Sunteți pe pagina 1din 8

Influenta muzicii asupra psihologiei umane

Nicoara Traian-Cristian
Grupa 1521C

Lumea noastra este plina de sunete: susurul apei, ciripitul pasarilor, suieratul vantului, tunetul
toate acestea sunt sunetele naturii. Inspirat de toate acestea, omul a creeat muzica. Inca din cele
mai vechi timpuri, muzica l-a insotit pe om de la nastere si pana la moarte, in momentele de bucurie
sau in cele de tristete, in ritualuri spirituale sau pur si simplu ca mijloc de distractie.
Muzica inspira, vindeca, linisteste sau, pe de alta parte, zbuciuma, agita si provoaca. Are o forta
pe care omul o constientizeaza sau nu, cert este ca muzica afecteaza intr-un anume mod
comportamentul uman.
Exista o gama extrem de larga de genuri muzicale: pop, rock, rapp, hip-hop, alternativ, house,
raggaeton, dub-step, dance, folk, heavy-metal, clasica, jazz etc. acestea fiind doar cateva categorii
principale din care pot deriva pana la zeci si sute de subcategorii muzicale. Numai gandind la
aceasta diversitate a genurilor muzicale, se poate vedea cat de diverse si diferite sunt gusturile,
personalitatile si comportamentele umane. Pentru ca fiecare individ are o preferinta proprie in
materie de muzica in functie de mai mult factori, cum ar fi: personalitatea, starea de spirit de
moment, evenimente curente din viata, nivelul de trai etc.

1. Muzica si efectele sale asupra corpului uman


Muzica ne relaxeaza, ne induce o anumita dispozitie (buna sau rea), da un sens existentei noastre.
Acestea sunt doar cateva dintre efectele pe care muzica le are asupra omului:
-

Efect cathartic (purificator fata de emotiile negative acumulate)

Forta de evocare a unor trairi anterioare. Depinde si de imaginatia ascultatorului pe care o


stimuleaza si o imbogateste.

Stimuleaza psihicul in ceea ce priveste intelectul (mai ales in privinta ideilor), motivatia
(poate motiva un individ sa isi duca la capat o activitate care necesita mult efort) etc.

Poate sa amiplifice anumite procese psihice (intelectuale sau afective). De exemplu,


ascultand un cantec vesel intr-o imprejurare fericita a vietii, aceasta bucurie va fi
amplificata pentru individ sau, in cazul unui cantec trist, poate adanci sentimentele negative
sau poate ajuta la clarificarea interioara.

Favorizeaza comunicarea umana. De cele mai multe ori ne regasim in muzica, deoarece
linia melodica sau versurile transmit exact ceea ce simtim noi. De exemplu, si asta se
intampla mai ales la adolescenti, cand nu pot transmite un mesaj cuiva (cum ar fi persoana

de care s-au indragostit) ii trimit un cantec, ale carui versuri exprima intocmai sentimentele
lor. Iar acesta nu este singurul caz in care muzica poate fi folosita ca mijloc de comunicare.
-

Muzica accelereaza bataile inimii si ritmul respiratiei, le incita la miscare (cele mai
elocvente argumente sunt oferite de impulsul de a bate masura, miscarile corpului care
acompaniaza muzica ascultata si, mai ales, dansul adevarata arta a expresiei corporale
sustinuta de muzica.

Toate aceste efecte imediate, daca sunt repetate, pot modela personalitatea. Ele sunt fie activate
de atatea ori incat coprul/psihicul considera ca apartin lui de la natura si le ia ca atare; fie el
detine deja aceste trasaturi, iar tipul de muzica declansator il ajuta sa iasa la iveala.
Muzica ajuta la intelegearea sensului intrinsec al vietii, la receptia frumosului sau a uratului,
precum si incarcatura morala sau imorala continuta in mesajul ei. Observatiile psihologice
arata ca zonele intunecate din interiorul mintii noastre se lumineaza atunci cand simtim ca o
lucrare muzicala rezoneaza cu noi: este ca si cum recunoastem in noi un sunet care asteapta
acest moment. (Dumitru, 2006, p. 12)
Muzica poate induce atitudini si dorinte puternice, poate incita oamenii la lupta (Napoleon
spunea ca un mars bun face cat o suta de tunari), poate determina o fraternintate si declansa
o ura comuna (ducand astfel la revolutie), poate incita la munca, poate crea o aderenta mai
mare la credinta si traditii sau poate accentua diferite tipuri de iubire intre oameni.
Muzica este o putere considerabil. Ea aparine unei lumi care acioneaz asupra condiiei
noastre fizice i psihice n ntregime, remarc M. Gabai i J. Jost.
Nietzsche a observat c apariia poeziei, precum i efectul ei magic, se datoreaz existentei
ritmului. Poezia nu este altceva dect ritmizarea vorbirii. Versurile se memoreaza mai usor
decat vorbirea incoerent. Muzica i dansul erau aplicate n diverse practici magice, spirituale,
n primul rand datorit puterii ritmului de a modifica strile psihice.
Am putea spune c relaia pe care oamenii o au cu muzica este n dou sensuri, dinspre exterior,
cnd muzica acioneaz ca un stimul, sau din interior, cnd tendinele incontiente determin
alegerile contiente pentru anumite genuri i subgenuri de muzic ca o form de compromis
pentru coninuturile incontientului, muzica fiind coninutul manifest prin intermediul cruia
se exprim un coninut latent.

