LICEUL DIMITRIE CANTEMIR DARABANI

JUDEUL BOTOANI




PROIECT DE AN LA
TEHNOLOGII N INDUSTRIA ALIMENTAR






DOMENIUL : INDUSTRIE ALIMENTAR
CALIFICAREA: TEHNICIAN N INDUSTRIA ALIMENTAR









COORDONATOR: SUBOTNICU C



REALIZATOR:
1.nu stiu
2.nu il cunosc
3.nu am auzit

2012-2013







TEMA PROIECTULUI:
PROCEDEE MODERNE PENTRU DETERMINAREA
NITRIILOR DIN AP



































Cuprins:


CAP. I. ARGUMENTUL ..pag.
CAP. II. METODE PENTRU DETERMINAREA
NITRIILOR DIN APpag.
CAP. III. PROCEDEU MODERN PENTRU
DETERMINAREA CONCENTRAIEI DE NITRII DIN
AP pag.
CAP. IV. CONCLUZII.pag.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE




















CAP. I. ARGUMENT



Apa este un lichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe ori, sau
uor albstrui sau chiar verzui n straturi groase. Apa este o substan
absolut indispensabil vieii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre
cei mai universali solveni. Apa este un compus chimic al hidrogenului i
al oxigenului, avnd formula chimic brut .Apa este una din substanele
cele mai rspndite pe planeta Pmnt, formnd unul din nveliurile
acesteia, hidrosfera.

Omul a folosit apa in diferite scopuri, inca din cele mai vechi timpuri. La
inceput a folosit apa izvoarelor, paraielor, raurilor, pentru a-si prepara
hrana si pentru a se spala. Cu timpul a folosit apa pentru transport.
Puterea apei a folosit-o la inceput la morile cu apa si acum la marile
hidrocentrale.
Hidrosfera reprezinta totalitatea apelor de pe glob si ocupa 71% din
suprafata planetei, incluzand oceanele, marile, lacurile, raurile, apele
subterane, ploile, ghetarii etc.
Apa este singurul element din natura care poate lua mai multe forme:
- Forma lichida oceane, mari, rauri, lacuri etc.
- Forma solida gheata
- Forma gazoasa vaporii de apa care se formeaza cand apa se
evapora din cauza caldurii, ei sunt invizibili.

Apa nu are o forma anume, ati vazut ca ea ia forma vasului in care o
punem, de exemplu cand punem apa intr-un pahar ea ia forma
paharului, daca varsam apa pe jos ea se imprastie pentru ca nu o mai
tine nimic intr-o anumita forma.


CAP. I. ARGUMENT

Apa in natura are un anumit circuit - ea se transforma in permanenta,
apa care se evapora din cauza caldurii nu dispare pur si simplu, ea se
ridica sub forma de vapori si se formeaza norii; cand norii ajung intr-o
portiune mai rece apar picaturile de ploaie sau fulgii de zapada si astfel
apa ajunge iar pe sol unde este absorbita in pamant. O parte din apa din
pamant este folosita de plante ca sa se hraneasca iar o alta parte se
aduna in asa-numite rezervoare si isi face loc catre suprafata formand
raurile care sunt ape curgatoare si care, in final, ajung in mari si oceane -
adica apa ajunge de unde a plecat si circuitul se reia
Marile si oceanele sunt ape statatoare. Ele sunt sarate pentru ca
raurile care se varsa in ele aduc saruri minerale care se depun pe fundul
marilor si

