 Studii culturale

o Muzica si afirmare identitara: Subculturi muzicale

 Doom-metal - perceperea si interpretarea genului de catre fani
Gabriela Sauciuc, Dan-Radu Talpalariu, comunicare Lingua Pax, 2004

Text integral

            Rezultatele prezentate în lucrarea de fata fac parte dintr-un studiu mai amplu care a investigat, din perspectiva psiho-
socio-antropologica, relatiile dintre preferinta tinerilor pentru stilul doom-gothic si structura atitudinii acestora fata de sine. Din
motive de spatiu, prezentul articol se va limita la prezentarea rezultatelor referitoare la felul în care fanii interpreteaza
componentele genului, imaginea acestuia si impactul asupra propriei persoane. Tinând cont de faptul ca muzica reprezinta o
experienta foarte importanta pentru tineri, care permite sa exprime dorintele, tensiunile, conflictele, problemele specifice
acestei vârste - un tânar a definit-o "coloana sonora a vietii mele" - am pornit de la premisa ca, prin cunoasterea gusturilor
muzicale, se pot determina multe alte trasaturi ale unei persoane.

Ce este doom metal?

            Stilul muzical care face obiectul cercetarii noastre - doom metal - poate fi caracterizat drept dramatic, plin de tristete,
romantism, depresie si melancolie. Emana o atmosfera întunecata si meditativa, de o intensitate ce nu poate fi regasita în nici
un alt gen. In acest sens, pe lânga instrumentele binecunoscute de care se foloseste întregul gen metal, multe din formatiile
de doom se folosesc, de instrumente armonice care apartin mai degraba muzicii clasice, precum vioara, pianul, flautul s.a.

            Diversitatea genului este extrem de mare, de la doom-metal lent, la ritmurile medii, foarte armonice si, ocazional,
episoade de doom-metal foarte rapid si energic. Un numar mare de trupe folosesc voci normale, curate si chitari lente,
"urletele" sau riffurile grele nereprezentând o trasatura esentiala. Profunzimea muzicii este o caracteristica importanta a
doom-metal si poate îmbraca forme variate, de la sunetele guturale ale unor formatii precum Paradise Lost, la riffurile à la
Sabbath ale celor de la St. Vitus, la sunetele transcedentale ale trupei Lake of Tears, sau depresia romantica ce se regaseste
în melodiile celor de la My Dying Bride.

            Versurile genului se axau initial pe un sentiment al pierderii sperantei care constituie si în prezent o trasatura a
genului. Multe din versurile recente, însa, prezinta un nivel de implicare mult mai personal, concentrându-se asupra unor
experiente personale de genul dragoste, tristete, pierderi insurmontabile, pierderea credintei sau altele. Textele religioase au
început si ele sa fie privite ca surse potentiale pentru versuri si idei, de cele mai multe ori, însa, acestea prezinta o conotatie
simbolica si nu ar trebui percepute ad literam. In ceea ce priveste limba în care sunt scrise aceste versuri, limbile straine sau
cele vechi, precum latina, spaniola, franceza, greaca sau chiar japoneza au devenit destul de populare în cadrul textelor
doom-metal si adesea pot conferi o nota de arta baroca.

            Formatiile doom-metal acorda, în general, o atentie deosebita designului diverselor aspecte vizuale legate într-un fel
sau altul de muzica proprie: copertele albumelor, logo-uri, grafica numelui formatiei si altele. In acest sens se folosesc de
anumite prototipuri, cum ar fi fotografii întunecate, sumbre, chiar sinistre, precum flori ofilite, biserici si statui, influente
draconice sau clasice etc. In aceeasi directie se înscrie si alegerea numelui trupei, al albumelor sau al melodiilor. Astfel, ele
pot fi recunoscute destul de usor, multe formatii de gen folosind nume mai putin comune, cu relevanta mitologica, poetica sau
istorica.

            Doom-metal se prezinta, în ansamblu, ca un stil destul de dificil de ascultat si de înteles, din mai multe motive. In
primul rând nu este vorba de un gen comercial: multe din melodii dureaza, în medie, între 6 si 8-9 minute, recordurile în
materie depasind 20 de minute. In al doilea rând, natura versurilor implica un anumit nivel de informatie culturala, pentru a
descifra si înteleger referirile istorice si mitologice foarte numeroase.

