterane
- forma de relief creată- valea
Elementele unui râu:
 izvor
 curs (cu trei sectoare: superior,mijlociu, inferior )
 gura râului
 bazinul hidrografic
 cumpăna de ape

Alimentarea râurilor:
 din ape subterane (alimentare subterană)
 din ploi (alim. pluvială) La alimentarea râurilor
 din topirea zăpezii (nivală) participă de obicei mai multe
 din topirea gheţarilor (glaciară) surse
Debitul : este cantitatea(volumul) de apă scursă într-un anumit timp printr-un loc(secţiune) a
râului.Se exprimă în m3/s. Poate varia de la o zi la alta, lună la alta. Aceste variatii ale debitului
in timp de un an precum si nivelul râului reprezintă regimul de scurgere(hidrologic) al râului.

Factori ce influenţează debitul:


 cantitatea de precipitaţii care cade in bazinul râului
 temperatura aerului
 vegetaţia
 relieful
 suprafaţa bazinului
 rocile

Viiturile – creşteri de debite excepţionale, produse intâmplător şi pe scurtă durată- pot determina
inundaţii

Fluvii exemple
DESCRIE !

Grupa nr. 1

CONŢINUTURI

Râurile provin din apele de precipitaţie, din izvoare, ele curg la suprafaţa scoarţei terestre
concentrându-se pe anumite făgaşe (direcţii).

Elementele unui râu


Ce reprezintă izvorul pentru un strat acvifer? (...locul unde apa din pânza freatică
iese la suprafaţă) Ce reprezintă izvorul pentru un râu? Izvorul reprezintă locul de unde
începe cursul râului. Acesta poate fi punctul de ieşire naturală a apei dintr-un strat acvifer
subteran la suprafaţa terestră, sau locul de topire a unui gheţar ori chiar un lac.
Fiecare apă curgătoare are un curs de apă. Cursul de apă este apa curgătoare care
are o albie proprie şi un traseu bine conturat.Se desfăşoară intre izvor şi gura de vărsare.
Locul in care un râu se varsă în alt râu, fluviu, lac sau mare se numeşte gură de
vărsare.
Fiecare râu are o suprafaţă de unde primeşte apa prin afluenţi. Această suprafaţă se
numeşte bazin hidrografic. Ce sunt afluenţii ? Sunt .....ape curgătoare care se varsă în alte ape
curgătoare. Cum se numeşte locul unde se întâlnesc două ape curgătoare? Locul in care un râu
se varsă in alt râu se numeşte confluenţă. Bazinul hidrografic se desparte de bazinele
hidrografice vecine prin cumpăna apelor. Ea uneşte punctele cu cea mai mare altitudine dintre
bazine.
DESCRIE !

FIŞA DE LUCRU NR. 1

1.Citeşte cu atenţie informaţia şi observă imaginea.


2. Identifică elemetele unui râu si descrie-le pe scurt.
3. Completează desenul:

..................
1.......................
.2..........
.....
.........

6.....................
.......................
7............................
.........
..

.4..................... ..3.....................

.5...................
....
COMPARĂ !

Grupa nr. 2

CONŢINUTURI:

În lungul unui râu,de la izvor la vărare,se delimitează cursul superior,mijlociu şi


inferior.
În mod convenţional râurile au fost divizate în cele trei sectoare care se deosebesc între
ele prin trăsături specifice: hidrologice, topografice, fizico-geografice, geologice etc..

1.Cursul superior (alpin)

Prezintă, în general, o pantă mare. Curentul de apă este rapid, tinzând astfel să-şi
deschidă o cale adâncă prin eroziune verticală (liniară). Debitele cresc din amonte spre aval, în
funcţie de aportul afluenţilor şi al apelor subterane. Apele formează numeroase repezişuri,
praguri, cascade etc. In roci dure, cursurile de apă creează chei înguste. În albie se adună mari
cantităţi de blocuri de piatră. Materialele fine, precum pietrişul şi nisipul, sunt transportate, în
aceeaşi măsură, dar la distanţe mai mari.
Cursul superior este asimilat cu poziţionarea sa în regiunile muntoase sau deluroase.
Poziţia îi determină şi forma cursului: rectiliniu(drept) sau slab meandrat.

2.Cursul mijlociu

Cursul mijlociu începe acolo unde râul intâlneşte un relief mai puţin inalt În locul cu
pricina albia se lărgeşte, debitul creşte, se diminuează viteza. Ca urmare a vitezei scăzute, râul
are tendinţa de formare a meandrelor. Eroziunea verticală (liniară) se substituie eroziunii laterale.

Albia se lărgeşte progresiv spre aval în timp ce malurile sunt din ce în ce mai puţin
abrupte. Materialul transportat din cursul superior, cât şi cel din cursul mijlociu, este târât sau
rostogolit, rulat şi sfărâmat, pe măsură ce râul se apropie de limita inferioară a cursului mijlociu.

