Cercetarile au demonstrat ca factorii ereditar si educational sunt cei care joac
a un rol de baza in formarea si dezvoltarea aptitudinilor muzicale inca de la va rste foarte mici. Ceea ce inregistreaza si acumuleaza copilul cand este mic, est e decisiv pentru evolutia sa intelectuala si estetica de mai tarziu. Aceste apti tudini se formeaza insa numai prin exercitiu si prin motivarea fata de copil a a cestora. Simtul ritmic se formeaza de la varste mici, desi la unii copii pot aparea mai t arziu. Bebelusii sunt atrasi in mod evident de melodiile vesele. Este indicat sa se alterneze jocurile de miscare cu cele ritmice, cu poezii, cu cantecele, cu d ans, iar la sfarsit, cu aplauze sau laude usoare si cu zambete. Bebelusii si copiii vor alege intotdeauna partea vesela si dinamica din activita tile lor, pentru ca majoritatea dintre ei asa isi manifesta pofta de viata. Criteriile dupa care tinerii isi aleg un anumit gen de muzica sunt diverse: tipu l de educatie, specificul grupului de prieteni, moda in muzica etc. Uneori alege rea genului de muzica determina formarea unui stil de comportament, imbracaminte , relationare cu ceilalti. Violenta exprimarii, imaginilor si a sunetelor poate duce la agresivitate in rel atia cu ceilalti si la dezechilibru in relatia cu sine. Muzica trebuie sa ramana un mijloc de divertisment si nu un mod de viata. Tinerii trebuie sa asculte muz ica in mod responsabil si constient, prin cunoasterea posibelor consecinte asupr a propriei personalitati. Rolul muzicii in cultul divin Muzica a fost considerata inca din cele mai vechi timpuri ca fiind de origine di vina si avand rol cultic si pedagogic. Cantarea bisericeasca nu este un simplu mijloc muzical care infrumuseteaza slujb a religioasa, ci o modalitate de exprimare a comuniunii, de participare activa a tuturor credinciosilor la rugaciune. Prin cantarea bisericeasca, unita si armon izata cu cea a ingerilor, credinciosii inalta imn de slava lui Dumnezeu, asculta Cuvantul Lui si, astfel, dau raspuns chemarii spre viata religioasa. Rolul muzicii in viata tinerilor Muzica poate avea un rol important in formarea personalitatii tinerilor deoarece aceasta reprezinta o modalitate de exprimare a sentimentelor si ideilor. Valori le promovate prin muzica pot fi constientizate sau nu de catre ascultatori si de termina trairi, atitudini si comportamente care pot fi conforme cu invatatura cr estina sau opuse acesteia, uneori tinerii uita de religie si imita comportamentu l, limbajul si ideile cantaretilor chiar daca uneori acestea sunt vulgare. Lipsa unei educatii potrivite asociate cu un anumit gen de muzica poate duce la fapte de vandalism, unele melodii care promoveaza violenta, furtul etc pot fi ignoara te de ascultator la inceput dar apoi pot sa il deruteze si sa il duca spre drumu l gresit. Poluarea fonica Muzica ascultata in casti la un volum foarte ridicat afecteaza auzul si poate du ce chiar la surditate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns oamenii de stii nta din Marea Britanie. Ce poate fi mai placut decat sa asculti muzica preferata in mijloacele de transp ort in comun, pe strada sau chiar la birou? In prezent, foarte multi tineri simt nevoia sa se izoleze de restul lumii, punandu-si castile de la MP3 player in ur echi si dand volumul la maxim. Acesta este si motivul pentru care cei de la Royal National Institute for Deaf P eople (Institutul pentru hipoacuzici) din Marea Britanie au realizat un studiu p rivind legatura dintre volumul din casti si surditate. Astfel, cercetatorii brit anici au descoperit ca 39% dintre tinerii de 18-24 de ani asculta muzica la cast i timp de o ora in fiecare zi. Iar 42% dintre acestia admit ca le place sa dea v olumul foarte tare. Institutul pentru hipoacuzici avertizeaza ca auzul este grav amenintat de sunete le cu intensitatea de 80 de decibeli. De aceea, zgomotul produs de o bormasina, care are 100 de decibeli, este foarte deranjant pentru urechile noastre. Ceea ce stiu foarte putini dintre cei care asculta muzica la casti este ca unele MP3 pl ayere pot atinge pana la 105 decibeli. Ca o masura de prevenire a problemelor au zului cauzate de sunete atat de puternice, Uniunea Europeana a impus restriction area intensitatii sonore cu ajutorul unui dispozitiv atasat aparatelor. Insa uni i dintre iubitorii de muzica la volume periculoase renunta la acest dispozitiv. Graham Frost, presedintele Societatii Britanice de Audiologie, atentioneaza ca r iscul aparitiei tulburarilor auditive este direct proportional cu volumul si per ioada de timp petrecuta in compania muzicii. El a adaugat ca simptomele deficien telor de auz pot aparea dupa cateva luni de ascultat muzica la volume necorespun zatoare. "Tinerii au tendinta de a sta ore in sir cu castile pe urechi pentru ca MP3 play erele pot memora pana la cateva sute de melodii o data. Cel mai bine ar fi ca mu zica preferata sa fie ascultata perioade scurte de timp si cu pauze", este de pa rere Graham Frost. Primul semnal de alarma ca muzica a fost prea tare este un zg omot care persista in urechi dupa oprirea muzicii. Urechile noastre sunt supuse zgomotelor de diferite intensitati. Se vorbeste ast azi, din ce in ce mai insistent, despre poluarea fonica. Chiar si noaptea, atunc i cand ne aflam intr-o camera linistita, sunt inregistrati 20 de decibeli. O con versatie pe un ton calm intre doi prieteni produce un zgomot de 60 de decibeli, o strada aglomerata 70, iar un avion care decoleaza 110. "Calitatea auzului poate fi amenintata si daca, in discoteci, dansati foarte apr oape de boxe", avertizeaza Graham Frost. De aceea, specialistii recomanda sa mai iesim din cand in cand de pe ringul de dans, pentru a ne odihni urechile, macar pentru scurt timp. (Sursa: Jurnalul National)