Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI MASTERAT:MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE

APELE SUBTERANE

Profesor dr: Florian Grigore Radulescu

Masterand: Claudiu Brinza

Introducere Apele subterane reprezint o bogie natural a crei importan este legat de folosirea lor tot mai intens n alimentarea cu ap potabil a localitilor urbane i rurale, n activitile industriale sau pentru acoperirea necesitilor crescnde din agricultur. La nivelul Uniunii Europene, datorit presiunilor crescnde asupra resurselor de ap s-au promovat instrumente legislative pentru protecia i managementul durabil al acestora. Dintre aceste instrumente cel mai important l reprezint Directiva Cadru 2000/60 care definete ,, apa ca pe un patrimoniu care trebuie protejat, tratat, conservat ca atare. Directiva asigur cadrul necesar gospodririi durabile a apei reprezentat de cadrul cantitativ i calitativ al apelor i ecosistemelor i datorit condiiilor specifice de formare i de micare a apelor subterane n stratul freatic acvifer, calitatea lor este determinat de structura geologic a stratului strbtut i de factorii hidrodinamici. Cunoaterea structurii litologice a formaiilor dintr o zon permite s se trag concluzii cu privire la posibilitile de acumulare a apelor subterane.n situaii particulare, prin infiltrare sau direct, diferii poluani pot ajunge n contact cu apele subterane, provocnd impurificarea i deprecierea lor. Accidente de acest fel se ntmpl n special n zona apelor subterane de mic adncime, cu nivel liber, la care se disting dou subzone: una saturat situat pe patul impermeabil i alta nesaturat, sau, cum i se mai spune, aerat, dispus deasupra celei saturate. Ptrunderea poluanilor n aceste zone declaneaz un ansamblu de fenomene complexe de natur fizic, ca adsorbie, retenie capilar i schimb ionic, de natur chimic, cum sunt precipitarea diferitelor sruri i formarea de geluri, i de natur biologic, manifestate prin procese de biodegradare.

Caractere generale In literatura de specialitate apele subterane dupa natura lor hidraulica se impart in ape descendente si ape cu caracter ascendent in foraje. Apele descendente sunt localizate in primele orizonturi ale scoartei terestre si au un schimb intens de resurse de apa cu atmosfera si hidrosfera. Apele cu caracer ascendent sunt de obicei inchise in orizonturi acvifere izolate prin orizonturi impermeabile, adica se considera captive. Ca geneza, apele descendente se pot grupa in: -apele freatice din primul orizont acvifer cu resurse permanente , a caror arie de alimentare corespunde cu aria de raspandire teritoriala; -apele suprafreatice sau epidermice accumulate temporar in zona de aeratie aflata deasupra stratului freatic; -apele captive descendente, rezultate prin deschiderea stratului captiv de eroziunea fluviatila de adancime. Apele ascendente pot fi arteziene sau subarteziene in functie de pozitia nivelului piezometric fata de relieful suprafetei terestre.

Descrierea apelor subterane Apele freatice sunt apele subterane care formeaza primul orizont de acvifer de sub nivelul terenului. Depozitele cuaternale in care se regasesc permit infiltrarea apei pe toata suprafata lor, primind denumirea de strate acvifere libere. Apele de adancime sunt apele subterane cantonate in roci permeabile situate in cel putin un strat impermeabil. Acestea sunt captive in care presiunea dintr-un anumit punct depinde de inclinarea stratului, presiunea fiind minima in cazul statelor orizontale. Nivelul la care apa stratelor sub presiune se poate ridica se numeste nivel piezometric.