            Imaginea genului doom-metal este perceputa, însa, cu totul diferit. In opinia publica s-au înradacinat o serie de
prejudecati care fac ca stereotipul fanului doom-metal sa fie asociat cu satanismul, tendinta catre suicid, depresia. Genul nu
are nici o legatura anume cu vreun cult sau altul, desi versurile pot cuprinde, dupa cum am spus, numeroase referinte mitice
sau religioase, care se limiteaza, însa la o valoare simbolica. De asemenea, motivul pierderii credintei sau încrederii (eng:
faith), adesea abordat în versurile doom, poate fi usor interpretat ca fiind de sorginte satanica. Mesajul aflat în spatele
acestora rezida, de fapt, în tristetea si durerea care fac pe cineva sa-si piarda credinta / încrederea si în nefericirea care
rezulta din aceasta, fiind, mai degraba, un substitut simbolic pentru suferinta.

            Mesajul doom-metal nu promoveaza suicidul si nici nu ar putea conduce la tendinte suicidale. Sinuciderea este,
adesea, o consecinta a unei tulburari, dezordini mintale, cum ar fi depresia care, la rândul sau, are la baza o combinatie de
factori. Multi medici o vad ca pe o disfunctionalitate a sinapselor serotoninice si norepinefrinice, ceea ce cauzeaza un
dezechilibru chimic la nivelul creierului. Muzica - indiferent de gen - constituie, de obicei, una dintre putinele pete de culoare
din viata unei persoane suferinde de depresie. Ca un ultim argument, mai mult de 99% din numarul de acte suicidale (iar
numarul acestora pare sa înregistreze o crestere progresiva în ultimii 10 ani) implica persoane care nici nu au auzit vreodata
de doom-metal ca gen muzical.

Metode utilizate

Chestionarul

            Tinând cont de lipsa unei metode de investigare adecvate pentru tema propusa, a fost necesara elaborarea unui
chestionar care sa puna în relatie cele doua aspecte care avute în vedere: atitudinea fata de sine si preferintele muzicale la
tineri (preferinta pentru muzica doom-gothic). Chestionarul initial, de 100 de itemi, a fost pretestat pe un numar de 15
studenti din Bucuresti, care au acceptat sa participe, ulterior, la discutii pe marginea itemilor si, în general, a temei abordate.
Ca urmare a pretestarii si discutiilor purtate cu cei 15 participanti la pretestare, chestionarul a fost revizuit si redus la 38 de
itemi, care au prezentat corelatii semnificative pentru tema de cercetare avuta în vedere. Acest chestionar a fost aplicat unui
grup de 36 de tineri, cu vârstele cuprinse între 19 si 28 de ani, studenti în diferite centre universitare din tara si la facultati
diferite. Rezultatele obtinute (scoruri extreme) s-au aflat la baza selectarii ulterioare a patru subiecti, în vederea aprofundarii
cercetarii în cadrul studiului de caz, prin aplicarea unui interviu si a testelor de specialitate.

            Studiul de caz: Intr-o etapa ulterioara a cercetarii am avut în vedere realizarea unui studiu de caz, pe un esantion de
patru subiecti selectati în urma prelucrarii datelor colectate cu ajutorul chestionarului. In vederea realizarii studiilor de caz au
fost utilizate urmatoarele metode:

 interviu semistructurat, pornind de la chestionarul standardizat aplicat într-o prima etapa,

în vederea aprofundarii unor chestiuni referitoare la gradul de implicare al subiectilor în
pasiunea pentru muzica doom-gothic, stabilirii rolului pe care aceasta preferinta muzicala îl
are în formarea unei reprezentari de sine si a relatiilor interpersonale ale subiectilor selectati.
 Proba "Cine sunt eu? ", menita sa evidentieze conceptia despre sine a subiectilor în
raport cu preferintele lor muzicale, analizând si relatia lor cu stereotipul ascultatorului fidel
de muzica doom-gothic, format în societatea contemporana ;
 Scale de masurare a atitudinii fata de sine: The Self-Esteem Scale (SES, Rosenberg,
1965); The Self-Esteem Inventory (SEI; Coopersmith, 1967).