al oceanelor. Cand apa se evapora, mineralele raman, de aceea apa de
ploaie sau zapada nu sunt sarate.
Ati observat ca apa de la robinet nu are culoare. Cu toate acestea va
intrebati probabil de unde vine culoarea albastra a marii sau a
oceanului? Culoarea albastra este o iluzie optica, pentru ca cerul se
reflecta in apa; cand este innorat culoarea marilor si oceanelor se
schimba. O alta curiozitate este culoarea verde a lacurilor cu apa linistita
- aceasta se datoreaza plantelor verzi din apa.
Apa este un mare generator de oxigen atmosferic, prin algele care
traiesc in ea, si este cel mai mare absorbant si emitator de caldura.
La nivel mondial se inregistreaza o cerere crescuta de apa, datorita
cresterii populatiei globului, dezvoltarii activitatilor economice, accelerarii
procesului de urbanizare si cresterii confortului vietii moderne. La nivel
planetar, resursele de apa sunt limitate, de aceea se impune
gospodarirea ei cu multa grija si acordarea unei importante deosebite
asigurarii unei bune calitati a apei potabile. Este datoria noastra sa ne
asiguram ca apa sa realizeze functiile sale de intretinere a vietii, de cai
de navigatie, de integrare cu alte surse naturale, de materie prima si de
asigurare a confortului oamenilor.

Nu intamplator, marile civilizatii s-au dezvoltat si se dezvolta de-a lungul
coastelor marine, fluviilor, lacurilor, izvoarelor si baltilor. Apa i-a dat
omului si resurse de trai: alge, pesti, mamifere acvatice, pescuitul fiind
una din primele indeletniciri ale omului primitiv.


CAP. I. ARGUMENT

Poluarea apei







Apa folosita in scopuri casnice sau industriale se reintoarce in natura
cu proprietati modificate, purtand cu ea deseuri (reziduri) antrenate sau
dizolvate. Indepartarea rezidurilor pe cale umeda pare a fi o solutie
comoda si economica, dar sarcina de a elimina deseurile din apa este
lasata numai pe seama naturii.
Astazi insa, cand necesitatile de apa sunt din ce in ce
mai mari, posibilitatile naturii sunt de multe ori depasite, iar consecintele
se resimt imediat: calitatea surselor naturale este alterata, viata acvatica
este periclitata, utilizarea ulterioara devine dificila sau chiar imposibila.
O asemenea "rezolvare" se dovedeste profund daunatoare, caci apele
uzate devin in majoritatea cazurilor poluate, aducatoare de pagube si de
moarte.
Primul semnal de alarma la aparitia poluarii il dau vietuitoarele acvatice
marunte. Pentru stabilirea modificarilor calitatii apei, sensibilitatea
microorganismelor prezinta o importanta deosebita.

CAP. I. ARGUMENT



Substantele si agentii care schimba caracteristicile initiale ale apelor
naturale in care sunt evacuate se numesc poluanti.
substante chimice
substante organice
ape fierbinti
suspensii
substante radioactive
produse petroliere
























( 1,5 milioane de copii mor in fiecare an din cauza apei poluate.)



CAP. I. ARGUMENT


Apa reprezinta unul din factorii principali de mediu, care influ-enteaza
profund biosfera si viata social - economica a planetei.
Aceasta reprezinta componentul majoritar al materiei vii; mediul n
care se desfasoara principalele reactii ale metabolismului; determina, n
mare masura, fenomenele meteorologice, vremea si clima; contri-buie la
circuitul materiei n natura; constituie un factor tehnologic in-dispensabil
activitatilor economice si sociale etc.
Stabilirea necesarului de apa ntr-o ntreprindere de industrie
alimentara va lua n calcul:

- apa pentru procesul tehnologic, spalare si dezinfec-tie;
- apa pentru nevoile proprii ale personalului







CAP. I. ARGUMENT

- apa pentru ntretinerea cailor de acces, a eventualelor zone verzi si
apa de rezerva necesara combaterii incendiilor.
Debitul de apa necesar productiei este diferit, n functie de speci-ficul
procesului tehnologic, de utilajele folosite si de caracteristicile materiei
prime utilizate. Calculul necesarului de apa pentru nevoile tehnologice
este corelat cu calculul productiei pe faze si cu volumul productiei.
Necesarul de apa pentru nevoile personalului (apa de baut, cea
necesara mentinerii igienei angajatilor n timpul productiei), ct si cel
necesar rezervelor pentru combaterea incendiilor se stabileste n
con-formitate cu prevederile normativelor n vigoare.
Necesarul de apa pe metru patrat si zi pentru ntretinerea cailor de
acces este de 2-3 litri, iar pentru spatiile verzi de 1,5-2 litri.


