MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA „ ECOLOGICA”
FACULTATEA STIINTE ECONOMICE BUCURESTI
Programul de studii
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT IFR

\U\M
444,Y14;L

SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU

APA SI A CELOR DE CANALIZARE

COORDONATOR, ABSOLVENT,
NEGOITA(GHEORGHIU)
ADRIANA GEANINA

BUCURESTI
2012
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………..

1. SCURT ISTORIC………………………………………………………………….
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE……………………………………………………
3. DEFINITII IMPORTANTE
3.1. DEFINIREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA……………………..
3.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE CANALIZARE……………………………….
CAP. I SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA SI
CANALIZARE…………………………….
1.1. SERVICIILE DE ALIMENTARE CU APA……………………………………
1.2. SERVICIILE DE CANALIZARE
1.3. DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA
CAP.II ASPECTE GENERALE PRIVIND SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE
CU APA SI CELE DE CANALIZARE
2.1 DOMENIUL SERVICIILOR LA NIVEL MACROECONOMIC
2.2. STADIUL ORGANIZARII SI FINANTARII PRIVIND SERVICIILE PUBLICE
DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN ROMANIA
2.3. Cadrul instituţional aferent procesului de regionalizare a serviciilor de apaşi
canalizare în România
2.4. . Evoluţia conceptului despre serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare
în Europa
CAP III STUDIU DE CAZ AQUASERV TULCEA…………………………………
1 SCURT ISTORIC………………………………………………………………
2. SERVICII…………………………………………………………………………….
3.PROGRAMELE SI PROIECTELE U.E……………………………………………..

2
 INTRODUCERE

Apa înseamnă viaţă nu numai pentru fiinţele vii, dar şi pentru economia tuturor
ţinuturilor, din toate timpurile, fiind un element de neînlocuit pentru agricultură, industrie
şi transport. Din suprafaţa întregii planete de circa 510 milioane de kilometri pătraţi,
peste două treimi,respectiv 360 milioane kilometri pătraţi reprezintă întinderea
apelor.Numai o treime din suprafaţa continentelor este bogată în apă,restul reprezentând
ţinuturi sărace şi aride .Pentru a corecta factorii care condiţionează prezenţa apei este
necesar să se recurgă la un ansamblu de măsuri pentru folosirea raţională a surselor de
apă ,cum ar fi: captarea, înmagazinarea,tratarea apei,etc.
Viata oamenilor în centrele populate urbane poate fi dusa în conditii bune de
igiena si confort daca, pe lânga alte utilitati, se rezolva în mod satisfacator si lucrarile de
alimentare cu apa potabila si industriala. În asezarile rurale, oamenii gasesc cu usurinta
apa de baut în straturile subterane de mica adâncime deoarece cantitatile de apa sunt
relativ reduse comparativ cu distanta la care sunt amplasate locuintele între ele. În
schimb, când oamenii traiesc în aglomeratii mari, când locuintele sunt amenajate pe un
spatiu restrâns, apa de buna calitate si în calitati suficiente nu se mai poate gasi în
apropierea locuintei. Ea trebuie adusa de la diferite distante si distribuita printr-o
instalatie centralizata.
In procesul de formare si concentrare a asezarilor omenesti, dar si in locurile cu
aglomerari pentru diverse alte activitati, se impune aproape in exclusivitate ca obligatorie
prezenta apei, aceasta fiind o componenta vitala a exstentei.
Cu cat procesul de organizare si dezvoltare a acestor asezari este mai evoluat cu
cu atat sistemele care asigura alimentarea cu apa sunt mai complexe si mai diversificate.
Alimentarea cu apa a localitatilor se realizeaza pentru fiecare centru populat
tinand seama de caracteristicile si conditiile de relief, mediu, pozitia si natura sursei de
apa, structura consumurior de apa etc. Din acest punct de vedere se pot distinge ca
principiu de alcatuire: scheme de alimentare cu apa de izvor a unei localitati de munte, cu
alimentare prin cadere libera (fara instalatii de pompare), sisteme cu apa capentruata
dintr-un strat subteran pentru alimetarea unui oras de ses (fiind necesara introducerea

3
unui sistem de pompare), scheme cu apa capentruata dintr-o sursa de suprafata (o
localitate de deal), scheme de alimentare cu apa a unui grup de localitati, din mai multe
surse-pentru siguranta in functionare
Viata oamenilor în centrele populate urbane poate fi dusa în conditii bune de
igiena si confort daca, pe lânga alte utilitati, se rezolva în mod satisfacator si lucrarile de
alimentare cu apa potabila si industriala. În asezarile rurale, oamenii gasesc cu usurinta
apa de baut în straturile subterane de mica adâncime deoarece cantitatile de apa sunt
relativ reduse comparativ cu distanta la care sunt amplasate locuintele între ele. În
schimb, când oamenii traiesc în aglomeratii mari, când locuintele sunt amenajate pe un
spatiu restrâns, apa de buna calitate si în calitati suficiente nu se mai poate gasi în
apropierea locuintei. Ea trebuie adusa de la diferite distante si distribuita printr-o
instalatie centralizata.

1..SCURT ISTORIC

Multe secole apa a fost considerata ca un element. In 1781, fizicianul englez H.

Cavendish a aratat ca apa se formeaza prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen,
cu ajutorul scanteii electrice. In 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizand pentru
prima oara sinteza cantitativa a apei. S-a stabilit atunci ca 2g de hidrogen se combina cu
16g oxigen pentru a da 18g apa.
In 1805, Humboldt si Gay-Lussac au aratat ca apa este formata din doua
volume de hidrogen si un volum de oxigen. Apa naturala consta in amestecul speciilor de
izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H.
Combinarea acestora genereaza 18 specii de molecule de apa.
Apa pura este intotdeauna un amestec de apa usoara (H2O) si de cantitati
extrem de mici de apa grea (D2O) si apa hipergrea (T2O).
In natura, apa se gaseste din abundenta, in toate starile de agregare:
" in stare lichida (forma in care acopera 2/3 din suprafata pamantului; sub forma
de
mari, oceane, rauri, fluvii, ape subterane);
" in stare solida (formeaza calote glaciare);

4
 " in stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma
de
vapori de apa, invizibili).
Apa urmeaza un circuit in natura.
Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. Vaporii rezultati se
ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa apare o scadere a
temperaturii, parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada sau
grindina.
In anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura
solului este sub 0 C, se depune bruma.
Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte
umplu din nou lacurile, raurile, fluviile, marile si oceanele. Alta parte strabate straturile
de pamant, la diferite adancimi, formand apele freatice. Apa subterana poate reaparea la
suprafata, fie prin izvoare, fie extrasa prin fantani, puturi sau sonde.
Chiar apa de ploaie, care ar trebui sa fie cea mai curata apa naturala (devenita
astfel printr-o distilare naturala) poate prezenta dizolvate anumite impuritati de tipul:
CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul.
Cea mai variata compozitie dintre toate apele naturale o au apele subterane.
Ele contin cantitati mari de substante solide sau gazoase. Ajunse la suprafata, aceste ape,
formeaza izvoare de ape minerale.
Se spune ca, atunci cand evreii insetati au traversat desertul Sinai, Moise a
lovit cu toiagul sau o stanca si apa a tasnit. De la Moise la radiestezisti a fost un drum
extrem de lung. Prin radiestezie, termen intens studiat in ultima perioada, se intelege
capacitatea unei persoane de a percepe actiunea campului electric si magnetic emis de o
panza de ape subterane, de zacaminte- in special feroase. Inainte chiar de invazia
romana, galii cunosteau calitatea apelor minerale; s-au gasit mici altare construite de
acestia in preajma unor astfel de izvoare. In statiunile termale din Masivul Central, Alpi
sau Pirinei s-au gasit urme ale vechilor captari galo-romane si piscine uriase.
Apele din rauri au o compozitie variabila. Sunt in general slab mineralizate.
Contin Ca2+ si HCO3- si mai rar SO42- si Cl-.Totalitatea apei pe pamant este de

5
aproximativ 1,46 miliarde km3 din care 97 in oceane si mari, 2 in calote glaciare si 1 in
rauri, lacuri, panze subterane.
Apa potabila nu trebuie sa contina organisme animale si vegetale si sa satisfaca
cerinte de calitate superioara privind indicatori fizico-chimici, biologici si bacteriologici.
Alimentarea cu apa a centrelor urbane prezinta o mare importanta, caci apele
trebuie sa fie tratate inainte de a fi puse la dispozitia populatiei.
Pentru epurarea apei se folosesc: ozon, clor, hipoclorit de calciu (apa de Javel),
cloramina. In cazul clorului se utilizeaza aproximativ 0,1 mg clor la litru. O cantitate prea
mare de clor da insa apei un gust dezagreabil si chiar un miros urat.
Serviciile americane adauga apei potabile putina fluorura de sodiu, pentru a
combate cariile dentare.

3.DEFINITII IMPORTANTE
3.1. DEFINIREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA

Retea publica de alimentare cu apa sau de canalizare - partea din sistemul public
de alimentare cu apa, respectiv din sistemul de canalizare, alcatuita din reteaua de
conducte, armaturi si constructii anexe care asigura distributia apei, respectiv preluarea,
evacuarea si transportul apelor de canalizare la/de la doi sau mai multi utilizatori
independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice care locuiesc in case
individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice care administreaza cate un
singur condomeniu, astfel cum este definit el de lege.
Partile componente ale unei retele de alimentare cu apa, precum si cele ale unei retele de
canalizare sunt amplasate, de regula, pe domeniul public; in cazul in care conditiile
tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua publica de alimentare cu apa sau de
canalizare poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si pe terenuri private.
Nu constituie retele publice: retelele de distributie aferente unei singure cladiri de locuit,
chiar daca aceasta este administrata de mai multe persoane fizice sau juridice; retelele de
distributie aferente unei incinte proprietate privata pe care se afla mai multe locuinte
despartite de zone verzi si alei interioare private; retelele de distributie aferente unei

6
platforme industriale, in care drumurile de acces si spatiile verzi sunt proprietate privata,
chiar daca aceasta este administrata de mai multe persoane juridice;
Servicii de apa si de canalizare - activitatile de utilitate publica si de interes economic
general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea
apei potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul
localitatilor;
Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde, in principal, activitatile de captare, de
tratare a apei brute, de transport si de distributie a apei potabile si industriale la utilizatori;
Sistem public de alimentare cu apa potabila - ansamblul constructiilor si terenurilor,
instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se
realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila. Sistemul public de alimentare
cu apa potabila cuprinde, de regula, urmatoarele componente:

a) captari;

b) aductiuni;

c) statii de tratare a apei brute;

d) statii de pompare, cu sau fara hidrofor;

e) rezervoare pentru inmagazinarea apei potabile;

f) retele de distributie;

g) bransamente pana la punctul de delimitare;

7
 3.3. Definirea sistemului de canalizare

Sistem public de canalizare - ansamblul constructiilor si terenurilor aferente,

instalattilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se
realizeaza serviciul public de canalizare. Sistemul public de canalizare cuprinde, de
regula urmatoarele componente:

a) racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;

b) retele de canalizare;

c) statii de pompare a apelor uzate;

d) statii de epurare;

e) colectoare de evacuare spre emisar;

f) guri de varsare in emisar;

g) depozite de namol deshidratat;

Sistem de canalizare divizor - sistemul public de canalizare care asigura colectarea,
transportul, epurarea si evacuarea in emisar, separata, a apelor uzate si a apelor meteorice;
Sistem de canalizare unitar - sistemul public de canalizare care asigura colectarea,
transportul, epurarea si evacuarea in emisar, in comun, atat a apelor uzate, cat si a apelor
meteorice;
Sistem de canalizare mixt - sistemul public de canalizare de pe teritoriul unei localitati,
care se realizeaza atat prin sistem de canalizare divizor, cat si prin sistem de canalizare
unitar;

8
Serviciul public de alimentare cu apa potabila - cuprinde activitatile de utilitate publica si
de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au
drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii;
Serviciul public de alimentare cu apa industriala - cuprinde activitatile de utilitate publica
si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au
drept scop asigurarea apei industriale pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. Apa
industriala este destinata utilizatorilor ale caror procese tehnologice nu necesita utilizarea
apei potabile;
Serviciul public de canalizare - cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:
colectarea si transportul apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare, epurarea apelor
uzate si evacuarea apei epurate in emisar, colectarea, evacuarea si tratarea adecvata a
deseurilor din gurile de scurgere a apelor meteorice si asigurarea functionalitatii acestora,
supravegherea evacuarii apelor uzate industriale in sistemul de canalizare, evacuarea si
tratarea namolurilor si a altor deseuri similare derivate din activitatile prevazute mai sus,
precum si depozitarea lor;
Utilizator - orice persoana fizica sau juridica, proprietara sau cu imputernicire data de
proprietarul unui imobil, avand bransament propriu de apa si/sau racord de canalizare, si
care beneficiaza, pe baza de contract, de serviciile operatorului.

9
 CAP. I SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

1.1. DEFINIREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA

Retea publica de alimentare cu apa sau de canalizare - partea din sistemul public
de alimentare cu apa, respectiv din sistemul de canalizare, alcatuita din reteaua de
conducte, armaturi si constructii anexe care asigura distributia apei, respectiv preluarea,
evacuarea si transportul apelor de canalizare la/de la doi sau mai multi utilizatori
independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice care locuiesc in case
individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice care administreaza cate un
singur condomeniu, astfel cum este definit el de lege.
Partile componente ale unei retele de alimentare cu apa, precum si cele ale unei retele de
canalizare sunt amplasate, de regula, pe domeniul public; in cazul in care conditiile
tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua publica de alimentare cu apa sau de
canalizare poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si pe terenuri private.
Nu constituie retele publice: retelele de distributie aferente unei singure cladiri de locuit,
chiar daca aceasta este administrata de mai multe persoane fizice sau juridice; retelele de
distributie aferente unei incinte proprietate privata pe care se afla mai multe locuinte
despartite de zone verzi si alei interioare private; retelele de distributie aferente unei
platforme industriale, in care drumurile de acces si spatiile verzi sunt proprietate privata,
chiar daca aceasta este administrata de mai multe persoane juridice;
Servicii de apa si de canalizare - activitatile de utilitate publica si de interes economic
general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea
apei potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul
localitatilor;
Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde, in principal, activitatile de captare, de
tratare a apei brute, de transport si de distributie a apei potabile si industriale la utilizatori;

10
Sistem public de alimentare cu apa potabila - ansamblul constructiilor si terenurilor,
instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se
realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila. Sistemul public de alimentare
cu apa potabila cuprinde, de regula, urmatoarele componente:

a) captari;

b) aductiuni;

c) statii de tratare a apei brute;

d) statii de pompare, cu sau fara hidrofor;

e) rezervoare pentru inmagazinarea apei potabile;

f) retele de distributie;

g) bransamente pana la punctul de delimitare;

1.2. Definirea sistemului de canalizare

Sistem public de canalizare - ansamblul constructiilor si terenurilor aferente, instalattilor

tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza
serviciul public de canalizare. Sistemul public de canalizare cuprinde, de regula
urmatoarele componente:

a) racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;

b) retele de canalizare;

11
c) statii de pompare a apelor uzate;

d) statii de epurare;

e) colectoare de evacuare spre emisar;

f) guri de varsare in emisar;

g) depozite de namol deshidratat;

Sistem de canalizare divizor - sistemul public de canalizare care asigura colectarea,
transportul, epurarea si evacuarea in emisar, separata, a apelor uzate si a apelor meteorice;
Sistem de canalizare unitar - sistemul public de canalizare care asigura colectarea,
transportul, epurarea si evacuarea in emisar, in comun, atat a apelor uzate, cat si a apelor
meteorice;
Sistem de canalizare mixt - sistemul public de canalizare de pe teritoriul unei localitati,
care se realizeaza atat prin sistem de canalizare divizor, cat si prin sistem de canalizare
unitar;
Serviciul public de alimentare cu apa potabila - cuprinde activitatile de utilitate publica si
de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au
drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii;
Serviciul public de alimentare cu apa industriala - cuprinde activitatile de utilitate publica
si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au
drept scop asigurarea apei industriale pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. Apa
industriala este destinata utilizatorilor ale caror procese tehnologice nu necesita utilizarea
apei potabile;
Serviciul public de canalizare - cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:
colectarea si transportul apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare, epurarea apelor
uzate si evacuarea apei epurate in emisar, colectarea, evacuarea si tratarea adecvata a
deseurilor din gurile de scurgere a apelor meteorice si asigurarea functionalitatii acestora,
supravegherea evacuarii apelor uzate industriale in sistemul de canalizare, evacuarea si

12
tratarea namolurilor si a altor deseuri similare derivate din activitatile prevazute mai sus,
precum si depozitarea lor;
Utilizator - orice persoana fizica sau juridica, proprietara sau cu imputernicire
data de proprietarul unui imobil, avand bransament propriu de apa si/sau racord de
canalizare, si care beneficiaza, pe baza de contract, de serviciile operatorului.