Astfel, sunetul este materia prin care are loc exteriorizarea unui coninut interior. Bach,
Mozart, Beethoven, Wagner, Debussy Nu ambiia de a fi originali, ci nevoia irepresibil de a
scoate la lumin ceea ce simt c au mai preios n strfundul fiinei lor drumul cutrii i
descoperirii Sinelui, caracterizeaz acest proces D.Scurtulescu. Dorina de a se exprima prin
sunetele muzicii i de a se elibera, prin aceasta, de tririle ce-i invadau interiorul din cauza
dragostei fr rspuns pentru actria irlandez Henriette Smitson, l-a nsoit pe Berlioz pe ntreaga
perioad a crerii Simfoniei fantastice. Dup cum se tie, simfonia poart un caracter
autobiografic. Programul ce precede partitura povestete despre un tnr muzician care, aflat n
stare de depresie profund din cauza dragostei, hotrte s se otrveasc cu opium. Dar doza mic
sa dovedit a fi salvatoare. n schimb, n contiina afectat sentimentele i amintirile se transform
n imagini muzicale. Chipul iubitei capt forma unei melodii obsedante, pe care eroul o aude
pretutindeni. n partea a doua a simfoniei eroului i apare n vis scena precum c o omoar pe iubita
sa, fapt pentru care l duc la execuie. n acest fel Berlioz i-a luat revana. Crend lucrarea,
compozitorul ntr-un mod specific i-a nvins chinurile interioare, tratndu-se de dragostea
nefericit.
De asemenea, s-a desprins concluzia c omul modern, cu studii superioare ntmpin dificulti de
adaptare afectiv la realitate, de exteriorizare a emoiilor, de ncercare de a controla lumea intern
i mediul prin intermediul gndurilor, cutnd n permanen soluii logice pentru probleme de
natur emoional. Stilul evitant de abordare a situaiilor complexe este o caracteristic definitorie.
Agresivitatea, narcisismul i tendinele spre reverie sunt tendine incontiente care influeneaz nu
doar preferinele muzicale, dar i imaginea de sine i relaiile cu mediul.
Muzicologul Julus Portonoy a descoperit ca muzica schimba metabolismul, afecteaza energia
musculara, creste sau scade presiunea arterial si influenteaza digestia. Dr. Raymond Bahr, seful
unitatii de ingrijire coronara a spitalului Sf. Agnes din Baltimore, in urma unei cercetari a aflat ca
jumatate de ora de muzica are acelasi effect ca 10 mg. de Valium (utilizat pentru tratarea a o serie
de afeciuni, printre care anxietatea, sindromul abstinenei alcoolice, spasme musculare, insomnie
etc.)
Pe langa rolul benefic al muzicii, trebuie sa amintim si pragurile dupa care, aceasta devine
nefavorabila, suparatoare, chiar nociva devenind zgomot.
Atunci cand muzica audiata depaseste pragul de 65 dB, ea are efecte nocive asupra organismului
uman. Muzica de o anumita factura (rock, electronica etc.) ascultata cu intesitate ce depaseste