Forme de ap

Apa se gsesete sub diverse forme n natur: vapori de ap i nori n
atmosfera, valuri i aisberguri n oceane, gheari la latitudini mici sau alti-
tudini mari, acvifere sub pmnt, ruri sau lacuri. Circuitul apei n natur
este fenomenul prin care apa este transferat dintr-o forma ntr-alta, pre
evaporare, precipitaii i scurgeri de suprafa.
Datorit importanei pe care o are n agricultur, dar i pentru omenire
n general, apei i s-au dat diverse nume n funcie de formele pe care le
ia.
Ploaia e cunoscut n majoritatea rilor, pe cnd alte forme sunt mai
puin ntlnite, i pot fi surprinztoare cnd sunt vzute prima dat.
Exemple sunt: grindina, zpada, ceaa, roua sau chiciura. Un fenomen
conex este curcubeul, ntlnit atunci cand lumina se refract prin
particulele de ap din atmosfer.
CAP. I. ARGUMENT

Apa de la suprafaa globului joac roluri importante n evoluia uman;
rurile i irigaiile asigur aportul de ap pentru agricultur, sunt suport
pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O
ap cu insuficieni nutrieni se numete oligotrof. Scurgerea apei pe
suprafaa terestr este mecanismul prin care eroziunea sculpteaz
mediul natural, duce la crearea vilor i deltelor cu suprafee fertile
favorabile dezvoltrii de centre umane. De asemenea, apa se infiltreaz
n sol, ajungnd n pnza de ap freatic. Aceast ap freatic ajunge
din nou la suprafa sub forma izvoarelor, sau a izvoarelor termale i
gheizerilor. Apa freatic este de asemenea extras artificial prin puuri i
fntni.
Deoarece apa poate conine numeroase substane diferite, poate avea
gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii i alte animale i-au
format simurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele
evit apa cu gust srat (ap de mare) sau putred de mlatin prefernd
apa unui izvor montan sau apa freatic.
Regularizarea distributiei apei

Toate formele de via cunoscute depind de ap. Apa este o parte
vital n multe din procesele metabolismului din interiorul organismului.
Cantiti semnificative de ap sunt utilizate de organism n digestia
hranei
Aproape 72% din masa corpului uman fr grsimi este ap. Pentru o
bun funcionare, corpul necesit ntre doi i apte litri de ap pe zi
pentru a evita deshidratarea, cantitatea exact depinznd de nivelul de
activitate, temperatur, umiditate i ali factori. Nu este cunoscut cu
exactitate cantitatea de ap necesar a fi consumat de o persoan
sntoas.
Apa potabil este de obicei colectat la izvoare sau este extras din
puuri artificiale. Construirea mai multor asemenea puuri ar fi o metod
pentru a produce mai mult ap, presupunnd c pnza de ap freatic
poate s asigure un debit adecvat. Alte surse de ap sunt ploile i apa
din ruri i lacuri. Apa de suprafa trebuie ns purificat naintea
consumului de ctre om. Purificarea implic ndeprtarea substanelor
nedizolvate sau dizolvate, precum i a bacteriilor periculoase. Cele mai
folosite metode sunt filtrarea cu nisip, pentru ndeprtarea materiilor
nedizolvate, i tratarea cu clor i fierberea pentru uciderea bacteriilor
periculoase. Distilarea ndeplinete toate cele trei sarcini. Exist i
tehnici mai avansate, precum
osmoza invers. Desalinizarea apei srate din mri i oceane este o
soluie mai scump utilizat n climatele aride de coast.

CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP



Nitrii i nitrai sunt componeni naturali ai solului proveniti din
mineralizarea substantelor organice azotoase de origine vegetala si
animal.
O parte din nitrati si nitriti este absorbita de radacinile plantelor si
serveste ca materie prima pentru sinteza proteinelor si altor compusi cu
azot , iar alta parte este antrenata de apele de suprafata sau de cele
care tranverseaza solul , regasindy-se in rauri , lacuri sau in apele
subterane.
Nitratul este un poluant obisnuit din apa de baut. El are o concentratie
maxima admisibila de 10 mg/L ca azot si este raspunzator de boala
methemoglobinemie, sau sindromul blue-baby, la copii. Exista o mare
ingrijorare privind riscurile potentiale ale nitritilor datorita folosirii lor ca
aditivi alimentari si capacitatii nitritilor de a reactiona in organism cu
aminele pentru a forma nitrozamine cancerigene. Datorita potentialului
toxic, in ultimii ani s-au dezvoltat mai multe metode de determinare a
urmelor de nitrati si nitriti din ape. Dintre acestea cele mai avansate
metode de monitorizare a nitratilor si nitrtilor din apa de baut se crede ca
sunt biosenzorii, care permit monitorizarea continua in timp real, cu
transmiterea datelor la distanta si cu posibilitatea de interventie automata
in cazul depasirii concentratiilor maxime admisibile.
O Parte din ei sunt absorbii din rdcinile plantelor i servesc la
sinteza proteinelor i a altor compui cu azot, iar alt parte este
antrenat de apele de suprafaa i de cele care traverseaz solul,
regsindu-se n ruri, lacuri sau n pnza de ap freatic.
n mod natural ntre nitriii i nitraii din sol, ap i plante se stabilete
un echilibru care s duc la utilizarea intensiv,n agricultur,a
ngrmintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice.
Produii lor de degradare mbogesc solul acumulndu-se n plantele
cultivate, duntoare pentru consum.
Prin intermediul furajelor i al apei nitriii i nitraii ajung n organismul
animalelor i de aici n alimentaia omului.





CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP



(Procentul de nitrati intr-o apa minearala.)















CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP

Ambele substane mai sunt utilizate ca aditivi alimentari n preparatele
de carne i unori n laptele destinat produciei de brnzeturi, pentru
ameliorarea nsuirilor senzoriale i prelungirea duratei de pstrare.
Astfel se previne alterarea precoce produs n special de bacteriile
coliforme i mai ales balonarea trzie a brnzeturilor maturare(tip
cacaval, Olanda, Tropist) datorat bacteriilor din gama Clostridium.
Utilizarea nitriilor i nitrailor n laptele destinat brnzeturilor este
tolerat, avnd n vedere c mare parte din acestea se elimin n zer, iar
cantitile rmase n brnz cad treptat n timpul maturrii.
n preparatele din carne (unc, salamuri, crnai), nitriii i nitraii se
utilizeaz n mod curent pentru meninerea culorii roz-roiatic i pentru
efectele lor bacteriostatice i de dezvoltare a aromei produselor.
Pentru a difuza uniform n masa de carne, nitraii i nitriii se adaug n
sare sau n saramur (1kg nitrat sau 0,5kg nitrit la 100kg sare). Sub
aciunea microorganismelor cu aciune reductore din saramur i din
carne nitraii trec n nitrii. Acetia oxideaz mioglobina i hemoglobina
din snge n nitrozomioglobina i nitrozohemoglobina, care i pstreaz
culoarea roie n timpul tratamentului crnii. n lipsa lor, salamurile fierte
sau oprite ar cpta o culoare gri-cenuie.
n ara noastr, concentraia nitriilor n produsele finite este limitat la
maxim 70 mg/kg, iar n unele ri aceasta poate fi de 200mg/kg. Riscul
formrii de nitrozamine a adus n actualitate problema revizuirii acestor
norme n sensul reducerii lor.
Sub influena florei reductoare din saramur i din carne, nitraii trec n
nitrii. Acetia oxideaz mioglobina i hemoglobina din resturile de snge
n nitrozomioglobin i respectiv, nitrozohemoglobina, care i pstreaz
culoarea roie dup tratamentul termic. n lipsa lor, mezelurile fierte sau
oprite ar avea o culoare gri-cenuie.
Deoarece elementul activ este constituit din nitrit, astzi exist tendina
de a se utiliza numai acesta sub denumirea de silitr tare. Nitraii
(silitra moale) sau amestecul de nitrai-nitrii sunt indicai pentru
mezelurile cu durat lung de preparare i pstrare (de exemplu,
salamuri crude tip Sibiu, pastram, etc.).
Nitriii au i o evident aciune bacteriostatic-bactericid n special fa
de bacteriile anaerobe. Prin acest efect se prelungete durata de
pstrare a preparatelor din carne i se face profilaxia botulismului. Sarea
i pH-ul acid poteneaz efectul bacteriostatic.

CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP

n 1980, grupul de experi OMS, pe baza a 500 de referine
bibliografice, a conchis c nitraii i nitriii, n concentraiile existente
curent n alimente de origine animal, nu prezint pericol pentru
sntatea adulilor i copiilor, dar n acelai timp, a atras atenia asupra
riscului pentru sugari, n special n primele trei luni de via.
Raportul menioneaz existena unui risc al expunerii umane la compuii
N-nitrozo, dintre care cei mai muli s-au dovedit mutageni, iar unii
teratogeni i cancerigeni n experienele pe animale. Majoritate
toxicologilor accept acest risc, avnd n vedere riscul mult mai mare i
imediat determinat de toxiinfeciile cu Clostridium botulnum. S-au fcut
totui recomandri de nlocuire sau de reducere a nitriilor din carne prin
folosirea unor factori fizici i chimici antibotulinici alternativi. Diveri autori
au opinat c se poate realiza un control al dezvoltrii lui Clostridium
botulinum prin reducerea umiditii, pstrarea la temperaturi mai mici de
3,30C, iradiere mrirea concentraiei.

Expunerea continua a fiintelor umane la acesti ioni poate avea
implicatii serioase asupra sanatatii. Nitratii pot reactiona ireversibil cu
hemoglobina producand methemoglobina, reducand astfel capacitatea
sangelui de a transporta oxigenul. Afectiunea este cunoscuta sub
denumirea de "blue baby syndrome". Extrem de periculosi sunt nitritii,
care pot conduce la formarea in traiectul digestiv a nitrozoaminelor, cu
caracter cancerigen.
In majoritatea tarilor industrializate, constientizarea acestui pericol a
facut, ca sa devina obligatorie detectia, determinarea si monitorizarea
nitritilor in probele de mediu, de alimente si fiziologice. Comunitatea
europeana, prin Directiva europeana pentru apa de baut, din 1998, a
stabilit nivele maxim admisibile (CMA) de nitrat si nitrit in apa potabila la
valorile de 50 si respectiv 0,1 mg/l. Aceste nivele au devenit obligatorii si
in Romania, prin legea nr. 458 din 8 iulie 2002, cu respectarea formulei:
Nitrat/50 + Nitrit/3 < 1 mg/L. De aceea, problema monitorizarii
continutului de nitrati si nitriti din apele destinate consumului uman (apa
potabila, apa pentru prepararea alimentelor, etc) este in atentia
organismelor specializate.





CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP

Nitratii din apa minerala naturala

Apa minerala naturala, spre deosebire de alte ape, este protejata
natural fata de orice factor de poluare externa datorita rocilor din
subteran si prin legislatie (se instituie trei zone de protecie), n interiorul
crora activitile economice sunt strict reglementate, in unele fiind total
interzise.
Dintre toate apele mbuteliate, n cazul apelor minerale naturale,
limitele de coninut pentru acei componeni cunoscuti sub denumirea de
contaminanti, poluanti ((nitrati, nitriti, pesticide, hidrocarburi, ierbicide,
uleiuri minerale, etc) sunt cele mai restictive. Practic, continuturile
determinate n urma analizelor de laborator, trebuie s se situeze sub
limita de detecie a metodelor autorizate de Comitetul CODEX
Alimentarius.
Cantitati mari de nitrati pot contine produsele vegetale, ca urmare a
fertilizarii culturilor in vederea obtinerii de recolte bogate. Exemplu:
salata, spanacul pentru care legislatia (Ord. 438/2002) permite pana la
3000 mg/kg .
Apa minerala naturala se caracterizeaza prin asa numita puritate
originala adica absena din ap a tuturor poluanilor reprezentnd
reziduuri ale activitii industriale, agricole din cauza procesului natural
de purificare i filtrare, care are loc n laboratoarele subterane ale
pmntului, n urma lungului circuit al apei prin diferitele formaiuni
geologice (roci) care poate dura de la cateva luni, pana la cteva zeci,
sute i chiar mii de ani.;
Compuii azotului (nitrati, nitriti, amoniu) nu trebuie s lipseasc ns
n totalitate din ap, deoarece ei pot avea origine natural, geologica;
Exemplu amoniu, la care se pot accepta i concentraii mari mari de 0,5
mg/l, dac se demonstreaz c proveniena sa este legat de rocile din
subteran i nu c urmare a infiltrrii de la suprafa.
Peste 90% din apele minerale mbuteliate n Romnia i n cea mai
mare parte a celor mbuteliate n Europa au ns un coninut n nitrati
sub 10 mg/l, cu mult sub limita de 50 mg/l, desemnat de Organizaia
Mondial a Sntii ca valoare maxim, peste care pot aprea efecte
nocive sntii.
Un articol publicat in American Journal on line al Clinicii de Nutritie,
sustine ca nitratii si nitritii pot avea si un efect benefic pentru sanatatea
umana, reducand riscul bolilor cardiovasculare.
Cercetarile au fost facute de Centrul Experimental al Agriculturii din
Michigansi Asociatia Americana a lumi.

CAP II. DETERMINAREA NITRIILOR DIN AP


Nitriii (azotii) i nitraii (azotai) se folosesc pe scara larg ca aditivi
(E-uri) in industria alimentar dei s-a demonstrate toxicitatea lor.
nindustria alimentar se folosesc urmtoarii nitrii i nitraii :

1.nitratul de sodium ;
2.nitritul de sodium ;
3.nitratul de potasiu ;
4.nitritul de potasi.


Nitratii si nitritii sunt componenti naturali ai solului si fac parte din
ciclul azotului. Ei apar odata cu mineralizarea substantelor organice
azotoase provenite de la plante si animale. Unii nitrati sunt absorbiti de
radacinile plantelor si au rol de materie prima pentru sinteza proteinelor
si a altor compusi cu azot. Surplusul ramas contamineaza panza
freatica, regasindu-se in rauri, lacuri sau in apele subterane.
In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un
echilibru. Insa activitatea omului a rupt acest echilibru, prin utilizarea
intensiva in agricultura a ingrasamintelor organice naturale - si mai ales a
celor azotoase sintetice. Ingrasamintele imbogatesc solul, insa aduc cu
ele si nitrati, iar acestia se acumuleaza in plantele cultivate, pana la
niveluri daunatoare pentru consumatori.
In natura, in zonele unde omul nu a intervenit, nitratii se gasesc in sol
in cantitati intre 0-2,5 mg/L - conform EPA (United States Environmental
Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), IARC
(International Agency for Research on Cancer). Cand continutul de nitrati
din sol depaseste 2,5mg/L, atunci cel mai probabil ca surplusul este
cauzat de factorul uman de poluare.






