INFLUENTE ALE GENULUI MUZICAL

ASCULTAT ASUPRA TINERILOR

Muzica este arta de a exprima sentimente şi idei cu ajutorul sunetelor, combinate într-o
manieră specifică. In ceea ce ii priveste pe tinerii din ziua de astazi muzica, in viata lor are un
rol foarte important. Aceasta poate avea influente atat pozitive cat si negative. Tinerii de
astazi asculta muzica in permanenta: la scoala, acasa, oriunde datorita noilot tehnologii:
telefonele mobile, castile, mp3 playere, CD playere etc. 
Dacă am întreba tinerii ce înţeleg ei prin muzică, probabil că vor veni cu definiţii care
mai de care mai stupide sau mai sofisticate.
In zilele noastre se spune despre tineri ca personalitatea le este influentata de catre
muzica pe care o asculta, ca isi fac modele de urmat in viata din artistii favoriti si ca versurile
melodiilor devin “crezul” ce il urmeaza in viata. Astfel, fiecare adolescent are “ritmul” sau
propriu, are un “soundtrack” ce reliefeaza stilul sau de viata si un “laitmotiv” pe care il
respecta.Daca vom urmari desfasurarea lucrurilor in societate observam cum tinerii au inceput
sa se regaseasca in muzica pe care o asculta, formandu-se, in acest fel, acele ''grupuri''.
Muzica a fost considerata ca fiind de origine divina , inca de la inceputurile
crestinismului. Cantarea este prezenta in marile religii ale lumii, iar crestinismul i-a acordat o
deosebita importanta. Cantarea religioasa este un imn de preamarire inchinat lui Dumnezeu, o
modalitate de exprimare a comuniunii cu Dumnezeu. Originea ei este in primul rand biblica,
apoi este opera marilor imnografi si melozi.
Muzica, ziceau grecii, nu este produsul omului, ci al naturii, ritmurile apartin naturii si
sunt innascute in om : omul nu le poate inventa in mod arbitrar, li se poate numai conforma.
De-a lungul timpului notiunea de “muzica” a fost definita atat prin exprimari poetice,
subiective, cat si prin teorii stiiintifice cu un caracter obiectiv. Din punct de vedere poetic,
muzica isi are radacinile in natura, fiind caracterizata de zgomotul continuu, usor si monoton,
produs de unele fenomene ale naturii (curgerea apei, fosnetul frunzelor etc.). Din punct de
vedere stiintific, adunatura de sunete, de zgomote, mai exact de vibratii sonore formate prin
ciupire, lovire, frecare, sunt cele care stau la baza formarii muzicii.