            Dintre cele 38 de întrebari din chestionarul final, grupate în sectiuni corespunzatoare obiectivelor avute în vedere, în
articolul de fata vom prezenta rezultatele care privesc:

 masura în care aceasta preferinta muzicala se reflecta la nivel comportamental;

 în ce masura indivizii atribuie acestui stil de muzica un mesaj si în ce masura adera la
acesta;
 gradul de identificare cu mesajul si trasaturile stilului muzical preferat

Structura esantionului

            Chestionarul a fost aplicat unui numar de 36 de subiecti, cu vârste cuprinse între 19 si 28 de ani, studenti în diferite
centre universitare din tara (Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, etc.), la diferite facultati, fara a fi privilegiata o specializare anume.
Cele doua sexe au fost, de asemenea, echilibrat reprezentate. Corelatiile dintre raspunsurile date de subiecti la fiecare din
itemii chestionarului si criteriul reprezentativitatii celor doua sexe nu s-a dovedit decât în unele cazuri relevanta.

            Selectia subiectilor s-a facut în baza preferintei lor pentru muzica doom-gothic, acestia oferindu-se voluntar sa
completeze chestionarul. Identificarea lor s-a facut pe baza participarii lor la activitati specifice: concerte, forumuri dedicate
unor formatii doom-gothic. Subiectii au primit chestionarul acasa, având libertatea sa aleaga singuri momentul în care doreau
sa îl completeze. Subiectii au fost anuntati la completarea chestionarului de posibilitatea de a coopera ulterior în vederea
efectuarii studiului de caz - si au acceptat, în aceasta prima faza a administrarii chestionarului.
            O cuantificare a datelor psihometrice ale subiectilor este redata în tabelul de mai jos:

Structura esantionului
Nr. crt. Cod form. Sexul Vârsta Facultate profil Oras
1. J.U. M 24 Arhitectura Bucuresti
2. E. S. M 28 Arhitectura Bucuresti
3. D.S. M 22 Arhitectura Bucuresti
4. A.A. M 23 Arhitectura Bucuresti
5. R.B.T. M 25 Arhitectura Bucuresti
6. R.U. F 21 Economie Bucuresti
7. V.D. F 21 Economie Bucuresti
8. I.R. F 20 Economie Iasi
9. C.A.D. F 20 Economie Iasi
10.  R.G. M 21 Economie Bucuresti
11.  D.I. M 21 Economie Bucuresti
12.  R.I. M 20 Economie Bucuresti
13.  R.T. F 22 Informatica Bucuresti
14.  N. V. M 21 Informatica Cluj
15.  A.D. M 22 Informatica Cluj
16.  K.N. M 22 Informatica Cluj
17.  B.V. M 22 Informatica Bucuresti
18.  E.R. M 24 Informatica Bucuresti
19.  B.B. M 22 Informatica Bucuresti
20.  I.N. F 20 Inginerie Aerospatiala Bucuresti
21.  E.S. F 21 Inginerie Aerospatiala Bucuresti
22.  M.P. M 21 Inginerie Aerospatiala Bucuresti
23.  A.R. M 20 Inginerie Aerospatiala Bucuresti
24.  O.B. F 21 Limbi straine Bucuresti
25.  C.M.I. F 21 Limbi straine Bucuresti
26.  O.A.C. F 23 Limbi straine Bucuresti
27.  M.B. F 19 Limbi straine Cluj
28.  D.C. F 22 Limbi straine Bucuresti
29.  O.C. F 20 Limbi straine Cluj
30.  M.G. F 20 Limbi straine Cluj
31.  A.L. F 20 Limbi straine Bucuresti
32.  E.I. F 22 Limbi straine Bucuresti
33.  St.A. M 21 Limbi straine Bucuresti
34.  F.A. F 22 Matematica Bucuresti
35.  F.S.D. M 22 Matematica Bucuresti
36.  D.B. M 23 Matematica Bucuresti

            Din motive de spatiu, în articolul de fata, vom prezenta exclusiv acele rezultate care au legatura cu felul în care fanii
interpreteaza imaginea acestei muzici si impactul afectiv, asa cum au rezultat în urma aplicarii chestionarului personalizat.