1.4. DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA

Judetul Tulcea este unul din judetele incluse in programul Ministerului Dezvoltarii si
Turismului pentru rabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare

Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apã şi canalizare, a

staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile
cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori

ETAPA I

Cadrul legislativ:
Acordul Cadru de Împrumut nr. F/P 1568/2006 dintre România şi Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei;
Legea nr. 224/2007 cu modificările şi completările ulterioare privind ratificarea
Acordului Cadru de Împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei;
Acordul de împrumut subsidiar nr.339/2007;
Actul adiţional nr. 1 din 02.04.2010 la Acordul de împrumut subsidiar nr.339/2007;
Hotărârea Guvernului nr. 493/25.05.2011 pentru aprobarea amendamentului convenit prin
schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 3 martie 2011 şi la Paris la 5 aprilie 2011
între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul Cadru
de Împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat
finanţării proiectului “Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi

13
canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în
localităţile cu o populaţie de până la 50.000 locuitori”.

Mod de implementare:·

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - MDRT, prin:

Unitatea de Coordonare a Proiectului ( U.C.P.)
Agenţia de Implementare “C.N.I.”- S.A. prin Unitatea de Management a Proiectului
(U.M.P.)

Prezentarea proiectului:

Proiectul îşi propune o abordare zonală, luând în considerare localităţile cu o populaţie de

până la 50.000 de locuitori din 16 judeţe ale ţării, însoţite de localităţile limitrofe mici din
aglomerarea respectivă.

Scopul proiectului:
conformarea la cerinţele Directivei 98/83/CEE privind calitatea apei destinate
consumului uman şi ale Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti,
modificată prin Directiva 98/15/CEE;
combaterea poluării transfrontaliere, prin dezvoltarea infrastructurii de mediu (staţii de
epurare a apelor uzate şi sisteme de canalizare) în bazinele hidrografice: Crişuri, Someş -
Tisa, Mureş, Olt, Prut, Siret, Jiu, Argeş - Vedea, Buzãu - Ialomiţa începând cu zona
amonte a acestora şi Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral al Mãrii Negre;
îmbunătăţirea calităţii apei potabile furnizate populaţiei, inclusiv în localităţile unde
aceasta prezintă neconformităţi majore ;
asigurarea alimentării continue cu apă potabilă de calitate a localităţilor incluse în proiect;
micşorarea pierderilor în reţea, scăderea consumului de energie şi reactivi chimici
utilizaţi la tratarea apei, ceea ce va conduce la reducerea costului apei potabile furnizate
şi facturate consumatorilor;

14
reducerea poluării solului şi a apelor subterane, reducerea poluării apelor de suprafaţă
receptoare.
Pentru realizarea acestor schimbări, în circa 66 de localităţi cuprinse în prima fază
a proiectului se va asigura finanţarea parţială a următoarelor activităţi:
Reabilitarea, extinderea sau crearea de noi reţele de distribuţie a apei potabile;
Reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile sau a surselor de apă potabilă;
Reabilitarea, extinderea sau crearea de noi reţele de canalizare;
Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate.
Principalele criterii de selecţie utilizate în prima etapă a Proiectului agreate de
B.D.C.E şi Ministerul Mediului şi Pădurilor au fost următoarele:
respectarea obligaţiilor asumate în procesul de aderare (anii de conformare);
combaterea poluării transfrontaliere;
îmbunătăţirea calităţii apei potabile în localităţile în care apa prezintă neconformităţi
majore localităţile propuse pentru investiţii în domeniul colectării şi epurării apelor uzate
să fie situate începând cu amonte curs de apă;
investiţiile propuse să nu fie cuprinse în alte scheme de finanţare;
îmbunătăţirea furnizării apei potabile din punct de vedere al continuităţii;
îmbunătăţirea furnizării apei potabile din punct de vedere al calităţii;
micşorarea pierderilor de apă potabilă în reţea;
micşorarea pierderilor de ape uzate prin exfiltraţii din reţeaua de canalizare;
diminuarea impactului pierderilor de ape uzate asupra solului din jurul reţelelor de
canalizare şi asupra apelor subterane afectate în prezent de aceste exfiltraţii de ape uzate;
micşorarea costurilor de întreţinere a staţiilor de tratare, a staţiilor epurare, a reţelelor de
apă şi a reţelelor de canalizare;
posibilităţile de dezvoltare a zonelor turistice;
micşorarea costurilor de operare necesare tratării apei, pentru potabilizare, prin
diminuarea costurilor reactivilor şi prin micşorarea costurilor întreţinerii utilajelor şi
instalaţiilor;
posibilitatea cofinanţării investiţiilor din bugetul autorităţilor administrativ teritoriale;
posibilitatea furnizării de apă potabilă, de la aceeaşi staţie de tratare, pentru localităţi
aparţinătoare şi localităţi limitrofe;

15
posibilitatea colectării apei uzate de la localităţi aparţinătoare şi de la localităţi limitrofe
în vederea epurării în aceeaşi staţie;
posibilitatea transferării dreptului de prestare a serviciului de operare către operatori
licenţiaţi, la finalizarea investiţiei.
Localităţile cuprinse în Proiect au fost analizate, pentru a se evita dubla finanţare,
împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, consiliile judeţene şi consiliile locale
implicate.
Prima etapă a Proiectului se implementează în perioada 2007 – 2014, iar
finanţarea este asigurată în baza Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca
de Dezvoltare a Consiliului Europei, şi prevede o valoare totală de 208,1 milioane €.

Valoare totală: 208,1 milioane Euro, din care:

BDCE - 160,1 milioane Euro
Buget de Stat - 8,0 milioane Euro
Autorităţi Locale - 40,0 milioane Euro

Valoarea totală a primei etape a Proiectului, menţionată mai sus, se majorează cu valoarea
taxelor şi impozitelor aferente acesteia, datorate şi plătibile pe teritoriul României.

ETAPA II

Pentru etapa a II-a a Proiectului, în şedinţa Guvernului din data de 15 iulie 2009, a fost
aprobat Memorandumul cu tema: “Aprobarea iniţierii negocierii Acordului – cadru de
împrumut care urmează a se încheia între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei, în valoare de 179,9 mil Euro pentru finanţarea fazei a II –a a proiectului Sistem
integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratere
a apei potabile, şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până
la 50.000 locuitori”.
Subproiectele care vor beneficia de finanţare parţială în etapa a II-a a Proiectului vor
cuprinde sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de tratare a apei potabile şi
staţii de epurare a apelor uzate.

16
La selecţia şi prioritizarea subproiectelor etapei a II-a a Proiectului se va ţine cont de
Master Planurile regionale privind infrastructura de apă/apă uzată şi se vor corela cu
acestea utilizând criteriile de selecţie din prima etapă a proiectului. De asemenea se va
face analiză cu unităţile administrativ teritoriale precum şi cu Ministerul Mediului şi
Pădurilor pentru evitarea dublei finanţări.
Pregatirea, negocirea cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi
implementarea Etapei a II-a se va face în funcţie de limitele de finanţare a bugetelor
anuale.

Valoare totală: 232,9 milioane Euro, din care:

BDCE - 179,9 milioane Euro
Buget de Stat - 8,0 milioane Euro
Autorităţi Locale - 45,0 milioane Euro

Valoarea totală a etapei a doua a Proiectului se majorează cu valoarea taxelor şi

impozitelor aferente acesteia, datorate şi plătibile pe teritoriul României.

CAP.II ASPECTE GENERALE PRIVIND SERVICIILE PUBLICE DE

ALIMENTARE CU APA SI CELE DE CANALIZARE

Importanta serviciilor publice La începutul secolului al XX-lea , cunoscut în

literatura de specialitate drept "secolul serviciilor" , economistii si-au pus problema
definirii SERVICIILOR PUBLICE pornind de la rolul în acoperirea unor nevoi
colective , ce nu pot fi înlocuite , ale cetatenilor de stat ( servicii publice privind productia

17
, distributia si consumul energiei electrice , gazelor naturale ,servicii publice de educatie ,
sanatate si asistenta sociala , transporturi , telecomunicatii , servicii publice postale etc.)
Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte categorii de servicii a fost impusa
din urmatoarele motive: serviciile publice constituie activitati de interes general din care
cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de administratii si colectivitati locale.
Scopul lor este indreptat spre recuperarea costului de productie si nu spre obtinerea
profitului. Organizarea si functionarea serviciilor revine în mare parte organelor
autoritatii publice (administratia centrala - ministere , alte organe subordonate
guvernului ; administratia locala - primarii , prefecturi , consilii comunale si întreprinderi
publice - regii autonome de transport , posta) Pîna in 1939 persoanele juridice private nu
aveau dreptul sa presteze servicii publice ,însa datorita faptului ca statul numai facea fata
cerintelor sociale , s-a pus problema delegarii unor servicii de interes general pentru
societatea unor persoane juridice private .În domeniul serviciilor publice statul are rolul
de a supraveghea firmele private care au preluat sarcina producerii serviciilor publice.
Consumul de servicii publice constituie un indicator important al calitatii vietii într-o
tara .De exemplu , modul de organizare a serviciilor publice de sanatate , educatie ,
transporturi , protectie si paza , salubritate ofera informatii asupra nivelului de trai al
consumatorilor , asupra existentei preocuparilor pentru conservarea mediului inconjurator
. Exista mai multe definitii ale notiunii de servicii publice . Unii economisti considera
serviciile publice drept o srtuctura organizatorica înfiintata prin lege , de catre stat , judet
sau municipii , oras sau comuna ori de catre particulari , dotata cu anumite atributii ,
încadrata cu personal specializat care exercita aceste atributii înzestrate cu mijloace
materiale si banesti în scopul satisfacerii în mod continuu si permanent a unor interese
comune ale unei colectivitati. Alti specialisti dau o definitie generala a serviciilor publice
considerându-le : "activitati de interes general asumate de organe publice ". Paul
Negulescu în lucrarea "Tratat de drept administrativ " defineste serviciul public astfel: <<
"Administratiunea , prin activitatea sa , urmareste sa satisfaca interesele generale" .>> În
acest scop , pentru a satisface o nevoie a publicului , ea organizeaza un serviciu
administrativ cu menirea de a urmari aceasta satisfactiune .Spre deosebire de particulari ,
care, urmarind satisfacerea unei nevoi obstesti, cauta o remuneratie a investitiilor si a
muncii lor, administratia urmareste satisfactia publicului , indiferent daca activitatea se

18
soldeaza cu deficit . Când statul îsi propune sa satisfaca o nevoie a societatii... el
stabileste organizatiunea care va fi destinata sa se ocupe de aceste nevoi si îi determina
competenta si îi pune la dispozitie mijloace prin care sa-si poata atinge scopul .Acest
organism se numeste serviciu public , el fiind destinat sa aduca un serviciu publicului .
Sintetizând mai multe puncte de vedere serviciul public este "un organism administrativ ,
creat de stat , judet sau comuna ,cu o competenta si servicii determinate cu mijloace
financiare procurate din patrimoniul general al Administratiei publice creatoare , pus la
dispozitia publicului pentru a satisface în mod regulat si continuu o nevoie cu caracter
general , careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decât o solutie incompleta si
intermitenta ." Clasificerea serviciilor publice Problema tipologiei serviciilor publice nu
este inca pe deplin clarificata , existând , in opinia specialistilor , criterii extrem de variate
de clasificare . De aceea prezentam aici câteva criterii , acestea fiind cele mai cunoscute
în literatura de specialitate . - dupa obiectul de activitate - servicii publice administrative ,
acestea fiind realizate numai de stat prin institutiile sale ex. servicii publice judiciare , de
legiferare , de administrare a domeniului public: servicii publice industriale si comerciale
-au ca obiect activitatile cu caracter industrial si commercial.

Serviciile publice de alimentare cu apa sunt sevicii publice comerciale

2.1Domeniul serviciilor la nivel macroeconomic

Eficienţa în domeniul serviciilor prezintă aceleaşi trăsături definitorii, comune

tuturor activităţilor economice din toate sectoarele. Dar eterogenitatea şi complexitatea
efectelor utile rezultate din activităţile de servicii conferă eficienţei o sferă mult mai largă
de cuprindere şi evaluare.
De aceea, este necesar să se ia în considerare:

19
toate categoriile de resurse, precum şi structura acestora;
efectele directe şi indirecte produse de activităţile de servicii;
aspectele cantitative şi calitative ale efectelor;
factorul timp, ce poate acţiona diferit asupra resurselor şi asupra efectelor;
impactul economic şi social al acestor activităţi.
La nivel macroeconomic, eficienţa sectorului terţiar este influenţată de modul de
alocare a resurselor în economie:
între diferite sectoare ale economiei;
între consum şi investiţii; pentru alocarea cât mai bună a resurselor la nivel global sunt
utilizate o serie de instrumente de politică economică, cum sunt nivelul dobânzilor,
nivelul impozitelor, menite să stimuleze economiile şi investiţiile, ceea ce influenţează
pozitiv eficienţa economică a sectorului serviciilor. Prin libera circulaţie a bunurilor,
serviciilor, persoanelor şi capitalului în spaţiul pieţei unice europene sunt create condiţiile
de amplificare a concurenţei, ceea ce contribuie la înlăturarea prestatorilor de servicii de
o calitate mai slabă şi încurajarea celor care prestează servicii de o calitate superioară.
La nivelul întreprinderii de servicii, eficienţa economică este determinată de:
eficienţa de alocare a resurselor (naturale, materiale, financiare, umane);
eficienţa de utilizare a factorilor de producţie;
eficienţa de distribuţie a serviciilor.
Alocarea resurselor este eficientă în măsura în care serviciile se realizează cu
costuri minime şi se prestează acele servicii care sunt solicitate de consumatori,
satisfăcându-le nevoile la cel mai ridicat nivel. Deci, eficienţa de alocare a resurselor se
poate exprima prin mixul optim al factorilor de producţie utilizaţi pentru producţia
serviciilor solicitate de societate. În această direcţie un rol important revine alegerii
tehnologiei de producţie, în funcţie de resursele de forţă de muncă şi de capital. În ţările
în curs de dezvoltare, în general se folosesc tehnologii ce presupun utilizarea de forţă de
muncă mai ieftină, în timp ce în ţările dezvoltate sunt folosite tehnologii moderne, care
necesită capital.
Folosirea factorilor de producţie ai întreprinderii prestatoare de servicii este
eficientă în condiţiile în care producţia de servicii se obţine cu cel mai redus cost de

20
producţie. Eficienţa de utilizare a factorilor de producţie este dată de rezultatele (efectele
utile) produse cu cel mai redus cost de oportunitate.
2.1.1. Structura consumurilor şi cheltuielilor care se includ în cost pentru
calcularea tarifelor, este stabilită în conformitate cu prevederile Standardului
naţional de contabilitate 3
"Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii", altor standarde naţionale
de contabilitate şi cuprinde următoarele:
- consumuri de materiale (CM);
- consumuri privind retribuirea muncii (CRM);
- consumuri indirecte de producţie (CIP);
- cheltuieli comerciale (CC);
- cheltuieli generale şi administrative (CGA);
- alte cheltuieli operaţionale (CO);
- pierderi excepţionale (PE).
Adică:
Ca = CM + CRM + CIP + CC + CGA + CO + PE,
unde:
Ca - consumurile şi cheltuielile întreprinderilor.
2.2. Consumurile de materiale (CM) cuprind valoarea:
- plăţii pentru apa captată şi a plăţii pentru evacuarea şi epurarea apelor uzate;
- reactivilor chimici, combustibilului, energiei de toate tipurile şi altor tipuri de
materiale utilizate nemijlocit în procesul de captare a apei, pompare, tratare, filtrare,
transportarea apei pînă la consumator, evacuarea şi epurarea apelor uzate;
- costului serviciilor cu caracter de producţie prestate de terţe-părţi şi nemijlocit
legate de captarea, tratarea, filtrarea şi transportarea apei, evacuarea şi epurarea apelor
uzate.
2.3. Consumurile privind retribuirea muncii (CRM) includ:
- consumurile necesare pentru retribuirea muncii personalului încadrat în activităţile
de aprovizionare cu apă, de prestare a serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate în
conformitate cu legislaţia în vigoare;