Apa se gaseste in roci sub diferite forme, n funcie de caracteristicile rocilor, de starea lor sau de mrimea porilor. 1. Ap legat, care determin umiditatea natural a rocilor, poate fi legat chimic i fizic. Apa legat chimic intr n compoziia chimic a rocilor, fiind strns legat de reeaua cristalin a mineralelor sub diferite forme: Ap de constituie care intr n compoziia chimic a mineralelor, sub form de ioni de H i OH. Ea nu poate fi eliberat dect la temperaturi ridicate, cnd mineralele respective se descompun i formeaz altele noi. Ap de cristalizare care particip la alctuirea unor reele cristaline, dar nu este att de puternic legat chimic. Se elibereaz tot la temperaturi ridicate, urmata de schimbarea calitativ a rocilor. Apa zeolitic este prezent sub form de molecule n spaiile reelei cristaline. Este strns legat de structura mineralelor i prin nclzire se elibereaz fr a se distruge reeaua cristalin. Odat eliminat aceast ap, ea poate fi absorbit din nou, fenomen care nu se nlnete n cele dou cazuri anterioare. 2. Apa liber sau nelegat se mic n spaiile dintre granulele rocilor ca urmare a forelor capilare i gravitaionale. Ea poate exista sub form de vapori, lichid sau solid. n stare de vapori satureaz, n funcie de umiditatea atmosferei, spaiile libere din masa rocilor i n funcie de temperatur poate trece prin condensare sub form lichid i invers prin evaporare. n stare lichid apa liber se ntlnete n porii rocilor sub dou forme: - Apa capilar, care se menine n porii rocilor ca urmare a tensiunii superficiale i a forelor capilare, avnd capacitatea de a urca prin aceti pori la nlimi invers proporionale cu diametrul lor. Adic, cu ct diametrul porilor este mai mic, cu att este mai mare nlimea la care urc apa. Acest tip de ap poate nghea la temperaturi sub 0C, nu transmite presiunea hidrostatic i

hidrodinamic, poate fi cedat prin procesul de evaporare i nu se deplaseaz sub aciunea gravitaiei.

Conditiile fizico-geografice ale formarii resurselor de apa din Romania. Formarea si regimul resurselor de apa sunt determinate de conditiile fizico-geografice si geologice. Astfel principalii factori care influenteaza formarea resurselor de apa subterana sunt conditiile climatice la care se adauga si alti factori cum ar fi: relieful, solul cu scoarta de alterare, structura geologica, vegetatia si activitatea umana. Temperatura aerului determina evapotranspiratia ce are un rol important asupra regimului apelor freatice cu adancimi ale nivelului piezometric pana la 5 m de la suprafata terenului, influentand direct variatia nivelului piezometric si gradului de mineralizare a apelor. Temperatura aerului inflenteaza producerea precipitatiilor sub forma de ninsoare si aparitia fenomenului de inghet cat si durata acestuia, interval in care nu se mai produc infiltratii in subteran. Pentru reginul apelor subterane o importanta deosebita este data trecerii temperaturii aerului prin pragul de peste si sub 0C, alimentarea in subteran fiind influentata de aparitia si disparitia fenomenului de inghet. Precipitatiile atmosferice asigura posibilitatea completarii resurselor de apa din subteran. Caracterul neuniform al distributiei precipitatiilor asupra Romaniei duce in mod direct la delimiatrea zonelor cu un exces de umidiate(regiunile carpatice) si a zonelor secetoase(regiunile pericarpatice cu altitudine mica). Relieful prin varietatea sa si gradul de fragmentare are o influenta dubla asupra deplasarii apelor freatice. Influenta directa este data de gradul de fragmentare si pantele reliefului, pe care se formeaza scurgerea superficiala si care determina in mare parte deplasarea apelor freatice. Influenta indirecta este

reprezentata de zonalitatea verticala a climei, a scurgerii si abundentei apelor freatice. Solul joaca rolul de intermediar intre factorii climatici si scurgere, avand in vedere ca reprezinta stratul superficial al mediului in care se formeaza scurgearea superficiala.

Stratul acvifer Un strat cu roci permeabile saturat cu ap este numit i strat acvifer. Dup modul de aezare, condiiile hidrogeologice i regimul de variaie al nivelurilor piezometrice apele subterane pot fi clasificate astfel: -ape freatice sau libere, al cror regim de variaie a nivelurilor piezometrice este sub influena condiiilor climatice; -ape de adncime, care nu mai sunt sub influena condiiilor climatice locale, variaia nivelurilor piezometrice nefiind receptiv la modificarea acestora. Prin strat acvifer nelegem primul orizont saturat cu ap ntlnit sub suprafaa terenului, cu variaia nivelului piezometric influenat de condiiile climatice. Sunt, n general, alctuite din depozite permeabile care au la baz un strat impermeabil, dar nu i deasupra lor, fiind prin circulaie descendent, n legtur direct cu aportul de ap infiltrat. Pot fi uo r interceptate prin fntnile spate n mod tradiion Izvorul este punctul de apariie la zi, la suprafaa terenului, a apelor subterane dintr-un strat acvifer. Poate apare la baza unui abrupt, a unui versant, prin eroziunea unui strat acvifer sau printr-un accident tectonic (falii, fisuri). Acumularile de ape subterane de adancime au la baza ape juvenile, ape vadoase patrunse in profunzime in anumite conditii lito-structurale si mixte. Apele de adancime nu pot si separate de fragmentarea tectonica a formatiunilor geologice, atat in unitatile de orogen, cat si in cele de platforma.