           
Motive aflate la baza preferintei pentru muzica doom-gothic

            Analiza motivelor care se afla la baza preferintei pentru muzica doom-gothic a scos în evidenta tendinta participantilor
de a se identifica cu acest stil de muzica. Participantii au fost instruiti sa aleaga un singur motiv, fiind încurajati sa adauge un
comentariu în cazul în care considera ca varianta selectata nu descrie în mod satisfacator optiunea lor. Aproape jumatate din
participanti, atât de sex masculin cât si feminin, asculta muzica doom sau gothic întrucât aceasta îi reprezinta ca persoana.
Urmatorul motiv care, în viziunea subiectilor, justifica adeziunea pentru acest tip de muzica, este atractia fata de viziunea
despre viata propusa. Trebuie remarcata preponderenta participantilor de sex feminin care au optat în acest sens. Celelalte
doua motive care au fost bifate sunt: a) Este cel mai bun gen de muzica, respectiv c) Prietenii mei asculta acest gen de
muzica.

            8 dintre subiecti au tinut sa adauge o serie de motive personale cum ar fi: poezia, lirismul si semnificatiile versurilor;
sentimentele trezite de versurile respective; instrumentatia si liniile melodice; sau au tinut sa precizeze ca versurile sunt mai
"inteligente" si mai "interesante" din punct de vedere literar decât în alte genuri rock.

Motive aflate la baza preferintei pentru muzica doom-gothic

Motivul Nr. Raspunsuri Procent
Este cel mai bun gen de muzica 9 0.25
Ma reprezinta ca persoana 17 47,2%
Prietenii mei asculta acest gen de muzica 5 13,8%
Spune adevarul despre aceasta lume lipsita de orice speranta - -
Mi se pare interesanta prin viziunea pe care o propune despre viata 5 13,8%
Ma atrag imaginile sumbre si lugubre, versurile macabre ale cântecelor (despre moarte, sânge
- -
etc.)
Altul 8 22,2%

Mesajul transmis de muzica doom-gothic si adeziunea participantilor la acest mesaj

            In vederea stabilirii gradului de implicare în pasiunea pentru muzica doom-gothic, dar si pentru a ajunge, indirect, la
unele trasaturi de personalitate ale subiectilor, relevante si pentru conturarea atitudinii fata de sine, o serie de itemi au avut în
vedere mesajul transmis de acest stil de muzica. Toti participantii, în unanimitate, considera ca muzica doom-gothic este
purtatoarea unui mesaj specific si, de asemenea, toti participantii, cu o singura exceptie, au declarat ca sunt atenti la versurile
cântecelor pe care le asculta. In vederea caracterizarii mesajului vehiculat de muzica doom-gothic, subiectii au fost rugati sa
indice trei dintre tematicile propuse în itemul relevant, pe care le considera cele mai apropiate de mesajul perceput de ei,
precum si trei adjective, din lista celor propuse, care caracterizeaza acest mesaj. Majoritatea participantilor (63,8%) au indicat
ca tema predominanta în mesajul transmis de aceasta muzica suferinta. Pe locurile urmatoare s-au situat, în ordine, iubirea
(50%), pierderea sperantei, filosofie, nihilism. Nici un participant nu a optat pentru versiunile ura, mizantropie.

Temele mesajului transmis de muzica doom-gothic

Tema Nr. raspunsuri Procent
Iubire 20 55,5%
Religie 3 8,3%
Pierderea sperantei, disperare 11 30,5%
Pierderea credintei 2 5,5%
Filosofie 7 19,4%
Moarte 4 11,1%
Suferinta 23 63,8%
Mizantropie - -
Ura - -
Nihilism 8 22,2%
Altceva - -
            Majoritatea participantilor au caracterizat mesajul ca fiind profund (86,1%) si melancolic (66,6%) si într-o mai mica
masura pesimist, sumbru sau idealist. Calificativele deprimant si stimulativ nu au fost selectate de nici unul dintre subiecti.

Atributele mesajului transmis de muzica doom-gothic

Atribut Nr. Raspunsuri Procent
deprimant - -
pesimist: 5 13,8%
sumbru: 11 30,5%
melancolic: 24 66,6%
profund: 31 86,1%
stimulativ - -
idealist: 7 19,4%
Altul - -

            Doua treimi dintre participanti au declarat ca sunt de acord cu mesajul transmis de muzica doom-gothic într-o mare
masura, restul de 33,3% vadind o adeziune moderata.