21
 - contribuţiile pentru asigurările sociale şi medicale, raportate la consumurile de
retribuire a muncii personalului nemijlocit încadrat în procesul de producţie.
2.4. Consumurile indirecte de producţie (CIP) cuprind:
- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie productivă, aferente activităţilor de
aprovizionare cu apă, de prestare a serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate;
- cheltuielile de întreţinere a mijloacelor fixe cu destinaţie productivă în stare de
lucru (asistenţa tehnică şi întreţinerea, efectuarea reparaţiilor curente, medii şi a
reparaţiilor capitale pentru menţinerea acestora în stare de lucru normală, dar nu mai mult
de 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate), inclusiv a mijloacelor
tehnice de dirijare, comunicaţii, mijloacelor de semnalizare, altor mijloace tehnice de
comandă referitoare la procesul de producţie, a mijloacelor destinate protecţiei mediului;
- consumurile pentru instalarea şi exploatarea (întreţinerea, verificarea, repararea,
înlocuirea) echipamentelor de măsurare a consumului de apă la branşamentele blocurilor
locative, cu excepţia consumurilor pentru instalarea primară;
- amortizarea activelor nemateriale, uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată utilizate în procesul de producţie;
- cheltuielile aferente controlului calităţii apei potabile şi apelor uzate;
- costul materialelor auxiliare utilizate pentru asigurarea procesului tehnologic;
- cheltuielile pentru retribuirea muncii salariaţilor auxiliari, personalului
administrativ, de conducere al subdiviziunilor de producţie, în conformitate cu legislaţia
în vigoare;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale aferente acestor categorii
de angajaţi;
- cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii securităţii
ce ţin de procesul de producţie şi sînt prevăzute de legislaţia în vigoare;
- cheltuielile privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase
conform legislaţiei în vigoare;
- cheltuielile de asigurare a pazei unităţilor de producţie, inclusiv a securităţii
antiincendiare;

22
 - cheltuielile legate de deplasări ale salariaţilor legate de procesul de producţie,
asigurarea obligatorie a salariaţilor ocupaţi în sfera de producţie şi a activelor de
producţie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- cheltuielile de transportare a muncitorilor din schimburi (personalului de
serviciu);
- plata pentru deversarea poluanţilor cu apele uzate şi plăţile pentru emisii în
atmosferă a substanţelor poluante în limitele normativelor stabilite;
- alte cheltuieli indirecte de producţie, în conformitate cu legislaţia şi actele
normative în vigoare.
2.5. În cheltuielile comerciale (CC) se includ cheltuielile, care nemijlocit sînt legate
de activitatea comercială a întreprinderii (comercializarea apei şi prestarea serviciilor de
canalizare) şi anume:
- serviciile de marketing (încheierea contractelor cu consumatorii, citirea datelor
contoarelor, emiterea, prelucrarea şi transmiterea consumatorilor a facturilor de plată
etc.);
- cheltuielile legate de informarea consumatorilor şi publicului;
- retribuirea muncii personalului încadrat în activitatea comercială a întreprinderii,
în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale aferente acestei categorii
de angajaţi;
- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie comercială;
- alte cheltuieli aferente activităţii comerciale.
2.6. Cheltuielile generale şi administrative (CGA) cuprind:
- cheltuielile privind retribuirea muncii personalului de conducere şi gospodăresc al
întreprinderii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale aferente acestei categorii
de angajaţi;
- întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă,
gospodărească şi de protecţie a naturii, amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie
generală ale întreprinderii;
- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă şi gospodărească;

23
 - valoarea, uzura şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;
- plata pentru arenda curentă a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale;
- cheltuielile pentru întreţinerea mijloacelor fixe conservate în conformitate cu
actele normative în vigoare;
- cheltuielile pentru întreţinerea şi deservirea mijloacelor tehnice de comandă,
semnalizare, telecomunicaţii şi de calcul, care nu se referă direct la producţie;
- cheltuielile poştale şi telegrafice, de întreţinere şi exploatare a staţiilor de
telefoane, comutatoarelor, faxurilor, instalaţiilor de dispecerat, radio şi alte tipuri de
telecomunicaţii utilizate pentru administrare;
- cheltuielile tipografice, pentru procurarea rechizitelor de birou, formularelor de
evidenţă, dări de seamă etc.;
- plata pentru serviciile cu destinaţie generală şi administrativă efectuate de terţe
organizaţii, cheltuielile pentru paza obiectelor administrativ-gospodăreşti şi asigurarea
securităţii antiincendiare, pentru serviciile bancare, burselor de mărfuri, organizaţiilor
consultative, juridice şi de audit;
- cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu, pentru deplasările
personalului de conducere şi cheltuielile de reprezentare. Aceste cheltuieli se determină
conform actelor normative în vigoare, iar în cazul lipsei acestora - în limitele stabilite de
organul public central sau local în gestiunea căruia se află întreprinderea;
- cheltuielile pentru asigurarea obligatorie a salariaţilor şi a bunurilor cu destinaţie
generală şi administrativă prevăzute de actele normative în vigoare;
- cheltuielile aferente angajării forţei de muncă;
- cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului întreprinderii;
- cheltuielile pentru controlul stării sănătăţii angajaţilor în cazurile prevăzute de
legislaţie, procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive, abonarea la
ediţii speciale necesare în activitatea de producţie;
- impozitele şi taxele, care conform legislaţiei se includ în preţul de cost, inclusiv
taxa pe valoarea adăugată şi accizele irecuperabile, cu excepţia impozitului pe venit;
- alte cheltuieli aferente activităţii de producţie a întreprinderii prevăzute de actele
normative în vigoare.

24
 2.7. Alte cheltuieli operaţionale (CO) includ cheltuielile întreprinderii care nu pot fi
raportate la cheltuielile comerciale sau la cheltuielile generale şi administrative şi prevăd:
- plata dobînzilor filialelor, întreprinderilor afiliate şi asociate;
- plata dobînzilor aferente creditelor bancare şi împrumuturilor primite pe termen
scurt şi pe termen lung cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora, prevăzute în
Standardul naţional de contabilitate 23 "Cheltuielile privind împrumuturile";
- alte obligaţii financiare conform proiectelor de investiţii.
2.8. Pierderile excepţionale (PE) pot apărea ca rezultat al evenimentelor ce nu ţin de
activitatea întreprinderii. Acestea cuprind:
- pierderi provocate de calamităţi naturale;
- pierderi ocazionate de modificarea legislaţiei statului.

DETERMINAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR,

CARE SE INCLUD ÎN CALCULUL TARIFELOR
Valoarea consumurilor şi cheltuielilor incluse la calcularea tarifelor pentru serviciile
de alimentare cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate se determină de întreprinderi,
luînd în calcul:
- volumul de apă necesar de a fi captat din sursele de aprovizionare cu apă, volumul
de apă livrat consumatorilor, volumul apelor uzate;
- normele şi normativele volumelor de apă utilizate în procesul de captare,
transportare, distribuire şi tratare a apei şi epurarea apelor uzate;
- normativele de consum ale materialelor de filtrare, reactivilor chimici,
combustibilului şi energiei de toate tipurile utilizate în procesul de producţie, preţurile lor
de piaţă sau reglementate;
- devizele de cheltuieli;
- uzura mijloacelor fixe de producţie;
- planurile de reparare a utilajului şi instalaţiilor;
- contractele încheiate cu terţe părţi pentru serviciile prestate etc.
Consumurile şi cheltuielile întreprinderilor sînt supuse controlului din partea
autorităţilor împuternicite să coordoneze şi să aprobe tarifele respective, care în baza
analizei detaliate a acestora şi a consumurilor şi cheltuielilor reale ale întreprinderii în

25
perioada de gestiune, şi argumentării tehnico-economice pentru anul prognozat,
determină valoarea lor necesară de a fi inclusă în tarife. 3.1. Particularităţile determinării
consumurilor de materiale Consumurile de materiale pentru activitatea de alimentare a
consumatorilor cu apă se determină în baza volumului de apă în expresie naturală necesar
de a fi captat în reţelele de alimentare cu apă, care se determină conform formulei:

VAC = VAI + VP,

unde:
VAC - volumul de apă necesar de a fi captat din sursele de alimentare cu apă;
VAI - volumul de apă necesar de a fi furnizat consumatorilor, conform contractelor
încheiate;
VP - volumul de apă pentru necesităţile tehnologice şi a pierderilor de apă în
sistemul de aprovizionare cu apă, care se determină şi se aprobă în conformitate cu
Metodica elaborării normativelor de consum tehnologic al apei la întreprinderile
prestatoare de servicii alimentare cu apă şi canalizare din Republica Moldova, aprobată
prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Teritoriului şi Gospodăriei Comunale nr.163 din 27
octombrie 1999 (Monitorul Oficial nr.149-152 din 24 decembrie 1999).
Cheltuielile materiale se determină reieşind din volumul de captare a apei, plata
pentru apa utilizată de întreprindere, normele de consum a materialelor utilizate pentru
tratarea şi filtrarea apei şi preţurilor de piaţă ale acestora, normele de consum a energiei
electrice utilizate în procesul de producţie şi pentru necesităţile proprii, preţurile în
vigoare la energia electrică etc.

Particularităţile determinării consumurilor privind retribuirea muncii

Consumurile privind retribuirea muncii se determină reieşind din:
- numărul personalului nemijlocit încadrat în procesul de captare, tratare,
transportare şi distribuire a apei consumatorilor, personalului nemijlocit încadrat in
procesul prestării serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate şi personalului
necesar pentru activitatea normală a întreprinderii (personalului auxiliar, comercial,

26
administrativ etc.) - numărul mediu scriptic în perioada de gestiune, dar care poate fi
modificat, în cazul explicaţiilor argumentate;
- nivelul salariului tarifar normativ stabilit pentru prima categorie de calificare a
angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară;
- coeficientul de ramură şi nivelul de calificare a personalului;
- regimul şi condiţiile de muncă, cît şi de alţi factori caracteristici ramurii de
alimentare cu apă şi de canalizare;
- suplimentele de plată, primele prevăzute de actele normative.
3.2.2. Cheltuielile legate de contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale
sînt determinate reieşind din normele de defalcări stabilite de actele normative în vigoare.
3.2.3. Consumurile privind retribuirea personalului nemijlocit încadrat în procesul
de producţie se includ în consumurile privind retribuirea muncii, a personalului auxiliar
încadrat în procesul de producţie, personalului administrativ, de conducere din
subdiviziunile de producţie - în consumurile indirecte de producţie, personalului
comercial - în cheltuielile comerciale, iar al personalului administrativ şi de conducere -
în cheltuielile generale şi administrative.
Particularităţile determinării uzurii mijloacelor fixe de producţie
Uzura mijloacelor fixe inclusă la calcularea tarifelor se determină prin metoda
casării liniare, care conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare utilă a
mijloacelor fixe. Valoarea uzurii mijloacelor fixe se determină în conformitate cu
prevederile Standardului naţional de contabilitate 16 "Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung" şi a Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21.03.2003, iar modul de includere
a lor în costul producţiei în conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 3
"Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".
3.3.2. Valoarea uzurii mijloacelor fixe care nemijlocit se utilizează în procesul de
producere se include în cheltuielile indirecte de producţie, iar a mijloacelor fixe cu
destinaţie comercială şi celor cu destinaţie generală şi administrativă se include în
cheltuielile comerciale şi în cheltuielile generale şi administrative corespunzător.

27
 3.3.3. În tarife nu se include valoarea uzurii mijloacelor fixe, care nu sînt destinate
utilizării în procesul tehnologic şi de producţie date în arendă, obiectelor locative, de
menire social-culturală etc.
Particularităţile determinării consumurilor pentru efectuarea reparaţiilor
curente, medii şi capitale
Consumurile pentru efectuarea reparaţiilor curente, medii şi capitale se determină în
baza stării tehnice, planurilor de reparaţie a mijloacelor fixe reieşind din durata aflării lor
în exploatare, volumelor de lucru, preţurilor de piaţă a materialelor şi pieselor de schimb
utilizate, devizelor de cheltuieli, valorii contractelor încheiate cu terţe părţi etc.
. Particularităţile repartizării consumurilor şi cheltuielilor pe tipuri de
activitate
Consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile
indirecte de producţie se determină pe fiecare tip de serviciu prestat - alimentarea cu apă
potabilă, alimentarea cu apă tehnologică (industrială) şi prestarea serviciilor de canalizare
şi epurare a apelor uzate. În cazul, cînd aceste cheltuieli pe anumite sectoare de producţie
sînt comune pentru apa potabilă şi apa tehnologică, acestea se repartizează între cele două
tipuri de apă proporţional volumelor de apă livrată din aceste sectoare.
3.5.2. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative se determină integral pe
întreprindere, cu repartizarea lor ulterioară între activităţi proporţional consumurilor
privind retribuirea muncii (CRM) aferente acestor activităţi.
3.5.3. Valoarea altor cheltuieli operaţionale ale întreprinderii (plata dobînzilor
pentru credite şi împrumuturi) se repartizează între tipurile de servicii prestate reieşind
din destinaţia creditelor şi împrumuturilor (pentru care servicii au fost utilizate). În caz
cînd creditele şi împrumuturile au fost utilizate pentru mai multe activităţi, cheltuielile
privind plata dobînzilor aferente acestor credite şi împrumuturi se repartizează pe tipuri
de servicii prestate proporţional valorii creditelor şi împrumuturilor aferente fiecărui tip
de serviciu prestat.
La determinarea tarifelor la acest compartiment nu se includ cheltuielile legate de
plata dobînzilor pentru creditele bancare şi împrumuturi destinate investiţiilor capitale,
dat fiind că aceste plăţi sînt incluse în rata de rentabilitate a noilor investiţii (vezi
capitolul V).

28
IV. CONSUMURILE ŞI CHELTUIELILE CARE NU SE INCLUD
LA CALCULAREA TARIFELOR
La calcularea tarifelor nu se includ următoarele cheltuieli:
- pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, reconstrucţie, achiziţionarea,
modernizarea, montarea şi probarea utilajului; valorificarea noilor obiective, secţii şi
agregate; supravegherea de autor a organizaţiilor de proiectare şi alte investiţii capitale.
Toate cheltuielile ce ţin de investiţii capitale se recuperează prin includerea în tarife a
sumei uzurii mijloacelor fixe, puse în funcţiune ca urmare a valorificării acestor investiţii,
precum şi a rentabilităţii investiţiilor, după cum este descris în capitolul V;
- pentru remedierea defectelor în lucrările de proiectare, construcţie şi montaj,
revizie (demontare), remedierea defectelor utilajului şi deteriorărilor, provocate din vina
producătorilor, furnizorilor şi întreprinderilor de transport;
- pentru executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie, pentru achiziţionarea
utilajului, repararea şi întreţinerea fondului de locuinţe, obiectivelor de menire social-
culturală şi altor obiective ce nu se referă la activitatea de producţie;
- pentru lucrările calificate ca ajutor pentru alte întreprinderi şi organizaţii, atît în
formă de servicii, cît şi suport material sau financiar;
- neproductive, rebuturile, delapidările, sancţiunile, amenzile, penalităţile şi
despăgubirile;
- privind datoriile dubioase;
- în scopuri de caritate şi sponsorizare;
- pentru executarea sau plata altor lucrări (servicii) ce nu sînt legate de sfera
prestării serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

RENTABILITATEA
5.1. Metodologia prevede mecanisme de stimulare a investiţiilor în sector. Din
aceste considerente, şi conform principiilor economiei de piaţă, se prevede stabilirea unui
nivel rezonabil de rentabilitate în funcţie de mijloacele investite de întreprindere în
dezvoltarea, renovarea, reconstrucţia sistemului de aprovizionare cu apă şi evacuarea
apelor uzate.