pragul de 90 dB, poate produce: dilatarea pupilei, cresterea adrenalinei si colesterolului in sange,
palpitatii, perturbarea somnului, scaderea acuitatii vizuale, declansarea crizelor de epilepsie, ulcer
gastroduodenal, surditate temporara sau definitiva.
Este utila muzica de intensitate mica si medie, cercetatorii de la Institutul de Cercetare si
Coordonare Acustica de la Paris au ajuns la concluzia ca daca lasa o persoana sanatoasa intr-o
incapere cu 0 dB mai multe ore, aceasta va avea tulburari incepand sa-si perceapa bataile inimii si
zgomotul fluidului din sange, iar dupa 24h va intra in coma si va muri.
Un alt exemplu de efect al muzicii asupra psihicului uman este un caz celebru in care o femeie
devenea isterica in momentul in care auzea Mozart (considerat unul dintre compozitorii cei mai
terapeutici). In istoria ei personala, marcata de trecerea printr-un lagar nazist, a fost expusa acestei
muzici in mod repetat, atunci cand unul dintre ofiterii nazisti, mare meloman de altfel, obisnuia sa
puna muzica lui Mozart in difuzoare. Pentru aceasta femeie, fiecare noua reintalnire cu muzica
mozartiana insemna reintoarcerea intr-o istorie personala terifianta si, deci, intr-un astfel de caz nu
mai putem vorbi despre starea luminoasa si de deschidere indusa de aceasta muzica extraordinara,
fiindca pentru aceasta femeie ea era aducatoare de moarte.
Uneori, melodiile ascultate retrezesc amintiri din diferite etape ale istoriei personale, momente
ncrcate afectiv. Relaiile pe care oamenii le au cu muzica sunt variate i pun n eviden diferite
mecanisme psihice de aprare, de regresie, de identificare (cu artistul sau cu mesajul), formaiuni
reacionale (o persoan agresiv ascult muzic linititoare, condamnnd stilurile agresive) sau
raionalizarea.

2. Legaturile dintre muzica si personalitate


Genul de muzica pe care il ascultam spune ceva despre noi. Totodata, noi ne descoperim pe noi
insine prin intermediul muzicii- ne poate invata cine suntem si in ce fel de grup putem apartine,
prin muzica putem forma si proiecta o anumita imagine despre noi insine. Prin intermediul muzicii
aflam tot felul de informatii despre alti oameni si alte locuri, ceea ce faciliteaza trairea unor noi
experiente astfel incat prin intermediul muzicii putem afla cum gandesc alti oameni sau cum este
viata lor.
Cercetarile psihologice intaresc importanta informatiilor care sunt transmise altora prin genul
muzicii care o asculta. Astfel, intr-un studiu, participantii au putut prezice destul de bine trasaturile
de caracter ale unei persoane in functie de top 10 al melodiilor care se afla in playlist.

O tendinta generala a muzicii in ultimii ani este aceea de a stimula narcisismul. DeWall si co- 2011
arata ca versurile legate de comportamente antisociale si egocentrism au crescut cu timpul. Pe de
alta parte, de-a lungul timpului, versurile legate de emotii pozitive, interactiune sociala si interesul
indreptat catre ceilalti au devenit tot mai rare. De aici si tendinta din ce in ce mai mare catre un
comportament negativist, pesimism si rata crescuta de suicid. Dodds si Danforth (2009) au
descarcat versurile a aproximativ 250.000 de melodii compuse intre anii 1960 si 2007. Ei au
descoperit ca versurile au devenit tot mai depresive dupa anul 1985 si apoi au pastrat cam acelasi
nivel pana in 1990, tendinta ce s-a pastrat la toate genurile muzicale.
Preferintele muzicale par a fi influentate si de abilitatile cognitive. Relatia dintre inteligenta si
preferinta pentru muzica complexa, sugereaza ca nivelul optim de stimulare pentru indivizii foarte
inteligenti este produsa de muzica complexa, iar pentru cei mai putin inteligenti, muzica mai
simpla.
Daca preferintele muzicale sunt partial determinate de personalitate, auto-aprecieri si abilitatile
cognitive, atunci stiind ce fel de muzica asulta o persoana poate fi un indiciu pentru personalitatea
si abilitatile ei cognitive. De exemplu, oamenii care stau la sate, probabil vor fi expusi la alta
muzica decat cei din orase.
Un alt exemplu ar putea fi muzica rock i muzica hip-hop, au un puternic caracter social, mesajul
fiind adesea agresiv, ilustrat att de versuri ct i de limbajul paraverbal. S-a descoperit c acest
gen de muzic este ascultat n special n zonele rurale, n egal msur cu preferina pentru manele
ale locuitorilor din mediul rural. Din acelai studiu intern a reieit c asculttorii de muzic rock
provin din mediul urban, au un coeficient de inteligen ridicat, studii medii i superioare, venituri
medii i mari. Asculttorii de muzic pop-dance sunt larg rspndii att n mediul rural ct i
urban, cu studii medii i superioare, i venituri medii i mari. Nu sunt fideli unui anumit artist,
migrnd cu uurin de la unul la altul, funcie de popularitate. Pentru ei muzica este asociat cu
starea de veselie, relaxare, fr provocri de natur cognitiv.
Asculttorii de electronic sunt n general hipsteri, consumatori de stupefiante. Muzica, fiind
una repetitiv i fr armonii, linii melodice, pare s fie un accesoriu pentru strile de reverie. Spre
deosebire de consumatorii din celelalte categorii, ei par s nu triasc muzica n sine. Sunt prin
excelen urbani. Cu venituri medii spre mari, dar care nu cumpr muzic i sunt mari utilizatori
de tehnologie modern.