Adeziunea la mesajul transmis de muzica doom-gothic

Adeziunea Nr. Raspunsuri Procent
Foarte mult - -
Mult 24 66,6%
Oarecum 12 33,3%
Putin - -
Foarte putin - -

Relatia dintre muzica doom-gothic si persoana participantilor

            Itemii grupati în aceasta sectiune au avut ca scop stabilirea unor corelatii între preferinta subiectilor pentru muzica
doom-gothic si diferitele componente ale atitudinii fata de sine, asa cum rezulta din opinia personala a acestora. Participantii
au fost instruiti sa bifeze oricare dintre variantele care se potrivesc, fiind încurajati sa adauge comentarii personale, în cazul în
care simt nevoia sa îsi expliciteze optiunea.

            Majoritatea au declarat ca muzica pe care o asculta le influenteaza atitudinea fata de sine. Pentru 44,4% subiecti,
preferinta pentru acest tip de muzica se traduce într-un stimul, pentru 22,2% muzica doom-gothic constituie o motivatie.
11,1% dintre subiecti sustin ca muzica pe care o asculta le accentueaza starea general de spirit, altii 16,6% asociaza aceasta
muzica cu scepticismul care îi caracterizeaza.

            Conform instructiunilor primite, participantii au furnizat si unele comentarii menite sa le expliciteze pozitia :

            "ma calmeaza când sunt agitata si-mi da puterea sa merg mai departe" (I.R., f)

            "nu as putea spune ca ma face mai sceptic, ci corespunde scepticismului care ma caracterizeaza". (E.S., m)

            "este o muzica puternica, cu personalitate" (J.U., m).

            "în general, ma face sa ma simt mai bine, reusesc sa comunic mai bine si sa am relatii mai bune cu persoanele care
asculta acelasi tip de muzica". (R.I., m)

Relatia dintre preferinta pentru muzica doom-gothic si atitudinea fata de sine:

Influenta Nr. Raspunsuri Procent
 îmi accentueaza starea de spirit generala: 4 11,1%
ma face sa ma simt dezamagit în general: 2 5,5%
ma face mai sceptic : 6 16,6%
ma face mai pesimist - -
ma motiveaza: 8 22,2%
ma face mai optimist - -
ma face mai încrezator - -
ma stimuleaza 16 44,4%
ma face sa ma simt resemnat - -
Altfel - -

            Dupa cum rezulta din datele colectate, preferinta pentru muzica doom-gothic este asumata la nivel comportamental si
expresiv, într-o mare masura de peste jumatate din participanti si moderat de restul. Marcile exterioare ale identificarii ca
adepti ai acestui stil de muzica, asa cum reiese din opiniile participantilor, sunt mai ales: tunsoarea, vestimentatia, body-
piercingul si tatuajele, a caror relatie cu preferintele muzicale este detaliata în sectiunea dedicata studiilor de caz. Participantii
au fost instruiti sa selecteze toate variantele care se potrivesc.

            In doua cazuri, doi subiecti de sex masculin, au precizat ca aceasta preferinta muzicala nu este asumata în aspectul
fizic. Un participant a indicat ca aspect reflectat în planul aspectului fizic al preferintei pentru muzica doom-gothic
comportamentul, fara a explicita, însa, la ce anume se refera. De asemenea, trebuie remarcat numarul mic de participanti de
sex feminin care au optat pentru varianta tunsoare.

Asumarea la nivel comportamental si expresiv a adeziunii pentru muzica doom-gothic

Marci / expresie Nr. participanti Procent
Tunsoare: 27 0.75
Vestimentatie: 15 41,6%
Machiaje: 4 11,1%
Tatuaje: 2 5,5%
Bijuterii: 7 19,4%
Body piercing: 11 30,5%
Altfel 3 8,3%

            Din punct de vedere psihic, conform rezultatelor obtinute, muzica doom-gothic are un efect pozitiv de mobilizare, în
cea mai mare parte din cazuri (66,6%), de calmare sau creeaza o stare de euforie. In numai 6 cazuri, în exclusivitate
participanti de sex masculin, efectul indicat este accentuarea unei stari de melancolie. Participantii au fost instruiti sa bifeze
toate variantele care se potrivesc si sa furnizeze detalii în cazul în care simt nevoia sa expliciteze raspunsul.

            "ma stimuleaza sa visez si ma calmeaza" (A.D., m).