29
 5.2. Rentabilitatea totală (profitul) P se calculează ca suma rentabilităţii activelor
existente şi a rentabilităţii noilor investiţii, adică:

P = RA + RI

5.3. Rentabilitatea activelor existente care se determină reieşind din valoarea netă a
activelor materiale şi nemateriale pe termen lung şi rata rentabilităţii acestor active, adică:

RA = VAn × Rra,
unde:
Rra - rata de rentabilitate a activelor materiale şi nemateriale pe termen lung.
Această rată se stabileşte anual, dar nu mai mare de 10%, de către autorităţile abilitate cu
dreptul de aprobare a tarifelor respective, în cazul cînd întreprinderea dispune de un Plan
de dezvoltare, renovare şi modernizare a activelor existente, coordonat cu organul public
central sau local în gestiunea căruia se află întreprinderea, iar uzura acumulată şi
imposibilitatea de a apela la credite şi împrumuturi nu permit îndeplinirea acestuia;
VAn - valoarea netă a activelor materiale şi nemateriale pe termen lung, care se
determină ca diferenţa dintre valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung
înregistrată la 1 ianuarie a anului de aprobare a prezentei Metodologii şi amortizarea
acestor active, calculată de la această perioada pînă în anul pentru care se aprobă noile
tarife, adică:

Van = VA - SumaFDA,

unde:
VA - valoarea de bilanţ a activelor materiale şi nemateriale pe termen lung la 1
ianuarie a anului de aprobare a prezentei Metodologii (1 ianuarie 2004);
SumaFDA - suma uzurii activelor materiale şi suma amortizării activelor
nemateriale pe termen lung calculată în perioada de la aprobarea prezentei Metodologii
pînă în anul pentru care se stabilesc noile tarife.

30
 5.4. Rentabilitatea noilor investiţii efectuate de către întreprinderi care se calculează
reieşind din valoarea noilor investiţii nete efectuate de întreprinderi şi rata rentabilităţii
acestor investiţii, adică:

RI = VNI × Rr,

unde:
VNI - valoarea netă a noilor investiţii (mijloacelor fixe date în exploatare) efectuate
de către întreprinderi în perioada de valabilitate a Metodologiei în cauză, care se
calculează după formula:

VNI = SumaVII - SumaFDI,

unde:
SumaVII - valoarea iniţială a activelor materiale pe termen lung date în exploatare
în rezultatul investiţiilor în perioada de timp de la punerea în aplicare a prezentei
Metodologii (date în exploatare în anul 2003), şi pînă în anul pentru care se calculează
tarifele;
SumaFDI - suma uzurii pentru perioada de timp de la aplicarea prezentei
Metodologii, pînă în anul pentru care se stabilesc tarifele, calculată la activele materiale
pe termen lung, date în exploatare în această perioadă în rezultatul noilor investiţii;
Rr - rata de rentabilitate aplicată la investiţiile noi efectuate de întreprinderi.
5.5. Rata de rentabilitate (profitul) Rr se stabileşte:
- la investiţiile efectuate din sursele proprii ale întreprinderilor - la nivelul ratei
medii a dobînzii aplicate în anul respectiv la Bonurile de Trezorerie ale Republicii
Moldova cu termen de circulaţie de 364 zile;
- la investiţiile efectuate din credite bancare şi împrumuturi - la nivelul ratelor
medii ale dobînzilor bancare de lungă durată (5 şi mai mulţi ani), stabilite de Banca
Naţională a Moldovei pentru anul respectiv, plus maximum 5 puncte.
5.6. Repartizarea profitului între tipurile de servicii prestate se efectuează
proporţional volumelor de investiţii efectuate pentru fiecare tip de serviciu.

31
 5.7. Prezenta Metodologie prevede, că pentru efectuarea investiţiilor întreprinderile
în primul rînd vor utiliza sursele proprii (uzura, rezervele prevăzute de statut, inclusiv
fondul de dezvoltare a producţiei) şi numai în cazul insuficienţei acestora vor apela la
credite şi împrumuturi.

DETERMINAREA TARIFELOR
Tarifele se calculează separat pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă,
alimentare cu apă tehnologică (industrială), de canalizare şi epurare a apelor uzate,
pornind de la consumurile şi cheltuielile determinate conform prevederilor prezentei
Metodologii, conform formulelor:
6.1. Tariful pentru alimentarea consumatorilor cu apă potabilă:

Cap + Pap + Dfj - 1

Tap = -----------------------------,
Vapl
unde:

Сap - consumurile şi cheltuielile privind activitatea de asigurare cu apă potabilă a

consumatorilor;
Рap - profitul, care se determină pentru apa potabilă, după cum este descris în
capitolul V al prezentei Metodologii;
Vapl - volumul de apă potabilă planificat de a fi livrat consumatorilor, care se
determină în baza contractelor încheiate cu aceştia în anul pentru care se stabilesc tarifele.
În cazul lipsei în contractele încheiate cu unele categorii de consumatori (populaţia), a
volumelor de livrare a apei, se va lua în calcul volumul de apă efectiv livrat acestor
categorii de consumatori în anul precedent şi prognoza creşterii sau reducerii acestor
volume în anul pentru care se stabilesc tarifele.
Dfj-1 - devierile financiare înregistrate în anul tarifar precedent, necesar de inclus
în tarifele anului pentru care se efectuează ajustarea, din cauza apariţiei în perioada de
valabilitate a tarifelor stabilite anterior, a unor factori obiectivi (modificări în legislaţie
sau actele normative, modificări neprevăzute în capacităţile de producţie, modificarea
volumelor de apă potabilă livrată consumatorilor, preţurilor şi tarifelor la resursele

32
energetice, reactivele chimice şi altor materiale utilizate în procesul tehnologic şi de
producţie), care au influenţat asupra activităţii întreprinderii.
6.2. Tariful pentru apa tehnologică (industrială):

Cat + Pat + Dfj - 1

Tat = -----------------------------,
Vatl

Сat - consumurile şi cheltuielile privind activitatea de asigurare cu apă tehnologică

(industrială) a consumatorilor;
Рat - profitul, care se determină pentru apa tehnologică, după cum este descris în
capitolul V al prezentei Metodologii;
Vatl - volumul de apa tehnologică (industrială) livrat, conform contractelor
încheiate.
Dfj-1 - devierile financiare înregistrate în anul tarifar precedent, necesar de inclus
în tarifele anului pentru care se efectuează ajustarea din cauza apariţiei, în perioada de
valabilitate a tarifelor stabilite anterior, a unor factori obiectivi (modificări în legislaţie
sau actele normative, modificări neprevăzute în capacităţile de producţie, modificarea
volumelor de apă tehnologică livrată consumatorilor, preţurilor şi tarifelor la resursele
energetice, reactivelor chimice şi altor materiale utilizate în procesul tehnologic şi de
producţie), care au influenţat asupra nivelului tarifului.
6.3. Tariful pentru serviciul de canalizare şi epurare a apelor uzate:

Cc + Pc + Dfj - 1
Tc = -----------------------------,
Vc

unde:
Vc Cc - consumurile şi cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor de canalizare şi
epurare;
Рc - profitul, care se determină pentru serviciul de canalizare şi epurare, după cum
este descris în capitolul V al prezentei Metodologii;

33
 Vc - volumul apelor uzate evacuat de consumatori în sistemul de canalizare, care se
determină conform formulei:

Vc = Vci + Vca,
unde:
Vci - volumul apelor uzate evacuat de întreprinderile producătoare în sistemul de
canalizare a întreprinderii, care furnizează servicii la acest gen de activitate. Acest volum
se determină pe fiecare întreprindere producătoare în baza datelor tehnologice, conform
documentaţiei de proiect a întreprinderii utilizatoare de apă sau "Normelor complexe de
consum al apei şi de evacuare a apelor uzate pentru ramurile industriale" şi coordonate
obligatoriu cu întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare, independent de tipul
surselor de alimentare cu apă, inclusiv din cele proprii;
Vca - volumul apelor uzate evacuat de instituţiile bugetare, populaţie şi alţi
consumatori. În cazul lipsei contractelor, volumul apelor uzate se stabileşte analogic
volumului apei consumate;
Dfj-1 - devierile financiare înregistrate în anul tarifar precedent, necesar de a fi
incluse în tarifele anului pentru care se efectuează ajustarea, din cauza apariţiei în
perioada de valabilitate a tarifelor stabilite anterior, a unor factori obiectivi (modificări în
legislaţie sau actele normative, modificări neprevăzute în capacităţile de producţie,
modificarea volumelor de apă evacuată, preţurilor şi tarifelor la resursele energetice,
reactivelor chimice şi altor materiale utilizate în procesul tehnologic şi de producţie), care
au influenţat asupra activităţii întreprinderii.

APROBAREA, AJUSTAREA ŞI APLICAREA TARIFELOR

1.Tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi
epurare a apelor uzate se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale, iar
tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apa tehnologică (industrială), prestate
centralizat la nivel de municipiu (oraş) şi raion se aprobă de către Consiliul de
Administraţie al ANRE, în coordonare cu administraţia publică locală.
[Pct.7.1 în redacţia Hot. ANRE nr.280 din 21.02.2008, în vigoare 29.02.2008]

34
 2. Întreprinderile calculează tarifele conform prevederilor prezentei Metodologii
(anexa nr.1) şi le prezintă spre aprobare autorităţilor abilitate cu dreptul de aprobare a
tarifelor respective (ANRE, autorităţile publice locale). Întreprinderile pentru care tarifele
pentru serviciile prestate sînt aprobate de către ANRE, prezintă calculele şi toate
materialele necesare de stabilire a tarifelor în strictă conformitate cu Regulamentul
privind procedurile şi regulile de ajustare a tarifelor la serviciile reglementate de ANRE,
iar cele ale căror tarife sînt aprobate de către autorităţile publice locale - conform
regulilor şi procedurilor stabilite de către aceste organe.
3. Devierile financiare (Df) vor fi calculate în fiecare an de gestiune, pe fiecare tip
de activitate separat, pentru a reflecta impactul financiar al divergenţelor dintre valorile
admise la aprobarea tarifelor şi cele înregistrate real în anul de gestiune.
4. Autorităţile de reglementare, în baza prezentei Metodologii, efectuează analiza
corespunzătoare, actualizarea, aprobarea şi publicarea tarifelor, care vor intra în vigoare
în perioada ce urmează.
5. Tarifele se stabilesc la nivel mediu pentru întreaga perioadă a anului
calendaristic. Actualizarea tarifelor se va efectua anual, după prezentarea de către
întreprinderi a raportului financiar pe anul precedent şi a materialelor necesare pentru
actualizarea tarifelor.
6. Metodologia prevede stabilirea tarifelor separat pentru fiecare serviciu prestat
(apă potabilă, apă tehnologică, canalizare şi epurare a apei uzate). Autorităţile publice
locale sînt în drept să stabilească pentru populaţie tarife mai reduse decît cele medii
calculate, acoperind diferenţa respectivă din contul majorării tarifelor pentru celelalte
categorii de consumatori. În cazul, cînd tarifele diferenţiate sînt stabilite fără balansarea
reducerilor pe o grupă de consumatori şi majorărilor pe altă grupă, autoritatea publică
locală este obligată să compenseze întreprinderii, din sursele financiare proprii, pierderile
suportate din această cauză.
7. Tarifele se stabilesc drept tarife fixe, care nu pot fi modificate de întreprinderi,
pentru evitarea oricăror discriminări a consumatorilor în procesul aplicării acestora.
8. Întreprinderile sînt în drept să solicite actualizarea extraordinară a tarifelor pe
parcursul anului, dacă există factori obiectivi ce nu pot fi controlaţi, care justifică o astfel
de actualizare şi care pot duce la o deviere de 3 şi mai mult la sută faţă de costul stabilit

35
iniţial în tarife. În acest caz, întreprinderile vor prezenta o analiză a devierilor dintre
datele aplicate la calcularea tarifelor şi cele efectiv înregistrate.
9. Actualizarea tarifelor se efectuează la cererea oficială a întreprinderilor sau la
iniţiativa autorităţilor abilitate cu funcţia de reglementare a tarifelor (ANRE, autorităţile
publice locale).
10. În tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi
epurare a apelor uzate se includ consumurile şi cheltuielile pentru captarea, pomparea,
tratarea, filtrarea, transportarea, distribuţia şi furnizarea apei, transportarea şi epurarea
apelor uzate pînă la punctul de delimitare a consumatorului.
11. Tarifele pentru deservirea reţelelor inginereşti interne se stabilesc conform
prevederilor stipulate în "Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a
serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea
apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de
încălzire şi alimentare cu apă" aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.191 din 19 februarie 2002, sau alte documente normative, aprobate ulterior.

Anexa nr.1

Calculul
tarifelor de alimentare a consumatorilor cu apă şi
prestări servicii de canalizare pentru anul _____________
------------------------------------+------+------------------------
+------------------------+------------------------
Indicii |Unita-| Calculat pentru anul |
Luat în calcul | Efectiv în anul
|tea de| prognozat___________ |
în tariful în vigoare | de gestiune
|masură|------------+-----
+-----|------------+-----+-----|------------+-----+-----
| | Alimentare |Ser- |Total|
Alimentare |Ser- |Total| Alimentare |Ser- |Total
| | cu apă |vi- |apă |
cu apă |vi- |apă | cu apă |vi- |apă

36
 | |---+----+---|cii |şi |---
+----+---|cii |şi |---+----+---|cii |şi
| |po-|teh-|to-|cana-|cana-|
po-|teh-|to-|cana-|cana-|po-|teh-|to-|cana-|cana-
| |ta-|no- |tal|liza-|liza-|
ta-|no- |tal|liza-|liza-|ta-|no- |tal|liza-|liza-
| |bi-|lo- |apă|re |re |
bi-|lo- |apă|re |re |bi-|lo- |apă|re |re
| |lă |gică| | | |lă
|gică| | | |lă |gică| | |
------------------------------------+------+---+----+---+-----+-----+---
+----+---+-----+-----+---+----+---+-----+-----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
| 9 | 10| 11 | 12 | 13| 14 | 15| 16 | 17
------------------------------------+------+---+----+---+-----+-----+---
+----+---+-----+-----+---+----+---+-----+-----
I. Volumul de apă anual livrat con- mii m3
sumatorilor (VAl)
inlusiv: populaţiei mii m3
altor categorii de consu- mii m3
matori
Volumul de apă evacuat de consu- mii m3
matori (Vc)
inclusiv: de populaţie mii m3
alte categorii de consu- mii m3
matori
Volumul de apă pentru necesităţi- mii m3
le tehnologice şi a pierderilor ad-
mise de apă în sistem (VP)
Volumul de apă necesar de a fi mii m3
captat în sistem (VAC) - total
inclusiv: necesar de a fi procurat mii m3
Preţul de procurare a 1 m3 apă lei

II. Date de personal:

Numărul de personal al întreprin- persoane
derii - total
inclusiv: în sfera de productie persoane

37
 de conducere şi auxiliari
în sfera de producţie persoane
în sfera comercială persoane
de conducere şi gospodă-
resc al întreprinderii persoane
Salariul mediu lunar al unui an- lei
gajat - total
inclusiv: în sfera de productie lei
de conducere şi auxiliari lei
în sfera de producţie
în sfera comercială lei
de conducere şi gospodă- lei
resc al întreprinderii

III. Consumurile de materiale (CM)- mii lei

total
inclusiv:
plata pentru apă mii lei
reactivi chimici mii lei
materialelor de filtrare mii lei
combustibilului mii lei
energiei electrice mii lei
altor materiale şi servicii mii lei

III. Consumurile privind retribuirea mii lei

muncii (CRM) - total
inclusiv: retribuirea muncii mii lei
contribuţii pentru asigu- mii lei
rările sociale şi medica-
le

IV. Consumurile indirecte de produc- mii lei

ţie (CIP) - total
inclusiv:
uzura mijloacelor fixe cu desti- mii lei
naţie productivă
instalarea (cu excepţia celei mii lei
primare) şi exploatarea echipamen-

38
telor de măsurare la branşamentele
blocurilor locative
cheltuieli de intreţinere şi re- mii lei
paraţie a mijloacelor fixe
retribuirea muncii personalului mii lei
de conducere şi auxiliar
contribuţii pentru asigurările mii lei
sociale şi medicale
costul materialelor auxiliare mii lei
uzura obiectelor de mică valoare mii lei
şi scurtă durată
protecţia muncii şi tehnicii se- mii lei
curităţii
paza, asigurarea salariaţilor şi mii lei
activelor
deplasările salariaţilor mii lei
alte cheltuieli indirecte de pro- mii lei
ducţie (de specificat)

V. Cheltuieli comerciale (CC) - mii lei

total
inclusiv: serviciile de marcheting mii lei
uzura mijloacelor fixe cu mii lei
destinaţie comercială
retribuirea muncii mii lei
contribuţii pentru asigu- mii lei
rările sociale şi medica-
le

VI. Cheltuieli generale şi admi- mii lei

nistrative (CGA) - total
inclusiv:
uzura mijloacelor fixe cu desti- mii lei
naţie administrativă
cheltuieli de intreţinere şi re- mii lei
paraţie a mijloacelor fixe
retribuirea muncii personalului mii lei
de conducere şi gospod.