1
 Indiferent de gen, muzica face parte din viaţa noastră şi fără ea totul ar fi simplu, anost
şi plictisitor. O muzică bună te poate atrage într-un magazin de unde poate nu doreai să
achiziţionezi ceva, muzica potrivită poate da savoare momentelor speciale din viaţa noastră,
poate face doi oameni să se îndrăgostească, să se împace sau pur şi simplu te poate transforma
dintr-o persoană apatică într-una plină de viaţă. Daca privim in jurul nostru vedem la tot pasul
cum tinerii asculta muzica la casti, acestea fiind accesorii indispensabile pentru tineri.
Tinerii de astazi sunt in mare parte influentati de grupul de prieteni si de moda in
muzica atunci cand aleg genul de muzica pe care il asculta. De multe ori alegerea genului de
muzica atrage dupa sine imitarea gesturilor si comportamentului interpretului si chiar imitarea
vestimentatiei. De multe ori, din dorinta de a isi imita „idolii”, tinerii s-au abatut de la
invatatura crestina si au incalcat poruncile lui Dumnezeu.
Există tineri care sunt fani ai unui anumit gen de muzică cum ar fi rock, house, latino,
manele sau rap. Ei sunt aceia pe care îi recunoşti imediat după vestimentaţie, comportament
sau după modul în care privesc viaţa. De exemplu, rock-ul, acel gen muzical în care
instrumentele de bază sunt chitara, bas-ul şi tobele îi încânta pe o parte din tineri, fiind
convinşi că este genul ce îi caracterizează. Deşi este considerat un gen bazat pe ritmuri
violente şi ţipete, rockerii, recunoscuţi după hainele negre (de obicei din piele), păr lung şi
multe, foarte multe accesorii negre, continuă să-şi susţină preferinţele în materie de muzică. În
opoziţie cu rock-ul se află manelele, ce au devenit ascultate de îngrijorător de mulţi tineri.
Spun îngrijorător, căci este din ce în ce mai mediatizat acest gen muzical, adeseori manelistii
fiind puşi la TV în postura de «cavaleri ai luminii», faţă în faţă cu «forţele întunericului» -
rockerii. Maneaua înseamnă cântec de dragoste de origine orientală, nu ceea ce, vrând-
nevrând, auzim în fiecare zi pe stradă sau la vecinul de scară. Ce este cel mai grav, este ca
tinerii manelisti vor creşte într-un mediu lipsit de valori. O altă preferinţă a tinerilor pare a fi
muzică electronică. De la primele melodii disco, la zgomotoasă muzica house şi apoi sunetele
blânde ale dream-ului, muzică electronică a devenit forma de cultură muzicală a mileniului
III, ce a cunoscut o evoluţie rapidă în ultimii ani. Astăzi, muzica electronică îşi pierde din
intensitate, creşte în dimensiune şi tot mai mulţi tineri preferă să o asculte. Poate un motiv ar
fi faptul că DJ-ii din cluburi şi discoteci se întrec în remixuri ingenioase. Sau pur şi simplu
pentru că e «la modă».
Muzica latino înseamnă pentru cei mai mulţi din puţinii tineri ascultători, muzică de
dans. Pasiune, vibraţii, buna dispoziţie şi «zbor» pe ringul de dans, cam acestea ar fi cuvintele
ce o caracterizează. Muzica latino este strict legată de stilul salsa, dansul specific latino care,
dacă este realizat aşa cum trebuie, ajunge să fie de-a dreptul fascinant. Majoritatea tinerilor se

2
limitează la ascultarea genului de muzică fără nici un mesaj. Întrebându-i pe oameni dacă
ascultă muzică, am ajuns la concluzia că nu contează dacă eşti tânăr sau bătrân, copil sau
adult, muzica, din cele mai vechi timpuri, exprimă sentimente, vindecă şi relaxeaza.
Fericirea, tristeţea, totul devine mai intens şi se transformă în pofta de artă interioară şi
exterioară. Identificând ce gen ne caracterizează, oricine poate contribui la instalarea unei
stări de bine cu ajutorul muzicii, mai ales când aceasta este aleasă după preferinţele proprii şi
nu după «modă».
O analiză publicată în jurnalul Pediatrics sublinia impactul periculos al muzicii,
versurilor și al videoclipurilor muzicale asupra tinerilor și copiilor. Datele colectate arată cât
de puternic integrată este muzica în viaţa adolescenţilor. Un sondaj american puncta că
adolescenţii de 14-16 ani ascultă până la 40 de ore de muzică pe săptămână, iar un alt studiu
arăta că micuţii de 8-10 ani ascultă în fiecare zi o oră de muzică.
Experţii avertizează că, odată cu trecerea timpului, versurile melodiilor au devenit din
ce în ce mai explicite, abordând teme precum sexul, violenţa, suicidul, crima, promiscuitatea,
consumul de droguri, dar și homofobia, rasismul sau ura faţă de femei. Cele mai periculoase
genuri muzicale identificate au fost rap, heavy metal, rock sau reggaeton. Mai mult, părinţii
au tot mai puţin acces la materialul muzical ascultat de copiii lor, atât din cauza utilizării
căștilor audio, cât și pe fondul descărcării necontrolate a melodiilor de pe internet.
Expunerea la piese muzicale ce transmit mesaje periculoase a fost asociată cu
adoptarea unor comportamente riscante. În acest sens, se oferă ca exemplu studii care au
demonstrat corelaţia dintre consumul de droguri sau alcool și muzica rave, ori cea dintre
anumite genuri de rock și riscul de suicid.
Judecând din prisma corpului vast de cercetări care au analizat efectele muzicii asupra
întregii fiinţe umane, reiese importanţa înţelegerii modului în care acești stimuli sonori ne
influenţează, a alegerilor muzicale pe care le facem și ale cultivării gustului pentru muzică.
Aceste elemente ne pot ajuta să ne dăm seama dacă muzica pe care o ascultăm devine prieten
sau dușman.