            "stiu ca lumea vorbeste despre gothic sau doom ca despre o muzica deprimanta, pesimista etc. Pe mine ma calmeaza
foarte mult si ma ajuta sa ma exprim sau sa ma înteleg mai bine. Cred ca este o muzica ce are ceva de spus, mai ales prin
versurile sale." (R.I., m)

Influenta exercitata de muzica doom-gothic din punct de vedere psihic

Forma de manifestare Nr. Raspunsuri Procent
Ma calmeaza 16 44,4%
Ma irita -
Imi creeaza o stare de euforie: m, m, m, m 11 30,5%
Ma deprima -
Ma întristeaza -
 Ma înveseleste -
Ma face sa devin melancolic: f, f 6 16,6%
Ma mobilizeaza: f, m, f, m, m, m, m 24 66,6%
Altfel 1 2,7%

            La întrebarea "Cu ce asociezi optiunea ta pentru acest stil de muzica? ", cei mai multi dintre participanti au indicat ca
element definitoriu viziunea despre viata, în genera, propusa de mesajul muzicii doom-gothic. Acest rezultat este confirmat si
de raspunsurile obtinute pentru itemul al carui scop principal era identificarea motivelor aflate la baza preferintei pentru acest
stil de muzica. Al doilea element definitoriu al acestui stil de muzica, în viziunea participantilor, este reprezentat de atitudine,
urmata de imagine, stare de spirit, mesaj si sentimentul apartenentei la un grup de gen. Conform instructiunilor primite,
participantii au fost liberi sa bifeze toate variantele care se potriveau viziunii lor.

Componente definitorii ale muzicii doom-gothic

Element asociat Nr. participanti Procent
Dans, miscare - -
Imagine: 11 30,5%
Atitudine: 12 33,3%
Stare de spirit: 13 36,1%
Viziunea asupra vietii, în general: 23 63,8%
Mesaj: 11 30,5%
Distractie - -
Sentimentul de apartenenta la un grup de gen: 10 27,7%
Altceva (ce?) - -

            Dintre atributele definitorii pentru muzica preferata, conform viziunii participantilor, cei mai multi au optat pentru
starea pe care o induce, pe locul urmator situându-se mesajul transmis si complexitatea. Un numar mai mic de participanti au
optat pentru atributele melodicitate si forta. Relevant în acest sens este comentariul adaugat de unul dintre participanti de sex
feminin, care încearca sa stabileasca o relatie între toate atributele propuse în cadrul acestui item:

            "Daca trebuie sa aleg o singura trasatura, atunci e starea pe care o induce. Dar sa nu uitam ca asta nu se datoreaza
numai versurilor (mesajului transmis), ci si melodicitatii lor. Si toata atmosfera cântecului parca te transporta într-o alta lume;
pe de alta parte, nu e chiar asa putin lucru sa începi sa asculti o piesa furios ca un taur si înainte de sfârsitul ei sa te trezesti
visând la nu stiu ce chestii de care povesteste vocalistul - si în plus are si un mesaj oarecum reconfortant (ceva de genul
"exista si oameni cu probleme mai mari pe lumea asta, care totusi nu se lasa doborâti"), care-ti da puterea sa lupti mai
departe" (I.R., f).

Atributele definitorii ale muzicii doom-gothic în viziunea participantilor

Atribut Nr. Raspunsuri Procent
Forta 11 30,5%
Mesajul transmis 17 47,2%
Starea pe care o induce 24 66,6%
Complexitatea 19 52,7%
Melodicitatea 7 19,4%

Stereotipul ascultatorului doom-gothic metal

            In cursul documentarii preliminare elaborarii chestionarului, am putut constata, atât în studiile de specialitate, cât si în
numeroase articole si comentarii din presa sau publicatii cu caracter nestiintific, numeroase mentiuni la un stereotip al fanilor
doom-gothic metal, care includea o serie de trasaturi definitorii negative. Opinia publica a perpetuat, în general, o imagine
defavorabila a tânarului care asculta muzica doom-gothic ca fiind o persoana cu tendinte depresive, agresiv, eventual
consumator de alcool, droguri, asociindu-l cu ideea unor comportamente antisociale si, mai ales, cu tendinta de a-si asuma
comportamente cu grad ridicat de risc sau în detrimentul propriei persoane. Aceasta a justificat introducerea, în chestionarul
elaborat în vederea cercetarii de fata, a unei sectiunii cuprinzând itemi meniti sa testeze în ce masura acest stereotip este
confirmat de tinerii care prefera muzica doom-gothic. Raspunsurile oferite de participantii nu au confirmat datele acestui
stereotip. In plus, multi dintre acestia au tinut sa precizeze faptul ca sunt constienti de aceasta imagine negativa creata în
jurul celor care prefera muzica doom-gothic si au tinut se detaseze în mod explicit de acest stereotip, adaugând o serie de
comentarii personale.