39
 contribuţii pentru asigurările mii lei
sociale şi medicale
uzura obiectelor de mică valoare mii lei
şi scurtă durată
paza, asigurarea salariaţilor şi mii lei
activelor
deplasările personalului de con- mii lei
ducere
cheltuieli poştale, telegrafice mii lei
cheltuieli tipografice, procurări mii lei
de rechizite, formulare
întreţinerea transportului auto mii lei
de serviciu
aferente angajării, pregătirii, mii lei
perfecţionării cadrelor
servicii prestate de bănci, bur- mii lei
se, audit, etc.
impozite, taxe mii lei
cheltuieli de reprezentare mii lei
alte cheltuieli generale şi admi- mii lei
nistrative (de specificat)

VII. Alte cheltuieli operaţionale mii lei

(CO) - total
inclusiv:
plata dobînzelor la întreprinde- mii lei
rile fiice şi asociate
plata dobînzelor bancare şi îm- mii lei
prumuturilor

VIII. Total consumuri şi cheltuieli mii lei

(Ca) lei/m3

IX. Rentabilitatea (profitul) totală mii lei

P(RA+Rl)
inclusiv:
1.1 Rentabilitatea activelor exis- mii lei
tente (RA=VAn*Rra)

40
valoarea netă a activelor (VAn=VA - mii lei
Suma FDA)
valoarea de bilanţ a activelor la mii lei
1 ianuarie 2004 (VA)
suma uzurii activelor în perioada mii lei
de la aprobarea prezentei Metodo-
logii pînă în anul pentru care
se stabilesc noile tarife (Suma
FDA)
rata de rentabilitate a activelor %
pe termen lung (Rra)
1.2 Rentabilitatea noilor investi- mii lei
ţii (RI=VNI*Rr)
valoarea netă a noilor investiţii mii lei
(VNI = Suma VII - Suma FDI)
valoarea iniţială a activelor (Su- mii lei
ma VII)
suma uzurii pentru perioada de mii lei
timp de la aplicarea prezentei
Metodologii, pînă în anul pentru
care se stabilesc tarifele, cal-
culată la activele materiale pe
termen lung, date în exploatare
în această perioadă în rezulta-
tul noilor investiţii (Suma FDI)
rata de rentabilitate aplicată la %
investiţiile noi efectuate de în-
treprinderi (Rr)

X. Total venituri (Ca+P) mii lei

lei/m3

XI. Devierile calculate (Dfj-1)* lei/m3

XII. Total venituri (Ca+P+Dfj-1) mii lei

XIII. Tarif mediu calculat (T) lei/m3

inclusiv: populaţia lei/m3

41
 alţi consumatori lei/m3
------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------
Adnotare: La prezentul calcul se anexează calculul consumului
tehnologic şi a pierderilor de apă conform Metodicii şi calculul
devierilor financiare (pierderilor financiare sau a supraprofitului)
din cauza apariţiei factorilor obiectivi.

2.2. Stadiul organizarii si finantarii serviciilor publice de alimentare cu apa si

canalizare in Romanaia

Sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări

majore în ultimii ani, atât din punct de vedere tehnic cât şi organizatoric
. De asemenea, în toate documentele programatice se evidenţiază importanţa serviciilor
publice şi rolul lor în procesul de ridicare a calităţii vieţii
Cu toate acestea starea infrastructurii locale şi calitatea serviciilor asigurate populaţiei
continuă să fie deficitară
.Lipsa indelungata a fondurilor de investitii, incoerenta strategiilor adoptate in acest
domeniu in cursul anilor ’90, au determinat o deteriorare continua a sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare De aceea, modernizarea capacităţilor existente şi
dezvoltarea unora noi, care să permită generalizarea accesului populatiei la servicii de o
calitate corespunzatoare constituie astăzi o prioritate indiscutabilă.

2.2.1.. Finanţarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi
canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preţurile şi
tarifele aprobate de către autorităţile locale. Prin urmare, activitatea de exploatare nu se
subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice
de alimentare cu apă şi canalizare.
În ceea ce priveşte finanţarea dezvoltării infrastructurii locale, trebuie

42
remarcat că în această perioadă bugetul de stat se confruntă cu constrângeri mari şi de
aceea tendinţa de reducere a finanţării investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă.
De altfel, odată cu intrarea în vigoare a Legii finanţelor publice locale, bugetul de stat
participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat în cadrul unor
acorduri încheiate cu instituţiile financiare internaţionale.
Pe de altă parte, autorităţile locale nu au încă suficiente resurse proprii pentru
acoperirea acestor nevoi, iar operatorii de servicii publice de alimentare cu apă şi
canalizare, fie că este vorba de societăţi comerciale, fie de regii autonome, au posibilităţi
financiare foarte limitate, cauzate în principal de:
- rata foarte redusă a profitului. Din păcate mentalitatea generală este că
aceste servicii nu trebuiesc organizate după criterii de eficienţă economică, ci după
principii exclusive de protecţie socială
- blocajul financiar şi întârzierea la plată a facturilor. Din această cauză nu pot fi
mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix. Este de menţionat că
există localităţi unde perioada medie de încasare a facturilor depăşeşte 300 de zile;
costurile de exploatare mari, generate în principal de starea tehnică deplorabilă a
majorităţii reţelelor, instalaţiilor şi echipamentelor

2.3.Cadrul instituţional aferent procesului de regionalizare a serviciilor de apă şi

canalizare în România

A. Contextul sectorului de apă şi canalizare din România

După o perioadă de mai mult de patru decenii de administrare centralizată,

România a decis să revină la principiul autonomiei locale prin realizarea descentralizării,
transferându-se astfel responsabilităţi principale şi concrete ale administraţiilor publice
locale, principiu reflectat de altfel şi în Constituţia României. Una dintre aceste
responsabilităţi specifice menţionate în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
republicată, se referă la obligaţia administraţiilor publice de a organiza în mod eficient şi
adecvat funcţionarea lor în scopul prestării de servicii publice. În conformitate cu această

43
Lege, administraţiile publice locale au dreptul de a se asocia în scopul de a dezvolta
eficient serviciile publice de interes1 comun/regional.
Totuşi, serviciile publice eficiente pot exista doar dacă ele sunt sprijinite de
programe investiţionale corespunzătoare. Cu toate acestea, doar 32 de municipalităţi
importante (cu o populaţie de peste 100.000 locuitori fiecare) au beneficiat după 1990 de
pe urma programelor de investiţii de capital pentru reabilitarea infrastructurii destinate
alimentării cu apă şi de canalizare.
Totuşi, doar o mică parte dintre cele 276 de oraşe din România (la sfârşitul anului
2003) au beneficiat de aceste programe. Circa 230 oraşe considerate de dimensiuni mici
şi mijlocii nu au fost capabile să atragă finanţări fie de la instituţiile financiare
internaţionale fie de la operatori privaţi. Datorită lipsei de fonduri, aceste oraşe au făcut
investiţii foarte puţine în ultimii 15 ani pentru a întreţine şi dezvolta infrastructura lor de
alimentare cu apă şi de canalizare. Din această cauză starea reţelelor lor este foarte
proastă. Unele dintre problemele majore în domeniul serviciilor din domeniul apei din
micile aglomerări urbane sunt:

 Servicii de întreţinere şi operare necorespunzătoare;

 Volum mare de consum de apă neplătit din cauza pierderilor din reţea şi nivelului slab
de colectare a plăţilor de la consumatori;
 Lipsa de investiţii pentru reabilitarea / extinderea infrastructurii de apă şi de
canalizare;
 Lipsa unui personal experimentat pentru promovarea, managementul şi
implementarea investiţiilor la scară mare;
 Managementul ineficient al costurilor de operare, întreţine şi de personal;
 Neclaritatea cu privire la rolul şi responsabilităţile instituţiilor / autorităţilor implicate
în gestionarea utilităţilor publice;
 Cadru instituţional inadecvat.

În România, doar 52% din populaţie este racordată atât la reţeaua de alimentare cu apă
cât şi la cea de canalizare, şi peste 71% din apa uzată colectată este netratată sau

1
În acest context, regiunile sunt zone întinse care includ mai multe aglomerări umane; ele nu trebuie privite
ca regiuni de dezvoltare (NUTS II) ale României.

44
insuficient tratată. Până de curând, serviciile de apă şi de canalizare au fost operate în
principal de reţele de utilităţi municipale (deseori mici) ceea ce a condus la operaţii
ineficiente efectuate la scară sub-optimală, fără acces la mijloace financiare şi cu o
competenţă tehnică şi managerială limitată în perspectiva dezvoltării continue a nivelului
serviciilor.
Acum, când România a devenit ţară membră a UE, ea trebuie să se alinieze la
cerinţele Directivei Europene 98/83/CE privind la calitatea apei până în 2015 şi la
cerinţele Directivei 91/271/CE privind epurarea apei uzate urbane până la sfârşitul anului
2018. Din acest motiv, România intenţionează ca în perioada 2010 -2015 să facă
investiţiile necesare pentru a se conforma indicatorilor europeni ai apei potabile cum ar fi
turbiditate, conţinut de amoniac, de aluminiu, de pesticide, de nitraţi, etc., precum şi
cerinţelor europene referitoare la colectarea, tratarea şi deversarea apelor uzate urbane.
De asemenea, până în 2015, este planificat să se realizeze colectarea şi tratarea apei uzate
dintr-un număr de 263 aşezări cu peste 10.000 echivalent populaţie (e.p.) şi până în 2018
în 2.346 aşezări cu e.p. între 2.000 şi 10.000.
Având aceste obiective ambiţioase, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
(MMDD) a solicitat asistenţă financiară din partea programelor de pre-aderare (PHARE,
ISPA) pentru a sprijini autorităţile locale în crearea unor operatori regionali puternici şi
viabili în sectorul apei, pentru a asigura o implementare corespunzătoare a proiectelor
finanţate internaţional şi o operare eficientă a reţelelor de utilităţi construite cu fonduri
europene.

B. Regionalizarea sistemelor de apă şi canalizare din România

Există o nevoie permanentă de a se asigura faptul că toate oraşele pot investi în

întreţinerea şi modernizarea infrastructurii lor cu scopul de a oferi servicii bune, capabile
să atingă standardele UE. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unori politici
de dezvoltare elaborate corespunzător, concentrate pe satisfacerea nevoilor reale ale
populaţiei, în cazul în care serviciile urmează a deveni accesibile tuturor.

45
În conformitate cu acest context, încă din 2001, autorităţile române au elaborat programe
destinate să sprijine autorităţile locale în efortul lor:
 De a avea acces la finanţarea internaţională în aşezările mici şi medii pentru a
reabilita şi moderniza infrastructura locală de apă şi
 De a promova utilităţi regionale care să se auto-susţină prin introducerea principiilor
de recuperare costuri şi eficienţă în operaţiile lor.

Procesul de regionalizare constă în concentrarea funcţionării serviciilor furnizate unui

grup de municipii într-o zonă geografică determinată în raport cu bazinul unui râu şi/sau
cu graniţe administrative (municipii, judeţe). Regionalizarea Serviciilor îşi propune să
ajungă la situaţia în care 2.600 de localităţi cu peste 2.000 de locuitori să îndeplinească în
2018 obiectivele de performanţă stabilite de PSO, prin concentrarea managementului
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare la circa 50 de operatori puternici,
înfiinţaţi şi dezvoltaţi prin fuzionarea companiilor de utilităţi locale existente în
Compania Operatorului Regional (COR).

Regionalizarea serviciilor de apă, a urmărit să soluţioneze excesiva fragmentare a

sectorului şi să realizeze economii de scală. Procesul este susţinut de programele de pre-
aderare (ISPA, PHARE) şi de bugetul de stat, şi includ toate cele 42 de judeţe din
România.
Schema de întărire a capacităţii instituţionale este destinată să furnizeze
relaţionarea cu programele de investiţii care susţin reabilitarea, modernizarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii locale de apă şi de canalizare. În acest scop, investiţiile sunt
identificate şi ordonate în funcţie de prioritate pentru a include componenţe care reduc
costurile, îmbunătăţesc eficienţa serviciilor de bază. Noi programe de instalare contoare,
de monitorizare a presiunii şi debitului apei, de reducere a consumului de apă
necontorizat, de reducere a infiltraţiilor din reţelele de canalizare, etc., reprezintă
componente ale fiecărui proiect investiţional ca parte a programelor de management al
cererii.
Programele de construire a capacităţii de administrare includ şi pregătirea
autorităţilor locale în sensul utilizării împrumuturilor (co-finanţare) ca pe o sursă

46
financiară pentru investiţiile lor şi al îmbunătăţirii capacităţii lor de a îşi planifica
investiţiile în infrastructura municipală în mod durabil prin introducerea disciplinei
operaţionale şi financiare.
Rezumând, scopul procesului de regionalizare a serviciilor din domeniul apei,
iniţiat de autorităţile române şi sprijinit puternic de programele pre-aderare (PHARE,
ISPA), este de a asista autorităţile locale în crearea unor operatori de servicii publice în
domeniul apei şi canalizării acestuia şi de a întări capacitatea autorităţilor locale de a
controla efectiv activităţile operatorului regional prin intermediul Asociaţiei de
Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
Din punct de vedere instituţional, procesul de regionalizare se bazează pe
reorganizarea serviciilor publice existente deţinute de municipalităţi. Aceasta se bazează
pe trei elemente instituţionale cheie:
 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
 Compania Operatorului Regional (COR)
 Contractul de Delegare a Managementului Serviciilor.

Delegarea managementului serviciilor este fundamentul organizării instituţionale şi

operaţionale a managementului serviciului de apă şi de canalizare şi este destinată să:
 Ofere o relaţie echilibrată între autorităţile locale şi operatorul regional.
 concentreze contractul de delegare pentru pregătirea, finanţarea şi executarea planului
de investiţii ca bază pentru întărirea performanţei operatorului ,
 Conducă aspectele cheie pentru o gestionare eficientă, dinamică şi durabilă a
sistemului de apă şi de canalizare, în special în ceea ce priveşte:
o Sistemul de management al patrimoniului şi de provizionare financiară,
o Sistemul de reglare a tarifelor,
o Procesele de control şi raportare,
Contractul de delegare stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice fiecărei părţi cu
privire la dezvoltarea programelor de investiţii şi la atingerea nivelurilor de performanţă
a serviciului. COR este numită să gestioneze, opereze, întreţină, îmbunătăţească,
reînnoiască şi extindă, acolo unde este cazul, toate activele publice desemnate în contract,

47
pe riscul său referitor la plăţile (tarifele) făcute de consumatori, care fac obiectul, şi în
conformitate cu, prevederile contractului.

Proprietatea asupra activelor publice şi responsabilitatea pentru furnizarea

corespunzătoare a serviciilor de apă şi de canalizare la un cost accesibil rămân la
Autorităţile Locale. Regionalizarea constă în gruparea Autorităţilor Locale amplasate
într-o anumită regiune care să coordoneze eforturile în vederea implementării
programelor de dezvoltare integrată a serviciului de apă în scopul atingerii obiectivelor de
performanţă stabilite de POS, şi al continuării reorganizării teritoriale a serviciilor,
delegând unei COR implementarea planurilor de dezvoltare regională şi gestiunea
serviciilor.

Contractul de delegare este un angajament pe termen lung, care depinde de perioada de

timp în care se amortizează investiţiile executate de COR. Politica tarifelor are ca scop
recuperarea totală a costurilor şi ea este fixată de COR în conformitate cu reglementările
aplicabile stipulate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală (ANRSC), sub incidenţa controlului şi acceptării unităţii
administrativ teritoriale. Riscurile comerciale şi de finanţare sunt preluate de COR.

C. Dezvoltarea legală a procesului de regionalizare al serviciilor publice de apă.

Prevederile SOP Mediu

1. LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ RELEVANTĂ

Legislaţia românească relevantă privitoare la cadrul legal şi instituţional pentru

implementarea SOP în sectorul de servicii de apă şi de canalizare este următoarea:

1.1. Legislaţia primară

48
 • Legea nr. 215/2001 privind administraţiile publice locale, republicată după
modificarea adusă prin Legea nr. 286/2006;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
• Legea nr. 51/2006 privind serviciile publice locale (intrată în vigoare în data de 21
martie 2007) – lege generală;
• Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentarea cu apă şi de canalizare
(intrată în vigoare în data de 21 martie 2007) – lege specifică;
• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice localeş
• OUG 13/2008 privind modificarea Legii 51/2006 şi a Legii 241/2006

1.2. Legislaţia secundară

• Reglementările-cadru pentru serviciile de apă şi de canalizare, aprobate prin

Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC;
• Termenii cadru de referinţă pentru serviciile de apă şi de canalizare, aprobate prin
Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC;
• Contractul cadru pentru furnizarea serviciilor de apă şi de canalizare, aprobat prin
Ordinul nr. 88/2007 al Preşedintelui ANRSPGC;
• Până în prezent nicio procedură aplicabilă pentru delegarea managementului
serviciilor de apă şi de canalizare nu a fost adoptată.