CAP. III. PROCEDEU MODERN PENTRU DETERMINAREA CONCENTRAIEI DE
NITRII DIN AP

- Metoda Reactiv Griess.

In apa nitritii pot proveni din impurificarea cu substante organicecare
contin azot, aflate in descompunere, in cursul procesului
deautopurificare.
Determinarea nitritilor din apa s-a facut prin metoda colorimetrica cu
Reactiv Griess.

Principiul metodei:
Nitritii din proba diazoteaza acidul sulfanilic in mediu acid. Sareade
diazoniu rezultata se cupleaza cu a-naftil-amina, formandu-se un
compus azoiccolorat in rosu, cu max=520nm.
Reactiile care au loc sunt Reactivi:
-Reactiv Griess I : 1,6 g acid sulfanilic se dizolva in 100 ml sol CH3COOH
30%(solutia este stabila)

-Reactiv Griess II: 1 g a-naftil-amina se dizolva in 50 ml apa distilata calda,
sefiltreaza si se aduce intr-un balon cotat de 200 ml (la semn) cu solutie
acid acetic30%.-Solutie etalon de nitrit : 0,15 g NaNO2se aduc cu apa
distilata la 100 ml, 1ml dinaceasta solutie se dilueaza la 100 ml (1 ml din
aceasta solutie contine 0,010 mg NO2)Solutia nu este stabila - se
utilizeaza numai proaspat preparata.

Reactivi Nr. probei
Etalon No2(1ml 0,010 mg NO2) 0 1 2 3
0 0,1 0,2 0,3
4 5 6
0,4 0,6 1
Apa distilata ml 10 9,9 9,8 9,7 9,6 9,5 9
Reactiv Griess I(ml) 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Reactiv Griess II (ml) 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5






Modul de lucru:

Dupa ce au fost preparate solutiile de NaNO2 pentru scara etalon dupa
20 minute s-a citit absorbanta la un spectrufotometru la a=520nm, cuva
de 1cm, fata de martor. Apoi s-a trasat graficul E = f(c) (E = extinctia,
primul punct dinscara este extinctia martorului).Proba de apa analizata a
fost filtrata inaintea efectuarii acesteianalize (pentru a nu introduce erori).
Probe a cate 10 ml au fost tratate cu 0,5 mlReactivGriess I si 0,5 ml
ReactivGriess II (reactiile s-au efectuat in eprubetegradate iar
ReactiviiGriess au fost pipetati cu pipete speciale).Dupa un repaos de 20
min s-a citit absorbanta la spectrofotometruin aceleasi conditii ca la
scara etalon.
Calcul:
cu ajutorul curbei etalon s-a aflat concentratia NO2
corespunzatoare probei.



Interpretarea rezultatelor:

Pentru apa potabila - concentratia admisa 0 concentratie
admisa exceptional <0,3 mg / l,numai pentru apa provenita din subteran
de la adancimi mai mari de 60m
(neclorinata,corespunzatoare bacteriologic)
NO2- scade fixarea O2 la nivelul hemoglobinei producand in timp o
scadere aglobulelor rosii (anemie).
Determinarea nitratilor si nitritilor se poate face si cu filtre de apa.(vezi
capitolul Anexe)