            Astfel, majoritatea participantilor au declarat ca nu au tendinta sa manifeste agresivitate fata de propria persoana. Cu
toate acestea, 1/6 din subiecti considera ca fiind o forma de autoagresivitate complacerea într-o stare psihica negativa, care
poate fi accentuata si sublimata prin muzica pe care o asculta. Aproximativ 20% din participanti au asociat cu preferinta
pentru muzica doom-gothic consumul ocazional de alcool, într-o cantitate ridicata, considerându-l un comportament nociv.

            In privinta comportamentelor antisociale care, conform stereotipului atasat celui care asculta doom-gothic (si alte
genuri de metal, în general), s-ar asocia cu preferinta pentru aceasta muzica, toti participantii au negat aceasta legatura. Cei
mai multi dintre ei au simtit nevoia sa adauge unele comentarii cu rol defensiv, subliniind faptul ca este vorba de prejudecati.
Cu permisiunea participantilor, dintre comentariile primite, le citam pe cele mai semnificative:

            "Cred ca metal-ul în general e un gen muzical care te face sa îti modifici un pic atitudinea fata de cei din jur, în sensul
ca, spre deosebire de alte genuri de muzica în care stai si te vaicaresti "Offf, viata mea", toate subgenurile de metal au avut
întotdeauna un mesaj mobilizator, te îndeamna sa adopti o atitudine fata de ce nu iti place si sa nu te lasi calcat în picioare.
Chiar daca versurile de doom-gothic nu sunt chiar atât de centrate pe mesajul acesta mobilizator, în general gasesti în versuri
ideea ca personajul principal s-a enervat din cauza situatiei în care se gaseste si a încercat sa faca anumite lucruri pentru a
iesi din ea, si abia când a vazut ca e imposibil sa reuseasca si ca a ramas singur, fara ajutor, prieteni etc., abia atunci începe
sa se plânga". (I.R., f, 20 de ani)

            "Nici unul dintre cele de mai sus. Este vorba de imaginea rockerului agresiv, bataus, betiv, drogat care s-a impus, cel
putin în România" (J.U., m, 24 ani)       

Studiul de caz

            Interviul: a fost elaborat în vederea aprofundarii datelor colectate pe baza chestionarului, fiind supusi investigatiei 4
subiecti care au prezentat un punctaj relevant al atitudinii fata de sine (foarte mare sau foarte mic) si un grad ridicat de
implicare în pasiunea pentru muzica doom-gothic. La baza interviului semistructurat s-au aflat o serie de itemi ai
chestionarului urmarind obiectivele propuse în vederea realizarii scopului global al studiului de fata.

            Datele furnizate de interviu au confirmat si consolidat rezultatele obtinute în urma administrarii chestionarului, zonele
de aprofundare fiind urmatoarele:

 Impactul afectiv si motivational: afirmarea caracterului motivator al muzicii doom-

gothic; pe de alta parte a fost confirmata natura depresiva a unor versuri sau melodii; s-a
configurat mai precis eu conflictual, marcat de coexistenta unor stari afective contradictorii
la participantii supusi interviului si relatie cu acest tip de muzica si pendularea între o
tendinta evazionista, visatoare si un scepticism foarte realist.
 Natura mesajului transmis de muzica doom si importanta versurilor: adeziunea la
tematica propusa si viziunea despre viata care se desprinde din acestea;
 Muzica doom ma reprezinta ca persoana: afinitati spirituale, afective, de imagine si
atitudine;
 Imaginea de sine autoevaluata în raport cu imaginea proiectata: detasarea de stereotipul
vehiculat de opinia publica si de comportamentele antisociale si cu risc pentru propria
persoana asociate acestuia;
 Rolul preferintei pentru muzica doom în viata participantilor si în privinta relatiilor
interpersonale: asocierea cu evenimente semnificative si persoane importante pentru istoria
personala; etapa esentiala în procesul autocunoasterii, al descoperirii de sine si a calitatilor
proprii.