3. Concluzie
Observaii despre modul n care muzica interacioneaz cu psihicul uman dateaz cel puin din
Antichitate. De-a lungul timpului au existat numeroase ncercri de a surprinde aceast relaie din
multiple perspective: de la rolul muzicii n formarea caracterului, relaia muzicii cu sufletul, pn
la psihoacustic sau la studiul modurilor n care creierul rspunde la i organizeaz informaia
muzical.
Exista in muzicoterapie un principiu esential, numit principiul identitatii sonore. Astfel, fiecare
fiinta umana are o identitate sonora (ISO) proprie, care o caracterizeaza si o diferentiaza de ceilalti.
Nu este vorba doar de o singura caracteristica, ci de un ansamblu de energii care face parte din
inconstientul individului, energii pe care acesta le exprima in mod constant si natural.
Pentru cineva, Bach poate fi extrem de echilibrant, reasigurant, iar pentru altcineva, poate fi extrem
de angoasant sau enervant. Muzica preferata a cuiva poate fi, in acelasi timp, muzica detestata a
altcuiva, de aceea trebuie sa avem mare grija in privinta folosirii muzicii.
In plus, avem cu totii nevoie sa acceptam ideea ca muzica este ceva extrem de subiectiv si ca
nimeni nu poate fi judecat ca (nu) agreeaza un stil sau altul. Alegerile nu sunt deloc intamplatoare,
muzica are o enorma valoare emotionala, iar istoria personala joaca un rol esential.
Muzicoterapia se adreseaza unui camp foarte larg de probleme, atat pentru copii, cat si pentru
adulti. S-au constatat efecte benefice evidente in terapia unor persoane afectate de depresie, obsesii
si fobii, anxietate, tulburari de comunicare, tulburari motorii, handicap fizic de tip senzorial, retard
mental, surditate, autism infatil, toxicomanie, alcoolism, Alzheimer etc.
De asemenea, anumite tehnici, numite si psihomuzicale, sunt foarte utile in reducerea durerii si
in scaderea dozei de anestezic in cadrul operatiilor chirurgicale. In Occident, exista anumite
programe muzicale de relaxare profunda, special concepute pentru cei aflati in interventie
chirurgicala.
Deci muzica este parte din viata noastra cotidiana si poate fi mai mult decat un mijloc de distragere,
asa cum este considerata in zilele noastre; are numeroase valente si utilitati, ne poate ajuta sa ne
cunoastem mai bine convingerile si starea de spirit. Se poate observa un tipar in ceea ce priveste
muzica pe care cineva o asculta cel mai des, iar prin acest lucru se pot explora subconstientul si
analiza interiorul emotional.

Bibliografie:
Dumitru S, 2006, Muzica, o oglinda a personalitatii?, Teza de licenta, Universitatea din
Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Gagim I., 2003, Dimensiunea psihologicaa muzicii, Iasi, Editura Timpul
Web:
Iuliana Alexa, Valoarea psihologica a muzicii, Psychologies [online],
http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/valoareapsihologica-a-muzicii-2138462, accesat la data de: 05.05.2016
Ivascu A., 2012, Cum influenteaza muzica pe care o ascultam personalitatea si comportamentul
nostru, Stimul intern [online], http://www.stimulintern.com/2014/09/personalitate-simuzica.html , accesat la data de: 05.05.2016
Lupascu L. M., 2013, Care este rolul pe care muzica il ocupa in viata noastra, Psiholog de
serviciu [online], http://psihologdeserviciu.ro/managementul-emotiilor/care-este-rolul-pe-caremuzica-il-joaca-viata-nostra , accesat la data de: 05.05.2016
Moraru A., 2012, Muzicoterapia si impactul ei asupra conditiei umane, PsihoHipnoza [online],
http://www.psihohipnoza.ro/muzicoterapia-si-impactul-ei-asupra-conditiei-umane/ , accesat la
data de: 05.05.2016
Talmazan A., 2013, Influena tendinelor incontiente asupra preferinelor muzicale, Andreea
Talmazan [online] , http://www.andreeatalmazan.ro/2013/10/influenta-tendintelor-inconstienteasupra-preferintelor-muzicale/, accesat la data de: 05.05.2016