2. SERVICIILE DE APĂ ŞI DE CANALIZARE

2.1. Definiţia şi domeniul de aplicare ale serviciilor

Legea 51/2006 defineşte Serviciile Publice Locale ca fiind ansamblul activităţilor de

utilitate şi interes public general, organizate la nivel de judeţ, municipiu, oraş sau
comună, sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice, în scopul de a satisface cerinţele comunităţilor locale, printre care se numără şi
serviciile de apă şi de canalizare.

49
Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este definit de Legea 241/2006 ca
fiind ansamblul de activităţi de utilitate publică şi de interes economic şi social general
organizate în scopul colectării, tratării, transportului, depozitării şi distribuirii apei
potabile sau industriale către toţi utilizatorii de pe teritoriul unei localităţi, respectiv, de
colectare, transportare, tratare şi deversare a apei uzate, apelor de ploaie şi apelor de
suprafaţă din zona urbană a localităţii.
Serviciul public de alimentare cu apă are propriile componente esenţiale:
 activitatea de colectare a apei din sursele de apă supraterane sau subterane,
 tratarea apei brute,
 transportarea apei potabile şi/sau industriale,
 depozitarea apei,
 distribuirea apei potabile şi/sau industriale,
Serviciul public de canalizare are propriile componente esenţiale:
 colectarea, transportarea şi deversarea apei uzate de la utilizatori către staţiile de
epurare,
 tratarea apei uzate şi deversarea apei uzate epurate în emisari;
 colectarea, deversarea şi tratarea corespunzătoare a apei reziduale din drenurile
pentru apa de ploaie şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
 deversarea, tratarea şi depozitarea mâlurilor şi altor materiale reziduale generate
de activităţile anterior menţionate,
 deversarea apei de ploaie şi a apei de la suprafaţa zonelor urbane ale
municipalităţilor.

2.2. Bunuri specifice serviciului

Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, ca servicii publice locale, sunt operate cu

ajutorul unei combinaţii de clădiri şi terenuri, instalaţii tehnologice, echipamente
funcţionale şi facilităţi specifice care formează parte integrantă a infrastructurii urbane a

50
localităţilor, denumite în mod colectiv sisteme publice de alimentare cu apă şi de
canalizare.

Sistemul public de alimentare cu apă include în general următoarele componente: bazine

de captare, apeducte, staţii de epurare, staţii de pompare, containere de depozitare, reţele
de transportare şi distribuire, racorduri la reţeaua de apă până la punctul de delimitare
între reţeaua publică şi cea privată.

Sistemul public de canalizare include în general următoarele componente: racorduri

pentru apa uzată până la punctul de delimitare şi colectare, reţele pentru apa uzată, staţii
de pompare, staţii de epurare, colectori pentru deversarea în emisarii, puncte de deversare
în emisarii, depozite de nămoluri deshidratate.

În conformitate cu Legea nr. 213/1998, infrastructura aferentă serviciilor de apă şi de

canalizare (reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, staţii de epurare şi auxiliare, cu
instalaţiile, clădirile şi terenurile aferente lor) aparţine domeniului public. Atât
infrastructura existentă aşa cum era la data semnării Contractului de Delegare, cât şi
activele aferente infrastructurii, care sunt rezultatul investiţiilor executate pe perioada
realizării Contractului de Delegare, sunt active publice ce aparţin proprietarului public al
unităţii administrativ teritoriale.

2.3. Autorităţile competente

Autorităţile locale ale administraţiei publice au competenţă şi responsabilitate exclusive,

conform Legii administraţiilor publice locale nr. 215/2001, cu privire la înfiinţarea,
organizarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de alimentare cu
apă şi de canalizare. Această competenţă şi responsabilitate este în plus de înfiinţarea,
gestionarea şi operarea bunurilor proprietate publică specifice sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare.

51
În anumite cazuri, în România, judeţele şi nu municipalităţile pot avea competenţa şi
responsabilitatea exclusive privitor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, în astfel de cazuri judeţul fiind şi proprietarul infrastructurii aferente. O astfel
de situaţie se datorează Ordonanţei nr. 69/1994, care limitează şi condiţionează numărul
unităţilor locale de management a utilităţilor publice, corespunzător cu numărul
locuitorilor localităţii.

2.4. Managementul serviciilor

Managementul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi

organizată în două forme, alegerea formei de management fiind făcută printr-o decizie a
autorităţilor locale ale administraţiei publice.
 Managementul direct, executat prin propriile structuri ale autorităţilor locale ale
administraţiei publice care sunt implicate;
 Managementul delegat, definit ca o modalitate de management prin care autorităţile
locale ale administraţiei publice delegă unuia sau mai multor operatori obligaţiile şi
răspunderile lor relativ la aceste servicii, precum şi operarea activelor aferente, printr-
un Contract de Delegare.

3. OBIECTIVELE SOP ŞI POLITICA DE REGIONALIZARE. ELEMENTELE

INSTITUŢIONALE PRINCIPALE

Unul dintre obiectivele specifice pentru SOP Mediu este îmbunătăţirea calităţii şi
accesului la infrastructura de apă şi de canalizare, prin furnizarea unor servicii de
alimentare cu apă şi de canalizare aliniate politicilor şi practicilor UE, în majoritatea
zonelor urbane până în 2015 şi prin dezvoltarea unor structuri regionalizate de
management al serviciilor de apă şi de canalizare eficiente.

52
Axa Prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi de canalizare” a
SOP Mediu fixează drept obiective următoarele elemente:
• Furnizarea unor servicii de apă şi de canalizare corespunzătoare, la tarife
accesibile
• Furnizarea de apă potabilă cu calitate corespunzătoare în toate aglomeraţiile
urbane
• Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă
• Îmbunătăţirea nivelului de gestiune a nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare a apei uzate
• Crearea unor structuri de management al apei eficient şi inovativ

Ca atare, obiectivul general al procesului actual de dezvoltare este să creeze un cadrul

legal şi instituţional solid şi durabil care să furnizeze:
• O structură de implementare pe termen lung pentru investiţiile planficate sub
incidenţa SOP;
• O competenţă de management adecvată pentru operarea facilităţilor existente
şi viitoare.

Conform politicii României reflectată în SOP Mediu, realizarea unor astfel de obiective
este obţinută printr-un proces de regionalizare, ceea ce înseamnă implementarea unui
cadru instituţional în cadrul zonei de Proiect, potrivită pentru a combina serviciile de
alimentare apă şi de canalizare aferente zonelor de dezvoltare din respectiva regiune, într-
un proces de operare comun. Regionalizarea este elementul cheie pentru îmbunătăţirea
calităţii şi eficienţei costului infrastructurii locale de apă şi serviciilor de apă cu scopul de
a îndeplini obiectivele de mediu, dar şi de a asigura caracterul durabil al investiţiilor,
operaţiilor, strategiei de dezvoltare a sectorului apă pe termen lung şi al creşterii regionale
echilibrate.

Aşa cum s-a menţionat mai sus, elementele instituţionale cheie ale acestui proces de
regionalizare sunt:
• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

53
 • Compania Operatorului Regional (COR)
• Contractul de Delegare

3.1. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

Printre alte amendamente aduse de Legea nr. 286/2006 Legii nr. 215/2001 privind
administraţiile publice locale, a fost şi determinarea modalităţii de cooperare la nivel
local prin intermediul unor persoane juridice denumite Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunitară.

Conform Legii 215/2001, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară sunt structuri de

cooperare care au personalitate juridică, organizate în baza legii dreptului privat (create
ca urmare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi
fundaţii), având statutul de utilitate publică. De asemenea, în conformitate cu OUG
13/2008 pentru modificarea Legii 51/2006, ADI primeşte mandat special de la unităţile
administrativ teritoriale membre şi acţionează în numele şi pentru acestea cu scopul de a
satisface nevoile de interes general ale comunităţilor asociate privitoare la
reglementarea organizaţională, finanţare, exploatare, monitorizare şi gestiune a
serviciilor publice locale, sub proprie răspundere.
O ADI este înfiinţată de unităţi administrativ teritoriale (municipalităţi şi judeţe), în
conformitate cu Legile 215/2001, 51/2005 cu completările şi modificările ulerioare,
241/2006 cu completările şi modificările ulerioare şi cu Ordonanţa Guvernului 26/2000,
în scopul realizării în comun a anumitor proiecte de dezvoltare de interes regional sau
zonal sau al furnizării în comun a anumitor servicii publice. Aceste unităţi administrativ
teritoriale sunt aceleaşi cu cele care delegă managementul serviciului de apă şi de
canalizare către COR.

ADI este unicul interlocutor pentru COR, în calitatea sa de unic organism de dezbatere şi
coordonare, ce reprezintă interesele comune ale municipalităţilor membre privitor la
serviciul de apă şi de canalizare, în special referitor la:
• Strategia generală

54
 • Investiţii
• Politica tarifelor

ADI exercită, în numele şi pe seama Municipalităţilor membre, anumite competenţe şi

prerogative, drepturi şi obligaţii ale acestora, în temeiul mandatului pe care aceşti membri
i-o acordă ADI prin statutul său.

Statutul ADI specifică în detaliu câteva aspecte cheie cum ar fi:

• obiectivele ADI legat de dezvoltarea serviciilor de apă şi de canalizare şi de
infrastructura acestora:
• măsura şi condiţiile cuprinse în împuternicirea dată ADI de către
Municipalităţile, membre ale sale, de a exercita pentru şi în numele lor
anumite prerogative aferente serviciilor precum şi procedurile de votare;
• condiţiile de aderare la ADI;
• condiţiile restrictive pentru retragerea din ADI ce stipulează penalizări
financiare, inclusiv restituirea valorii investiţiei;

3.2. Compania Operatorului Regional (COR)

Compania Operatorului Regional este o societate comercială, deţinută de toate sau de o

parte dintre municipalităţile membre ADI, către care se delegă managementul serviciilor
de apă şi de canalizare prin intermediul Contractului de Delegare.

Procesul de regionalizare, care furnizează bazele înfiinţării COR, reprezintă un element

esenţial pentru îndeplinirea ambiţioaselor obiective de investiţii stabilite pentru
reînnoirea, extinderea, operarea şi întreţinerea mijloacelor fixe din sectorul de apă şi

55
canalizare naţional, în vederea respectării obiectivelor din sectorul apei şi canalizării
stabilite pentru 2015 şi 2018. Acesta iniţiază dezvoltarea unui cadru instituţional şi legal
la nivel regional, capabil să înlocuiască actualii operatori de mici dimensiuni şi regiile
autonome cu un operator regional unic mai puternic şi mai mare, care să fie mai efectiv în
operarea serviciilor, iar în acest fel să dobândească suficientă credibilitate managerială şi
financiară în vederea aplicării pentru şi obţinerii de finanţare din Fondurile de Coeziune
UE.

În conformitate cu prevederile în vigoare ale Legii 31/1990 privind societăţile comerciale

şi ale Legii 215/2001 privind administraţiile publice locale, un astfel de operator regional
comun este înfiiţat ca o societate comercială având ca asociaţi unităţile administrativ
teritoriale care sunt în acelaşi timp şi membri ADI.

OUG 13/2008 care cuprinde modificările la Legile 51/2006 şi 241/2006 conţin şi o

definiţie a operatorului regional.

3.3. Contractul de Delegare

3.3.1. Cadru

Contractul de Delegare pentru managementul serviciilor de apă şi de canalizare este un

contract încheiat între COR, pe de o parte (în calitate de operator), şi ADI pentru şi în
numele municipalităţilor membre (aceste municipalităţi reprezintă în mod colectiv
autoritatea de delegare). Este un contract unic pentru întreaga zonă de Proiect,

56
corespunzând zonei de competenţă teritorială a tuturor unităţilor teritorial administrative
care deleagă managementul serviciilor de apă şi de canalizare către COR.

În conformitate cu noua Lege nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apă şi de

canalizare, în cazul delegării managementului serviciilor, autorităţile administraţiilor
publice locale transferă către operatorul regional sarcinile şi responsabilităţile privind
furnizarea de servicii de utilităţi publice, precum şi managementul şi operarea sistemelor
aferente de alimentare cu apă şi de canalizare, în baza unui contract de delegare a
managementului, aprobat prin hotărârea autorităţii de delegare.

Conform strategiei aprobată de POS Mediu, Contractul de Delegare este acordat direct
Operatorului Regional, prin aplicarea excepţiei de la regula de licitare, în conformitate
cu Legea 241/2006. Acordarea directă a contractului de delegare este realizată în
conformitate cu regulile interne ale UE ca o excepţie de la procedurile de licitare.
Modificările prevăzute pentru Legile 51 şi 241 includ de asemenea şi prevederile privind
regulile "in house" conţinute în aceste legi.

3.3.2. Acordarea directă a Contractului de Delegare - “Regulile in house”

Potrivit Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CEJ – cazurile Teckel şi Coname),

reglementările europene cu privire la licitaţie nu se aplică dacă sunt îndeplinite simultan
următoarele condiţii:
a) unităţile administrative teritoriale exercită, via ADI, un control direct asupra COR,
similar controlului pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu o influenţă
dominantă asupra tuturor deciziilor strategice şi/sau semnificative ale COR (criteriul
“controlului similar”);
b) COR efecutează, exclusiv, activităţi pentru a furniza servicii de apă şi canalizare
pentru acele unităţi administrativ teritoriale care au delegat managementul acestor
servicii către COR (criteriul “activităţii exclusive");
c) capitalul social al COR este deţinut în întregime de unităţile administrativ teritoriale
care sunt membre ale ADI, participarea capitalului privat fiind exclusă.

57
a) Criteriul controlului similar

Aspectele cheie ale managementului direct, conform cerinţelor controlului similar sunt:
• este realizat în baza termenilor de referinţă şi a reglementărilor serviciilor
• municipalitatea numeşte şi revocă managementul operatorului
• municipalitate aprobă Regulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare (ROF) al
operatorului
• municipalitatea aprobă bugetul anual al operatorului.

Controlul asupra ROC este exercitat în comun de mai multe municipalităţi, via ADI, în
baza unui cadru instituţional stabilit de Actul Constitutiv COR (în ceea ce priveşte
controlul instituţional asupra COR) şi Contractului de Delegare care are ca anexe
termenii de referinţă şi reglementările serviciului (în ceea ce priveşte controlul asupra
performanţelor obligaţiilor contractuale privind managementul serviciilor de apă şi
canalizare).

În ceea ce priveşte acest control, ADI:

• Primeşte prin Statutul său, o împuternicire din partea municipalităţilor membre pentru
a exercita pentru şi în numele lor, competenţele legate de serviciile de apă şi
canalizare, prevăzute în Legea 51/2006 şi 241/2006. Această împuternicire va fi
autentificată în special prin semnarea Contractului de Delegare şi monitorizare a
performanţelor sale.

Împuternicirea ADI, pentru exercitarea în numele membrilor săi a prerogativele lor în

ceea ce priveşte serviciile de apă şi canalizare, este detaliată în Statutul Asociaţiei.

• Primeşte prin Actul Constitutiv COR anumite drepturi specifice, care îi vor permite
ADI să controleze COR. Aceste drepturi specifice sunt:

58
 o Membrii Consiliului de Administraţie al COR vor fi numiţi de către adunarea
asociaţilor, dintre persoanele propuse de ADI, şi vor fi revocate numai prin
propunere ADI;
o ADI avizează Regulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare (care include
organigrama) al COR înainte de aprobare/ modificare de către Consiliul de
Administrare al COR.
o Bugetul anual al COR va fi stabilit conform cu Planul de Afaceri agreat de
ADI
o COR trebuie să informeze ADI cu privire la activitatea sa, astfel încât ADI să
îşi poată exercita atribuţiile de control

b) Criteriul “activităţii exclusive"

Această condiţie este inclusă în Actul Constitutiv al COR în ceea ce priveşte domeniul de
activitate al societăţii, pe de o parte, şi in Contractul de Delegare privind serviciile
delegate care constituie activitatea exclusivă a Operatorului, pe de altă parte.

Contractul de Delegare stipulează de asemenea posibilitatea pentru COR de a sub-delega

o parte din managementul serviciilor delegate, dacă este necesar din motive economice
pentru eficientizare, către un terţ, dar numai prin proceduri de licitare.

c) Capitalul public al COR

Actul Constitutiv al COR stipulează obligaţia asumată de municipalităţile asociate

referitoare la capitalul social al COR care trebuie să fie în întregime capital public şi va
rămâne aşa pe toată durata Contractului de Delegare.