3.Cursul inferior

Cursul inferior se formează acolo unde fluviul transportă o mare cantitate de apă, cu
viteze foarte mici. De obicei este situat în zona dealurilor joase sau la câmpie. În albia propriu-
zisă, eroziunea este aproape nulă. Aluviunile foarte fine, care se depun, dau naştere unui fund de
albie mâlos. Caracteristica de bază a profilului longitudinal este reprezentată de formarea
meandrelor sau despletirea albiei în mai multe braţe.
COMPARĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 2

1.Citiţi cu atenţie informaţiile


2.Analizaţi desenul
3.Comparati cele trei sectoare ale râului si precizati caracteristicile fiecăruia completând
tabelul:
Ce deosebiri ati observat ?

Cursul superior Cursul mijlociu Cursul inferior


ASOCIAZĂ !

Grupa nr.3

CONŢINUTURI:

Un râu se poate vărsa intr-un lac, intr-o mare sau un ocean sau chiar in alt râu. Locul de
vărsare se numeşte gura râului( gura de vărsare).
Fiecare râu are o suprafaţă de unde primeşte apa prin afluenţi. Această suprafaţă se
numeşte bazin hidrografic. Afluentii ape curgătoare care se varsă în alte ape curgătoare. Locul
in care un râu se varsă in alt râu se numeşte confluenţă. Raul in care se varsă un alt râu se
numeşte râu colector.
ASOCIAZĂ !

FISA DE LUCRU NR. 3

Ce legătură există intre afluent, confluenţă si colector ?


Identifică pe schită cele trei elemente.
APLICĂ !

Grupa nr. 4

CONŢINUTURI:

Estuarele şi deltele reprezintă forme de vărsare a fluviilor in mare sau ocean

Estuarul este un tip de gură de vărsare a unui fluviu sau râu in mare sau ocean. Are de
cele mai multe ori forma unei pâlnii. Se formează la tărmul mărilor şi oceanelor cu maree
puternice, care impiedică acumularea aluviunilor; astfe, in zonele cu maree reduse, gura de
vărsare ia forma unei delte sau a unui liman.
Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii.
Sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri. Trăsătura cea mai importantă o
reprezintă inaintarea uscatului in mare. Apariţia şi inaintarea deltei este legată de imbinarea mai
multor condiţii:
 Volum mare de materiale, ce nu pot fi indepărtate de curenţi;
 Lipsa sau slaba acţiune a mareelor
 Adâncimea redusă a mării in zona respectivă etc.
In acest complex de imprejurări are loc imbinarea acţiunii a doi agenţi principali- fluviul
şi marea- la care se pot adăuga vântul, omul. Deltele se formează rapid când cantitatea de
materiale aduse de fluviu este foarte mare, depăşind cu mult puterea de împrăştiere şi eroziune a
mării.

Estuarul Delta

APLICĂ !
FIŞA DE LUCRU NR. 4

1.Unde se formează estuarele si deltele ?


2.Mentionţi două deosebiri cu privire la cele două forme (estuarul şi delta).

ANALIZEAZĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 5

1.Analizează hărţile anexate fisei de lucru şi identifică cele mai mari fluvii de pe Glob.
2.Notează-le pe fişa de lucru.
ARGUMENTEAZĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 6

1.Pe baza cunoştinţelor din viaţa curentă realizează un scurt eseu prin care să
argumentezi afirmaţia : „Apele curgătoare au un rol deosebit de important pentru om” (poţi
face referire si la un fluviu care străbate judeţul tău ).
Nume Prenume ………………………

Fisa de evaluare formativă


Acumulează cât mai multe puncte !

1.Completează spaţiile punctuate din textul următor:


Apele continentale de suparafaţă se clasifică in : ape stătătoare, ape …………………….
si gheţari. Denumite general râuri acestea curg spre locurile cele mai joase ale suprafeţei terestre
datorită………………. . Râurile au un izvor, un curs iar locul de varsare se numeşte ……………
Râul care se varsă in alt râu se numeşte…………….., iar locul unde se unesc cele doua
râuri se numeşte ……………….... Apa unui râu provine din ape subterane, din ……………..,
din topirea zăpezii sau a …………….., sau din ………………. si mlaştini.

Pentru fiecare soluţie corectă primeşti 0,50 puncte. Total 4 puncte

2. Notează cu X afirmaţiile corecte:

 Un râu formează intotdeauna la gura de vărsare in mare un estuar


 Dunărea formează la gura de varsare o deltă
 Nilul este cel mai mare fluviu al Africii
 Debitul unui râu reprezintă cantitatea de apă scursă in unitate de timp prin albia sa intr-o
anumita secţiune.
 Alimentarea unui râu din ploi şi zăpezi se numeşte alimentare pluvio- nivală
 Cursul unui râu se imparte in doua sectoare.
 Afluentul este râul in care se varsă un alt râu.
 Fluviul Amazon străbate continental Asia
 Forma de relief creată de un râu se numeşte vale
 Un factor ce influenţează debitul râului este temperature aerului

Pentru fiecare soluţie corectă primeşti 0,50 puncte. total 5 puncte

Notă: 1 punct se acordă din oficiu

Timp de lucru 5 minute

S-ar putea să vă placă și