            Testul proiectiv CSE: utilizarea acestui test, ca si a scalelor de atitudini, a avut în vedere identificarea
particularitatilor atitudinii fata de sine si a reprezentarii de sine a participantilor. Pe baza compunerilor realizate de subiectii
selectati pentru studiul de caz, s-au obtinut urmatoarele informatii relevante pentru cercetarea de fata:

 tendinta participantilor de a nu acorda, în mod explicit, un rol important trasaturilor

psihice în prezentarea propriei persoane, preferând o abordare mai degraba indirecta a
acestui aspect, ceea ce poate fi pus în relatie cu tendinta spre introversie, dupa cum a reiesit
din datele furnizate de celelalte metode;
 tendinta de a se identifica si a de a acorda o importanta fundamentala preferintelor din
timpul liber, preferinta pentru doom metal fiind cea mai semnificativa;
 ponderea decisiva a prietenilor în cadrul sistemului relatiilor interpersonale;
 tendinta catre izolare si închiderea în sine;
 atitudinea în acelasi timp romantica si realista fata de problemele vietii;
 sensibilitate artistica deosebita.

            Scale pentru evaluarea atitudinii fata de sine SES si SEI: rezultatele obtinute în urma aplicarii acestor doua
scale de evaluare a atitudinii fata de sine cel mai frecvent utilizate în studiile de specialitate s-au corelat semnificativ cu
rezultatele obtinute pe baza administrarii chestionarului (punctajele pentru atitudinea fata de sine evaluata si atitudinea fata
de sine proiectata) si datele obtinute prin aplicarea CSE. Aplicarea celor doua teste, si mai ales a S.E.I, a confirmat corelatia
extrem de semnificativa dintre preferinta pentru muzica doom cu componenta imaginatie a atitudinii fata de sine. Alte
particularitati care s-au confirmat în urma acestor teste au fost:

 tendinta catre evaziune, visare;

 constiinta complexitatii si caracterului conflictual al propriului eu;
 dificultatea de a obtine cu usurinta ceea ce îsi propun, în cadrul anumitor tipuri de
interactiuni sociale.

Bibliografie:

 Brown, E.F. & Hendee, W.R., 1989, Youngsters and Their Music: Insights into the
Health of Young People, Journal of the American Medical Association 262, no. 12.
 Cattell R.B., Anderson J.C., 1953, The measurement of personality and behavior
disorders by the IPAT music preference test în Journal of Applied Psychology, 37, 446-454.
 Cattell, R.B., Saunders, M., 1954, Musical preferences and personality diagnosis. A
factorization of one hundred and twenty themes în Journal of Social Psychology, 39, 3-24.
 Fried, B.C., 2003, Stereotypes of Music Fans: Are Rap and Heavy Metal Fans a Danger
to Themselves or Others? în Journal of Media Psychology, 8 (3), 2-27.
 Gowensmith, N.W., Bloom, L.J., 1997, The effects of heavy metal on arousal and anger
în Journal of Music Therapy, 1, 33-45.
 Greenwald, A., Banaji, M., 1995,Implicit social cognition: Attitudes, Self-esteem and
Stereotypes în Psychological Review, vol. 102, no. 1.
 Martin G., Clark M., Pearce C., 1993, Adolescent Suicide: Music Preference as an
Indicator of vulnerablility în Journal of the American Academy of Child and Adolescent
Psychiatry 32, no. 3.
 McCown, W., Keiser, R., Mulhearn, S., Williamson, D., 1997, The role of personality
and gender in preferences for exaggerated bass music, în Personality and Individual
Differences, 23, 543-547.
 Rentfrow, P.J., Gosling, S.D., 2003, The Do Re Mi's of Everyday Life: The Structure and
Personality Correlates of Music Preferences în Journal of Personality and Social
Psychology, 84 (6),1236-1256.
 Robinsonl John P., Dhaver, Phillip R., Wrightsman, Lawrence S. (eds.), 1991, Measures
of Personality and Social Psychological Attitudes, Academic Press Inc., Harcourt Brace
Jovanovich Publishers, San Diego, New York etc.
 Wass H., Raup J., Carullo K., Martel L., Mingione L., Sperring A., 1988-89,
Adolescents' Interest in and Views of Destructive Themes in Rock Music în Omega 19, no. 3.
 Zlate Mielu, 2004, Eul si personalitatea (ed. a treia adaugita), Bucuresti, Editura Trei.