2.4. Evoluţia conceptului despre serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare

în Europa

59
 Evoluţia conceptului despre serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare
în Europa Cartea Albă asupra guvernării Europei, lansată în cadrul reuniunii
Parlamentului European din 15 februarie 2000, a introdus noul concept de parteneriat
democratic între diferitele nivele de guvernare în Europa şi tratează problematica
serviciilor publice de interes economic general, inclusiv cele de alimentare cu apăşi
canalizare, considerându-le de o importanţă deosebită pentru menţinerea coeziunii
sociale, ridicarea calitătii vieţii pe continentul european şi asigurarea dezvoltării durabile.
Principalele probleme care se ridică astăzi în Uniunea Europeană cu privire la viitorul
serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt:
􀂾 întărirea coeziunii sociale;
􀂾 globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenţă;
􀂾 extinderea parteneriatului public-privat;
􀂾 dezvoltarea durabilă.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
􀂾 universalitate;
􀂾 egalitatea tratamentului;
􀂾 continuitate;
􀂾 siguranţa persoanelor şi a serviciului;
􀂾 adaptabilitate şi gestiune pe termen lung;
􀂾 transparenţă ;
􀂾 suportabilitate.
Strategia de faţă defineşte principalele obiective de dezvoltare a serviciilor publice de
alimentare cu apă şi canalizare în conformitate cu prevederile directivelor europene
pentru:
- apă potabilă Nr. 98/83/EEC ;
- apă uzată urbană Nr. 91/271/EEC ;
- apă de suprafaţă pentru apă potabilă Nr.75/440/EEC ;
- poluanţi periculoşi în apă subterană Nr. 80/68/CEE ;

60
- poluanţi periculoşi în apă de suprafaţă Nr.76/464/CEE .

Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European stabileşte cadrul de

acţiune în domeniul politicii apei şi recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi
fundamentală pentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor.
Directiva Cadru aduce o serie de elemente revoluţionare ca:
_ gospodărirea apelor la nivel de bazin hidrografic;
_ caracterizarea stării apelor în cinci categorii de calitate;
_ definirea stării de referinţă pentru apele de suprafaţă;
_ definirea “stării bune” a apelor;
_ definirea categoriei de ape puternic modificat antropic, pentru care obiectivul este
obţinerea potenţialului ecologic bun;
_ clarificarea conceptului de reabilitare a râurilor.
Implementarea Directivei Cadru 2000/60/EC presupune elaborarea Planului de
Management al Apelor pe Bazine Hidrografice, prin strânsa colaborare a ţărilor din
Uniunea Europeană şi a celor aflate în procesul de aderare.
Planul de Management al Apelor pe Bazine Hidrografice reprezintă instrumentul de
planificare în domeniul apelor, care stabileşte obiective ţintă pe o durată de 6 ani şi
propune măsuri pentru asigurarea surselor de apă şi pentru atingerea “stării bune” a
apelor în vederea utilizării durabile.
În concluzie, evoluţia actuală a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare
poate fi caracterizată astfel :
• Sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă;
• Deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la
care fiecare ţară membră sau în curs de aderare, trebuie să dea un răspuns;
• Se conştientizează tot mai mult dimensiunea socială a serviciilor publice de alimentare
cu apă şi canalizare şi impactul pe care acestea îl au asupra coeziunii sociale;
• În ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea serviciilor publice de
alimentare cu apă şi canalizare a fost necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;
• Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuiesc organizate regional.

61
 CAP 3
STUDIU DE CAZ S.C.AQUASERV TULCEA

3..1 SCURT ISTORIC

1998 - prin reorganizarea Regiei Autonome de Prestari Servicii Publice Tulcea, se

infiinteza Societatea Comerciala “APA, CANAL, ENERGIE TERMICA” Tulcea, (S.C.
ACET S.A.) avand actionar unic Consiliul Local al Municipiului Tulcea.

62
Obiectul principal de activitate al societatii - exploatarea sistemelor de producere si
distributie a energiei termice, a celor de captare, tratare, transport si distributie a apei
potabile si de canalizare, în municipiul Tulcea.
2003 - S.C. ACET S.A. Tulcea isi inceteaza activitatea, operarea sistemului public de
alimentare cu apa si de canalizare pe de-o parte si furnizarea energiei termice pe de alta
parte fiind preluate de doua directii separate în subordinea Consiliului Local Tulcea.
Administrarea si gestionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare sunt
preluate în gestiune directa de Directia Apa-Canal, ca serviciu public cu personalitate
juridica in subordinea Consiliului Local Tulcea.
2004 - se înfiinteaza societatea comerciala S.C. AQUASERV S.A. TULCEA care preia
activitatile de captare, tratare, distributie apa potabila, colectarea si transportul apelor
uzate menajere de la Consiliul Local Tulcea – Directia Apa-Canal.
2006 incepe procesul de regionalizare a serviciilor de apa si apa uzata
primul pas - se înfiinteaza Asociatia Intercomunitara (ADI) „Dezvoltarea durabila a
serviciilor de apa si de canalizare din judetul Tulcea”
al doilea pas - SC AQUASERV S.A. Tulcea devine operator regional
al treilea pas – (2007) incheierea contractului de delegare a gestiunii prin care
municipalitatile membre ADI deleaga gestiunea serviciilor de apa si apa uzata
operatorului regional AQUASERV S.A. Tulcea

Misiune

In judetul Tulcea, managementul serviciilor de alimentare cu apa si canalizare la nivelul

aglomerarilor Tulcea, Isaccea, Sulina si Macin sunt asigurate de operatorul regional SC
Aquaserv S.A. Tulcea.
Apa din mediul natural (lacuri, râuri, pânze freatice) este un bun comun care ne
aparţine tuturor. Deoarece apa este folosită în multe scopuri (agricole, industriale sau
casnice), ea devine o resursă din ce în ce mai rară. De aceea, este datoria instituţiilor
publice de a o păstra, proteja şi de a reglementa utilizarea ei.
S.C.AQUASERV TULCEA intervine de-a lungul întregului circuit al apei prin:
captarea apei din mediul natural, producerea şi distribuirea apei potabile

63
colectarea şi transportarea apelor uzate
În prezent, aproximativ 93051 de locuitori ai Orasului Tulcea beneficiază de serviciile de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare.
Obiectivul principal al companiei este imbunatatirea calitatii si a accesului la
infrastructura de apa si apa uzata, astfel incat, pana in anul 2015, furnizarea de servicii de
alimentare cu apa si de canalizare asigurate sa fie in conformitate cu practicile si politicile
Uniunii Europene.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa în sistem centralizat, în Tulcea, dateaza din anul 1913, cu o retea de
distributie initiala în lungime de 28 Km, orasul având atunci o populatie de 20 mii
locuitori.
In prezent instalatiile de alimentare cu apa, deservesc o populatie de cca.100.000 locuitori
si diverse unitati industriale (peste 95 % din populatia este racordata la sistemul de
alimentare cu apa a municipiului);
Sistemul de alimentare cu apa existent consta în:
2 surse: apa din sursa de suprafata fluviul Dunarea si apa din sursa subterana (foraje
Bogza).
statie de tratare;
complexe de înmagazinare: Cota +70 (doua rezervoare de 3500 m3 si 5000 m3) si Cota
+110 (un rezervor de 5000 m3);
retea de distributie:
lungime totala 162.63 km, cu diametre între 50 si 800 mm;
8709 bransamente la case, 1100 bransamente la blocuri, 9 bransamente la agenti
economici importanti si 850 de bransamente la agenti economici minori;
Colectarea apelor uzate
Reteaua de canalizare a municipiului Tulcea colecteaza apa uzata menajera, industriala
precum si cea rezultata în urma precipitatiilor si a topirii zapezii.

64
În prezent, lungimea retelei de canalizare este de 96,29 km asigura serviciul de canalizare
pentru doar 60% din suprafata municipiului respectiv din totalul racordat la sistemul de
alimentare cu apa.
Evacuarea apelor menajere, tehnologice si uzate industrial se realizeaza prin colectoarele
de canalizare direct în emisar – fluviul Dunarea.
Pentru a face fata cerintelor tot mai restrictive ale legislatiei de mediu si având în vedere
calitatea Romaniei de membru al Uniunii Europeane, se impune construirea unei statii de
epurare moderne la Tulcea.

3.SERVICII AQUASERV TULCEA

S.C. AQUASERV S.A. va ofera urmatoarele servicii:

3.1.Apa si apa uzata
3.2. Prestatii catre terti
3.3. Inchirieri de utilaje
3.4. Avize si autorizatii

3.1. Apa si Apa uzata

Ca Operator Regional S.C. Aquaserv S.A. Tulcea asigura:

captarea apei brute din 3 surse de suprafata si din 3 surse subterane;
tratarea apei brute în 3 uzine de apa;
alimentarea cu apa potabila 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an in municipiul Tulcea si in 3
orase de pe teritoriul Judetului Tulcea;
colecteaza, pompeaza si evacueaza apele uzate menajere si pluviale pentru toate cele 4
localitati;
exploateaza, intretine si repara 261,886 Km retea de alimentare cu apa;
exploateaza, intretine si repara 121,092 Km retea de canalizare;

65
inmagazineaza si asigura rezerva de apa in rezervoare speciale cu o capacitate totala de
17.700 m3;
reteaua de distributie alimenteaza un numar de 17.867 bransamente atat pentru populatie
cat si pentru agentii economici;
populatia deservita depaseste numarul de 113.000 de locuitori;

volumul anual de apa furnizata este de peste 7.827 mii m3 pe an

3.2 Prestatii catre terti

Servicii de vidanjare autorizate

Inchirieri utilaje pentru constructii (macara, excavator, buldoexcavatoare)
Prelucrari si confectii metalice
Transport marfuri generale si periculoase
Lucrari de instalatii tehnico-sanitare

3.3. Inchirieri de utilaje

SC Aquaserv SA inchiriaza urmatoarele utilaje:

Compactor - 1 ora de functionare

-1 ora la dispozitia beneficiarului sau 1 ora deplasare

Masina taiat asfalt - 1 ora de functionare

-1 ora la dispozitia beneficiarului sau 1 ora deplasare

Autoutilitara B-33-EYO - 1 ora de functionare

66
 - 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Minibuldoexcavator - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Buldoexcavator CATERPILLAR - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Buldoexcavator TEREX - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Autodesfundator TL-01-USU - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Automacara TL-17-APA- 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
i
Autobasculanta TL-11-APA- 1 ora de functionare

67
 - 1 ora la dispozitia beneficiarului
- 1 ora deplasare
Autovidanja TL-01-ZHU - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Masina CLOR B-18-SXU - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Autoutilitara TL-25-APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Autovidanja TL-20-APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Autovidanja TL-18 -APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Autovidanja TL-19 -APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Laborator TL-24-APA - 1 ora de functionare

68
 - 1 ora la dispozitia beneficiarului
- 1 ora deplasare

Laborator TL-12-APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Laborator TL-14-APA - 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare
Grup electrogen- 1 ora de functionare

- 1 ora la dispozitia beneficiarului

- 1 ora deplasare

Avize si autorizatii

Documente necesare pentru obtinerea AVIZULUI DE AMPLASAMENT

Adresa de inaintare;
Fisa tehnica 8.1 din Legea 50/1991 (2 exemplare)
Certificatul de urbanism in copie (1 exemplar)
Plan de includere in zona (2 exemplare)
Plan de situatie scara 1:5000 sau 1:1000 (2 exemplare)
Memoriu justificativ
Actul de la asociatia de locatari sau de la ghisiul de incasari SC Aquaserv SA
Dovada achitarii taxelor catre SC Aquaserv SA
Documente necesare pentru obtinerea AVIZULUI DE RACORDARE ALIMENTARE
CU APA SI CANALIZARE
cerere din partea meneficiarului;

69
Memoriu justificativ
Breviar de calcul si presiunea necesara punctului de bransare
Autorizatia de construire a imobilului
Plan de includere in zona (2 exemplare)
Plan de situatie scara 1:5000 sau 1:1000 (2 exemplare)
Dovada achitarii taxelor catre SC Aquaserv SA

3.3.1.PROGRAME SI PROIECTE EUROPENE

S.C. AQUASERV S.A. deruleaza urmatoarele programe/proiecte:

UNDP
Masura ISPA
POS Mediu
Investitii proprii

Proiectul UNDP
„Intarirea capacitatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera prin
imbunatatirea eficientei energetice in Romania”.

- Cresterea eficientei energetice la SC Aquaserv SA, Tulcea, prin inlocuirea unor pompe,
compensarea energiei reactive si teletransmisia datelor in vederea dispecerizarii. 2006 IN
VALOARE DE 5000 USD
Studiul de fezabilitate a fost intocmit de S.C. CPA S.R.L. Bucuresti.
Investitia a fost localizata in orasul Tulcea, judetul Tulcea. Lucrarile a trei puncte de lucru
ale sistemului de alimentare cu apa a orasului:

captarea – „Mila 42.5”; La Statia de pompare “Mila 42.5”

70
statia de tratare a apei

Statia de repompare – „Rezervor cota 70” si „Rezervor cota 110”

Prin inlocuirea pompelor uzate fizic si moral, pompe care au un randament foarte
mic, se reduce consumul de energie electrica in mod direct. Tot pentru a reduce valoarea
facturilor de energie, in cazul energiei reactive sunt prevazute echipamente de
compensare a factorului de putere pentru a elimina consumul de energie reactiva.
S-au efectuat masuratori de debit cu efect indirect asupra consumului de energie electrica
prin monitorizarea, optimizarea sau eliminarea pierderilor tehnologice sau accidentale din
retea.
S-a prevazut o retea de monitorizare si transmisie radio intre cele 3 locatii mentionate
urmarindu-se ca prin alarmari automate sa se elimine pierderile prin supraplinurile
rezervoarelor si depistarea intr-un timp foarte scurt a eventualelor accidente in reteaua de
pompare-repompare. Acest lucru va avea o influenta indirecta asupra scaderii consumului
de energie electrica.
Toate aceste lucrari conduc indirect atat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cat
si la cresterea calitatii serviciilor oferite consumatorilor.

Masura ISPA

“Program pentru imbunatatirea performantelor financiare si

operationale”(FOPIP)

Consultant: Consortiul BDO Conti Audit S.A. Bucuresti- Royal Haskoning

(Haskoning Nederland B.V) - LB (Louis Berger S.A.S.).

71
 Scopul proiectului - cresterea eficientei, rentabilitatii si durabilitatii serviciilor de
apa din România.
In luna iunie 2006 a fost finalizat raportul de audit institutional, financiar si
operational la nivelul intregului judet.
În faza de audit au fost acoperite urmatoarele aspecte:

- Studierea/actualizarea cadrului institutional si managerial:

- Analiza infrastructurii de apa-canal si a conducerii sale

- Analiza managementului financiar si a sistemului de relatii cu clientii:

- Evaluarea sistemului informatic si a fluxului de informatii incluzând:

-Compararea indicatorilor cheie de performanta ai beneficiarilor PDUM cu practica

internationala (pierderi de apa, consum, eficienta, etc.).

A fost proiectat pentru companie un sistem de indicatori de performanta pentru a

permite analizarea stadiului de progres;

Principalele rezultate ale acestor activitati s-au materializat în analiza SWOT

facuta pentru fiecare arie de activitate, care permite tragerea concluziilor si contribuie la
crearea unei baze solide pentru planurile de actiune din faza urmatoare.

In faza de implementare s-au concretizat urmatoarele:

-întocmirea unui plan de afaceri;

-formarea AQUASERV ca Operator Regional;

-formarea unei Asocia?ii de Dezvoltare Intercomunitare.