CAP. IV. CONCLUZII




1. Cum ne afecteaza sanatatea consumul de nitrati?

Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti - substante mult mai toxice
decat nitratii, in urma contactului cu microflora bacteriana a stomacului.
Efectele ingerarii unei cantitati de nitrati peste limita admisa pot fi:
hipertensiune, disfunctii ale sistemului circulator si ale glandelor tiroide,
cefalee, urticarii, intoxicatie, cianoza severa, chiar si cancer.
Conform normativului AFSSA (Agentia Franceza pentru Siguranta
Sanitara a Alimentelor), o mentiune pe eticheta de tipul "apa ce poate fi
utilizata in alimentatia sugarilor" nu ar trebui utilizata pentru apele
minerale naturale si pentru apele de izvor decat daca "in ceea ce
priveste protejarea resursei respecta un continut de nitrati (exprimat in
NO3) inferior sau egal cu 10 mg/L".
In situatii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine,
substante implicate in aparitia unor forme de cancer. In acelasi timp,
nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, dand nastere unui
compus stabil - methemoglobina, reducand capacitatea hemoglobinei
de a transporta oxigen, consecinta fiind aparitia unei stari de hipoxie
celulara, tisulara, cu efecte asupra starii de sanatate care merg de la
cele mai simple - reprezentate de cefalee - la cele grave, precum
cianoza severa sau chiar decesul, mai ales la sugarii care consuma apa
care contine mai mult de 10 mg de nitrati la litru", spune prof. dr.
Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetare
Alimentara.
In cazul adultilor, unii pot fi mai susceptibili la efectele nitratilor decat
altii. O secretie gastrica acida insuficienta mareste sensibilitatea la
efectele nitratilor putand astfel aparea o mare varietate de afectiuni,
printre care se numara alergiile alimentare, astmul, hepatita si litiaza
coledociana.
Tot nitratii pot fi responsabili si pentru boli cardiovasculare, dificultati
de respiratie, afectiuni ale sistemului digestiv, iritatii, intoxicatii grave,
chiar cancer.



2. TOXICITATEA NITRATILOR SI NITRITILOR

- n cazul unei diete normale un individ poate ingera circa 100mg nitrat
si 3mg nitrit.
- Cantitati importante de nitrite sunt formate endogen in tractul buco-
gastro-intestinal 100-1000-mg/kg. Nitritul format endogen reprezin un
factor de risc in declansarea cancerului stomacal .
- n conditiile infectiei bacteriene a vezicii urinare nitratul este
transformat in nitrit, la nivelul acestui organ, constituind factor de risc n
cancerul vezicii urinare.
- Nitraii sunt mai puin toxici dect nitriii . Dup FAO cantitatea de
nitrat tolerat de omul adult este de 5-10mg/kg corp i zi.
Nitraii se gsesc n cantitai mici n alimente, nsa concentraia lor poate
crete datorit:
reducerii enzimatice a nitrailor
reducerii bacteriene n tractul buco-gastro-intestinal.
Experienele pe animale au dovedit ca nitriii produc cancerul
sistemului limfatic, are actiune inhibitoare asupra tiroide, aciune de
inhibare a transformrii carotenilor n vitamina A, fapt care reduce
cantitatea de vitamina A din ficat.
- n cazul dozelor toxice, actiunea nitriilor se manifest la nivelul
aparatului digestiv i rinichilor provocand voma, colici, diaree, poliurii i
colaps.
- n combinaii cu aminele, nitriii formeaza nitrozamine cu aciune
bazic, teratogen, mutagen i cancerigen la diferite specii de
animale, psri, pete i om.
Nitrozaminele sunt compui chimici care prezint o toxicitate slab
sau medie, dar au un potenial cancerigen ridicat.





CAP. V. ANEXE


Filtre de apa sunt instalatii pentru eliminarea azotatilor din apa,
functionare si regenerare automata cu rasina schimbatoare de ioni.
Baza procesului de eliminare azotati din apa pe baza schimbarii de ioni
este transformarea ionilor de azotati dizolvati in apa in ioni de Cl.

Statia de filtrare are valva de comanda electronica cu microprocesor si
memorie nevolatila EEPROM ( statia isi pastreaza toate setarile la
caderile de curent sau chiar daca a fost deconectata de la sistemul cu
alimentare electrica ).
















Bibliogralie

http://www.foodnavigator.com/Science-Nutrition/Nitrates-and-nitrites-
may-be-nutritious-Study

www.wikipedia .ro/apa

http://ro.scribd.com/doc/83289943/analiza-apei

http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/Determinarea-nitritilor-
NO-din63764.php

http://www.aquacarpatica.com