Orogenul carpatic cuprinde unele resurse de ape de adancime in subunitatile cristaline faliate, in cuvetele cu depozite mezozoice de pe cristalin, in eruptivul fragmentat tectonic, in subunitatile morfostructurale de flis si mai ales in depresiunile intramontane. Pe fondul general al conditiilor hidrogeologice de pe teritoriul Romaniei se disting anumite perimetre cu evident character azonal (arii de discontinuitate care s-au individualizat prin interventia unor conditii locale). Asemenea arii de discontinuitate hidrogeologica sunt: apele freatice din perimetrele cu depozite carstice; apele freatice din grindurile fluvial, fluviomaritime si maritime din Delta Dunarii; apele freatice din perimetrele mlastinoase; apele freatice din zonele cu zacaminte de sare si gipsifere; apele freatice din perimetrele unor interventii antropice. Acumularile de ape subterane de adancime au la baza ape juvenile, ape vadoase patrunse in profunzime in anumite conditii lito-structurale si mixte. Apele de adancime nu pot si separate de fragmentarea tectonica a formatiunilor geologice, atat in unitatile de orogen, cat si in cele de platforma. Orogenul carpatic cuprinde unele resurse de ape de adancime in subunitatile cristaline faliate, in cuvetele cu depozite mezozoice de pe cristalin, in eruptivul fragmentat tectonic, in subunitatile morfostructurale de flis si mai ales in depresiunile intramontane. In ceea ce priveste distributia geografica a rezervelor de ape suberate din Romania se constata urmatoarele: Campia Romana 150 m3/s (din care 75 m3/s ape de adancime si 75 m3/s ape freatice); Podisul Moldovei 30 m3/s; Podisul Dobrogei 6 m3/s; Podisul Transilvaniei 25 m3/s; Dealurile si Campia de Vest 50 m3/s. Din rezervele totale de 8,3 miliarde de m3/an (263 m3/s), 5,1 miliarde m3/an (104 m3/s) apartin apelor freatice.

In zestrea generala a apelor subterane de pe teritoriul Romaniei au fost identificate aproximativ 2000zacaminte de ape minerale ceea ce denota un mare potential balnear, pus in valoare doar in mica masura pana in prezent.

Concluzii Uniunea Europeana, datorit presiunilor crescnde asupra resurselor de ap a promovat instrumente legislative pentru protecia i managementul durabil al acestora. Directiva Cadru 2000/60 care definete ,, apa ca pe un patrimoniu care trebuie protejat, tratat, conservat ca atare. Directiva asigur cadrul necesar gospodririi durabile a apei reprezentat de cadrul cantitativ i calitati v al apelor i ecosistemelor i datorit condiiilor specifice de formare i de micare a apelor subterane n stratul freatic acvifer, calitatea lor este determinat de structura geologic a stratului strbtu strbtut i de factorii hidrodinamici. Formarea si regimul resurselor de apa sunt determinate de conditiile fizicogeografice si geologice. Caracterul neuniform al distributiei precipitatiilor asupra Romaniei duce in mod direct la delimiatrea zonelor cu un exces de umidiate(regiunile carpatice) si a zonelor secetoase(regiunile pericarpatice cu altitudine mica). Sunt necesare prevenirea sau eliminarea aportului de poluani n apele subterane cat si protectia, mbuntirea i refacerea tuturor corpurilor de ape subterane.

Bibliografie 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ape_subterane 2.Pisticiuc C, Doru S, Apele subterane din Romania 3.www.rowater.ro