72
EuropeAid/119083/D/SV/RO Masura ISPA nr.2003/RO/16/P/PA/013-4 “Asistenta
tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa potabila si apa uzata”

Consultant: Consortiul CES Consulting Engineers Salzgitter GmbH - GFA Consulting

Group GmbH - UTCB – Universitatea Tehnica de Construc?ii Bucureoti

In urma acestei masuri a fost elaborat oi finalizat în septembrie 2006 Master

Planul dezvoltat la nivelul întregului judet Tulcea, acoperind sectoarele apa potabila ori
apa uzata în perspectiva anului 2026, incluzand o evaluare generala a impactului asupra
mediului.
Master Planul este un document programatic referitor la dezvoltarea sectoarelor
de apa potabila oi apa uzata, axat în special pe aoezarile urbane ale judetului. S-au
analizat in cadrul Master Planului costurile de investitie oi de operare a sistemelor de apa
si apa uzata oi s-a facut o propunere pentru prioritizarea investi?iilor, luând în considera?
ie ?intele specifice din Tratatul de Aderare negociat de România cu Uniunea Europeana.
Pe baza acestei prioritizari a fost elaborat Studiul de Fezabilitate “Reabilitarea oi
extinderea sistemelor de alimentare cu apa oi canalizare din jude?ul Tulcea, România”.
Acest Studiu de Fezabilitate a fost aprobat de fiecare autoritate locala implicata, prin
Hotarâri ale Consiliilor Locale.
Aceste masuri s-au derulat in paralel, iar consortiile de consultanta aferente fiecarei
masuri ISPA au colaborat astfel incat datele ce se regasesc in Rapoartele de Audit
rezultate in urma Masurii ISPA nr.2003/RO/16/P/PA/012-4 Program pentru imbunatatirea
performantelor financiare si operationale – FOPIP oi PRE-FOPIP se regasec si in Master
Plan si Studiu de Fezabilitate rezultate in urma Masurii ISPA nr.2003/RO/16/P/PA/013-4
Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa potabila si apa uzata din
Romania.
In urma implementarii acestor masuri ISPA, S.C. Aquaserv S.A. Tulcea a devenit un
operator regional pregatit si eligibil pentru accesarea Fondurilor de Coeziune, cu
capacitate institutionala, financiara si operationala adecvata.

73
Pe baza Master Planului si a Studiului de Fezabilitate, a fost intocmita Aplicatia de
finantare pentru accesarea fondurilor de coeziune pentru realizarea investitiilor in
infrastructura de apa si apa uzata considerate prioritate la nivelul judetului Tulcea.
Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 2318 din data de 27.05.2008 a aprobat
contributia financiara din partea Fondului de Coeziune la proiectul major ”Reabilitarea si
extinderea sistemelor de apa si apa uzata in Judetul Tulcea”.
Programul Operational Sectorial "Mediu" 2007-2013
Dupa aderarea Romaniei la UE au crescut oportunitatile de finantare a proiectelor de
investitii pentru îmbunatatirea accesului la utilitatile publice de apa si protectia si
reabilitarea surselor de apa din Romania, conform cerintelor europene. Acestea vor
contribui la realizarea angajamentelor de aderare asumate în sectorul de apa si apa uzata
pana în 2018 cel tarziu, respectiv în 2015, aaa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.

3. POS MEDIU

POS Mediu (Programul Operational Sectorial "Mediu") reprezinta unul din cele 7
programe operationale in derulare in Romania, finantat de Uniunea Europeana in
perioada 2007-2013.
POS Mediu este cel mai important program de asistenta financiara in domeniul
protectiei mediului. Programul finanteaza proiecte care au in vedere alimentarea cu apa,
sistemele de canalizare, managementul deseurilor, reabilitarea terenurilor poluate istoric,
reabilitarea sistemelor de termoficare invechite, conservarea naturii, protectia impotriva
inundatiilor si a eroziunii costiere.
POS Mediu reprezintã documentul de programare a Fondurilor Structurale si de
Coeziune, care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltarii
sectorului de mediu în Romania, an perioada 2007-2013.
Pentru axa prioritara 1 contributia financiara a Uniunii Europene poate ajunge
pana la 85% din deficitul de finantare calculat la nivelul proiectului, cofinantarea fiind
asigurata din bugetul national si local.

“Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Tulcea”

74
 In anul 2008, a fost aprobat de catre Comisia Europeana (CE), spre finantare,
proiectul major “Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si apa uzata in judetul
Tulcea” – proiect co-finantat din Fondului de coeziune, in conformitate cu Axa Prioritara
„Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” a Programului Operational
Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013.
Proiectul presupune investitii pentru imbunatatirea proceselor de captare, tratare si
distributie a apei potabile si pentru colectarea si epurarea apelor uzate in zonele acoperite
de operatorul regional SC Aquaserv SA Tulcea, in conformitate cu Directivele Uniunii
Europene in sectorul de apa si apa uzata.

Surse de finantare

1) Valoarea totala eligibila a proiectului, fara TVA

419.371.852 lei
100%

2)Valoarea totala a proiectului, aferenta cat.chelt.eligibile, fara TVA

419.371.852 lei

3) Valoarea eligibila conform POS Mediu,

din care:
395.909.845 lei
94,4 %

4) Finantare nerambursabila din Fondul de Coeziune

336.523.368 lei
92.5 %

5) Finantare nerambursabila din bugetul de stat

75
51.468.280 lei

6) Finantare nerambursabila din bugetul local

7.918.197 lei 1,9%
7) Valoarea proiectului, alta decit cea eligibila conform POS Mediu, din care:
23.462.007 lei
5,6%

8) Valoarea proiectului, alta decit cea eligibila conform POS Mediu, care cuprinde
cheltuieli eligibile
23.462.007 lei

9) Valoare proiect aferenta cat.chelt.altele decit cele eligibile, total

0

10) Buget local

0

11) Surse proprii/imprumut

0

12) TVA total

79.917.343 lei

Valoarea TVA aferenta altei valori decit cea eligibila a conform POS Mediu
4.457.781 lei

76
 Obiectivul Proiectului

Conformarea serviciilor de apa potabila si canalizare cu directivele UE;

Transformarea in servicii eficiente si durabile din punct de vedere economic;
Furnizarea continua de apa potabila de inalta calitate pentru o populatie de 92.874
locuitori;

Componentele proiectului

Aglomerarea Tulcea - extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si

canalizare, a statiei de tratare a apei potabile si constructia unei statii de epurare pentru
100.000 l.e.
Aglomerarea Sulina - extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare
Aglomerarea Isaccea - extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare si constructia unei statii de epurare pentru 5.000 l.e.
Aglomerarea Macin - extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare si constructia unei statii de epurare pentru 10.000 l.e.
Asistenta tehnica pentru managementul proiectului si asistenta tehnica pentru
supervizarea lucrarilor pentru a asigura un management corespunzator proiectului si
pentru a intari capacitatea de supervizare a lucrarilor de catre operatorul regional
asigurind in acelasi timp si durabilitatea investiilor propuse.
Principalele activitati ale proiectului sunt urmatoarele:
Reabilitarea conductelor de aductiune de la sursele de apa de suprafata si subterana si a
statiilor de tratare a apei;
Reabilitarea si extinderea rezervoarelor de apa, a staþiilor de pompare, de hidrofor,
contorizare si a retelelor de alimentare cu apa potabila;
Reabilitarea si extinderea sistemelor de colectare si epurare a apelor uzate.
Proiectul reprezinta prima etapa din planul de investitii pe termen lung dezvoltat în
Master Planul pentru dezvoltarea infrastructurii de apa si canalizare în judetul Tulcea.

77
Lucrarile prevazute a se realiza, asa cum s-a afirmat si anterior, sunt localizate in
aglomerarile urbane Tulcea, Sulina, Isaccea si Macin, populatia inclusa în aria proiectului
fiind de aprox. 106.000 locuitori.
Rezultatele proiectului vizeaza realizarea unei infrastructuri moderne si capabile
sa furnizeze servicii de interes general de calitate pentru toti cetatenii, la preturi
acceptabile, îmbunatatind astfel calitatea vietii. Implementarea proiectului va asigura
atractivitatea sociala si economica a aglomerarilor urbane mentionate anterior, ca o
conditie în lansarea cresterii economice si a locurilor de munca. De asemenea, o masura
prealabila pentru cresterea economica si a locurilor de munca in zona, consta în
asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii afacerilor. O infrastructura moderna si
eficienta va contribui la îmbunatatirea calitatii vietii populatiei în zona de dezvoltare a
proiectului, precum si la cresterea posibilitatilor de investitii si de dezvoltare a sectorului
privat.
Investitiile in infrastructura de mediu sunt puternic conectate cu cresterea
economica durabila si cu crearea de noi locuri de munca. Acestea contribuie la
promovarea convergentei si la cresterea competitivitatii regiunilor.

Contracte

S.C. AQUASERV S.A. Tulcea are in derulare urmatoarele contracte:

Contracte de servicii
Contracte de lucrari
Contracte de furnizare

Legislatie

- Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006, art. 8 alin. (2) lit. h
modificata si completata prin O.U.G 13/2008;

78
- Legea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006 art. 12 lit.alin.(1), lit.
h

- Ordinul Presedintelui A.N.R.S.C.nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului – cadru

al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare art. 261 alin(1) ;

- din Constituţia României, privind „Dreptul la mediu sănătos” art. 33¹,

-Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (transpunerea Directivei nr. 98/83/EEC
privind calitatea apei destinate consumului uman);

- H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate (transpunerea Directivei 91/271/ EEC privind epurarea
apelor uzate urbane), modificata si completata prin H.G.352/2005 si H.G.210/2007;

- Legea apelor nr.107/1996 , modificata si completata cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr.
112/2006 , care transpune Directiva 2000/60/EEC din 23 octombrie 2000 a Parlamentului
European şi Consiliului Uniunii Europene de stabilire a cadrului comunitar de acţiune în
domeniul strategiei apelor. şi având în vedere obligaţiile, cerinţele, măsurile şi condiţiile
specifice de ordin tehnic, economic şi financiar ce decurg din implementarea masurilor de
preaderare aprobate de Comisia Europeana si /sau Guvernul Romaniei privind asistentele
financiare rambursabile si/sau nerambursabile, s-a elaborat prezentul „Regulament de
organizare si functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare ” din
Judetul Tulcea , denumit in continuare Regulament. ;

- O.U.G nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006;

- Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

79
- H.G nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor ,
emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, modificata prin H.G. nr.
783/2006;

- HG 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa ;

- Normativ din 28/02/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA-002/2002.

- Normele tehnice interne, in vigoare, ale Operatorului , aplicabile Operatorului functie

de dotarea tehnica actuala si viitoare , pe fiecare din ariile de operare.

Facturare pausal

Facturarea in regim pausal se face in functie de numarul de persoane si in functie de

utilitati

Valoarea apei pentru populatie = cantitatea de apa consumata (in functie de utilitatile
contractantului)*pret apa

Valoarea apei pentru agentii economici = cantitatea de apa consumata (in functie de
utilitatile contractantului)*pret apa *1,19 (se aplica si valoarea TVA)

Valoare apa uzata (canal) = cantitatea de apa consumata (in functie de utilitatile
contractantului)*pret canalizare

Pentru agentii economici = cantitatea de apa consumata (in functie de utilitatile

contractantului)*pret canalizare*1,19 (se aplica si valoarea TVA)

Valoare apa meteorica=0,67mc*pret canalizare

80
Total factura= valoare_apa+valoare apa uzata+valoare apa meteorica

8. Pentru suprafe?ele locative cu alta destina?ie decât aceea de locuin?a, care nu au

montate aparate pentru înregistrarea consumului de apa oi care sunt alimentate cu apa
prin branoament comun cu locuin?ele:

-------------------------------------------------------------------------------

Unitate Baremul

------------------------------------------------------------

12

------------------------------------------------------------

- Bufetul expres 400 mc/robinet/luna

- Pia?a agroalimentara 400 mc/robinet/luna

- Bufet, bodega, lacto-bar, bar,

unita?i tip "Gospodina", patiserii 250 mc/robinet/luna

- Restaurant 200 mc/robinet/luna

- Cantina 100 mc/robinet/luna

- Cofetarie 150 mc/robinet/luna

81
- Centru de racoritoare 120 mc/robinet/luna

- Centru de umplut sifoane 100 mc/robinet/luna

- Magazin pentru desfacerea legumelor

oi fructelor 50 mc/robinet/luna

- Magazin alimentar 50 mc/robinet/luna

- Magazin pentru desfacerea produselor

din carne oi pescarie 100 mc/robinet/luna

- Atelier de spalatorie (manual) 100 mc/robinet/luna

- Frizerie 10 mc/robinet/luna

- Coafura 15 mc/robinet/luna

- Atelier fotografic 20 mc/robinet/luna

- Farmacie 5 mc/robinet/luna

- Magazin de florarie 20 mc/robinet/luna

- Policlinica oi dispensar 10 mc/robinet/luna

- Spital 17 mc/robinet/luna

82
- Cinematograf 0,4 mc/loc/luna

- Teatru oi casa de odihna 0,8 mc/loc/luna

- acoala 1 mc/elev/luna

- acoala cu internat 4 mc/elev/luna

- Gradini?a oi creoa cu program

saptamânal 3 mc/copil/luna

- Club sindical 0,2 mc/loc/luna

- Camin muncitoresc 2,5 mc/loc/luna

- Hotel cu bai comune 4,5 mc/loc/luna

- Hotel cu bai în fiecare camera 15 mc/loc/luna

Facturare contorizata

In cazul persoanelor fizice, a asociatiilor de proprietari si a agenti economici contorizati,

facturarea se face pe baza diferentei dintre indexul nou citit de catre agentii de teren in
fiecare luna si indexul vechi (indexul lunii precedente)

Valoarea apei se obtine prin inmultirea cantitatii de apa consumata (index_nou-

index_vechi) cu pretul apei.

83
Pentru persoanele fizice si agentilor economici care au canal, cantitatea de apa uzata
facturata este in functie de procentul declarat si stabilit de comun prin contract.

In cazul caselor particulare aceasta cota este de 90% din cantitatea de apa consumata

Valoare apa uzata (canal) =cantitate apa (index_nou-index_vechi)*pret canal

Valoare apa uzata(canal) pentru case = cantitate apa (index_nou-index_vechi)*pret

canal*90%

Conform ROF Aquaserv SA aprobat in ianuarie 2010, stabilirea cantita?ii de apa

meteorica preluata în re?eaua de canalizare se determina prin înmul?irea cantita?ii
specifice de apa meteorica comunicata de A.N.M. pentru luna anterioara emiterii facturii,
cu suprafe?ele totale ale incintelor construite oi neconstruite, declarate de fiecare
utilizator, oi cu coeficien?ii de scurgere recomanda?i de SR 1846-2 :2006 oi anume:

- 0,9 – pentru învelitori de sticla, ?igla oi carton asfaltat, precum oi terase asfaltate oi

pavaje din asfalt oi din beton

- 0,12 – pentru terenuri de sport, gradini, incinte oi cur?i nepavate, terenuri agricole

(cultivate)

Rela?ia de calcul analitic este: Qm = (S1 x 0,9 + S2 x 0,12) k, unde:

Qm = cantitatea de apa meteorica lunara

S1 = suprafa?a aferenta învelitorilor de sticla, ?igla oi carton asfaltat, precum oi teraselor

84
asfaltate oi pavajelor din asfalt oi din beton

S2 = suprafa?a aferenta terenurilor de sport, gradinilor, incintelor oi cur?ilor nepavate,

terenurilor agricole (cultivate)

K = cantitatea specifica de apa meteorica comunicata de A.N.M. pentru luna anterioara

emiterii facturii.

Prin aproximare:

Apa meteorica pentru persoane fizice si asociatii de locatari=0,67 mc

Apa meteorica pentru agentii economici =10%* Apa uzata (canalizare)

Total factura=valoare_apa+valoare apa uzata+valoare apa meteorica

Exemplu de calcul:

O persoana fizica din Tulcea are index vechi=1407; index nou=1422; diferenta
index=1422-1407

Valoare apa=(1422-1407)*3,25=48,75

85
Valoare apa uzata (canal)=(1422-1407)*1,42=21,30 lei

Valoare apa meteorica= 0,67*1,42=0,95 lei

Total factura = 48,75+21,30+0,95=71,00 lei

Pentru un agent economic de folosesc datele din tabelul tarife, calculul este asemanator
dar se adauga si valoarea TVA 19%.

Modalitati de facturare

S.C. AQUASERV S.A. va ofera doua modalitati de facturare:

Facturare contorizata
Facturare pausal

BIBLIOGRAFIE

- Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006, art. 8 alin. (2) lit. h
modificata si completata prin O.U.G 13/2008;
Legea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006 art. 12 lit.alin.(1), lit. h

86
Ordinul Presedintelui A.N.R.S.C.nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului – cadru al
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare art. 261 alin(1) ;
Constituţia României, privind „Dreptul la mediu sănătos” art. 33¹,
Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (transpunerea Directivei nr. 98/83/EEC
privind calitatea apei destinate consumului uman);
H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate (transpunerea Directivei 91/271/ EEC privind epurarea
apelor uzate urbane), modificata si completata prin H.G.352/2005 si H.G.210/2007;
Legea apelor nr.107/1996 , modificata si completata cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr.
112/2006 ,
O.U.G nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006;

87
88