Sunteți pe pagina 1din 3

EDUCAºIE MEDICALÅ CONTINUÅ

5
EFECTELE MUZICII ÎN PLAN PSIHOLOGIC
Dr. Carmen Rapi¡eanu

Din multitudinea genurilor de artå, muzica este existå o corela¡ie pozitivå între abilitatea muzicalå
una dintre cele mai apropiate sufletului omenesc, de a sesiza diferen¡ele foarte mici dintre ritmuri, pe
redând cele mai intime nuan¡e ale emo¡iilor ¿i de o parte ¿i citit ¿i ortografie, pe de altå parte. De
sentimentelor. asemenea, ei au eviden¡iat rela¡ia cauzalå dintre
Ascultarea emo¡ionalå a muzicii, care se referå acestea, într-un studiu longitudinal prospectiv, cu
la receptarea pasivå a combina¡iilor sonore din durata de 6 luni, aråtând cå un program de instruire
cadrul unei piese muzicale, are un efect ortoti- muzicalå determinå o îmbunåtå¡ire a cititului.
mizant. Dezvoltarea limbajului prim muzicoterapie este
Dar muzica ne îndeamnå la medita¡ie ¿i con- demonstratå ¿i de studiile altor cercetåtori: Belin
centrare spiritualå. (1996), Patel (1998) ¿i Thaut (2001).
Beethoven spunea: „Muzica este o revela¡ie mai
înaltå decât orice în¡elepciune ¿i orice filosofie“. POTENºAREA UNOR PROCESE PSIHICE
Ascultarea intelectualå a muzicii, care se referå INTELECTUALE
la decodificarea mesajului muzical, reprezintå
condi¡ia esen¡ialå a trecerii de la periferia senzorialå Ascultarea în special a lucrårilor mozartiene dar
spre miezul spiritual al operei ¿i de la sonoritate la ¿i ale altor compozitori (Bach, Vivaldi, Beethoven,
sens. Brahms) ¿i instruirea muzicalå au efecte benefice
În acest articol prezentåm cele mai recente date asupra unor procese psihice cognitive cum ar fi
din literatura de specialitate privind efectele muzicii gândirea spa¡ialå, utilizarea conceptelor matematice,
în plan psihologic. rezolvarea de probleme, aten¡ia ¿i memoria. Astfel,
muzica este utilizatå în domeniul educa¡ional, pentru
ameliorarea stilurilor de învå¡are, ¿i în medicinå
EFECTUL RELAXANT (pentru îmbunåtå¡irea performan¡elor intelectuale
În cazul unei ståri de obosealå instalatå dupå o ale vârstnicilor ¿i ale pacien¡ilor cu demen¡å
activitate încordatå ¿i îndelungatå, au efect piesele Alzheimer).
muzicale cu alurå lentå ¿i tentå meditativå sau Lucrårile lui Mozart ¿i muzica barocå cu tempo
descriptivå. De exemplu un andante din sonatele de 60 de båtåi pe minut determinå o cre¿tere semni-
pentru pian de Haydn sau Mozart, din concertele ficativå a învå¡årii ¿i a capacitå¡ii de memorare.
pentru pian ¿i orchestrå ale lui Beethoven sau din Renumitul psiholog bulgar, Dr. George Lazancov
nocturnele lui Debussy. a creat o metodå de învå¡are a limbilor stråine cu o
În cazul oboselii patologice, a asteniei pa- exactitate de 85-100% în numai 30 de zile, prin
cientului nevrotic, piesele muzicale stimulante, utilizarea unor lucråri din muzica barocå.
ritmate ¿i cu intensitate în genere crescutå sunt William Balach, Kellz Bowman ¿i Lauri Mohler
benefice. (cit. De Winberger N.M., 1997) de la Universitatea
Dezvoltarea limbajului receptiv ¿i expresiv, Statului Pennsylvania au studiat efectele genului ¿i
îmbogå¡irea vocabularului, prin cre¿terea capacitå¡ii tempoului muzicii asupra capacitå¡ii de memorare.
de a învå¡a cuvinte noi. Aceste efecte au fost mai Ei au aråtat cå modificarea genului muzicii folosite
evidente la copiii cu tulburåri ale limbajului. ca fundal sonor în timpul testului de recunoa¿tere
De asemenea, cercetåri recente au aråtat cå existå fa¡å de cel utilizat în faza de fixare a informa¡iilor,
o corela¡ie pozitivå între abilitå¡ile muzicale ¿i achi- nu influen¡eazå recunoa¿terea cuvintelor învå¡ate,
zi¡ia cititului. Astfel Sheila Douglas ¿i Peter Willatts dar schimbarea tempoului scade capacitatea de
de la Universitatea din Dundee, Sco¡ia, într-o reactualizare a informa¡iilor învå¡ate.
cercetare efectuatå în anul 1994 cu 78 de båie¡i ¿i Rauscher F.H. ¿i colaboratorii såi de la
fete (cu vârsta medie de 8 ani), au demonstrat cå Departamentul de Psihologie a Universitå¡ii

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008 15


16 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008

Wisconsin din SUA au aråtat în 1997 cå instruirea Efectul Mozart are aplica¡ii în medicinå, fiind
muzicalå determinå o îmbunåtå¡ire semnificativå a utilizat pentru accelerarea dezvoltårii psihomotorii
ra¡ionamentului spa¡ial ¿i temporal la copiii pre¿co- a copilului, tratarea autismului, dislexiilor ¿i în
lari. îmbunåtå¡irea gândirii spa¡iale la pacien¡ii cu boala
Johnson J.K. ¿i colaboratorii såi, în anul 1998, Alzheimer.
au efectuat un studiu cu perechi de gemeni mono- De ce tocmai muzica lui Mozart?
zigo¡i în vârstå de 78 de ani, dintre care unul avea În primul rând existå dovezi empirice – pre-
demen¡å Alzheimer. Gemeii cu demen¡å Alzheimer zentate din anii ’50 de cåtre Dr. Alfred Tomatis în
au ob¡inut scoruri mai mari la testele de evaluare a Fran¡a – bazate pe observa¡iile clien¡ilor (pediatri,
gândirii spa¡iale dupå ascultarea sonatei pentru pian psihologi).
în Re major a lui Mozart. Neurofiziologii au demonstrat cu ajutorul pre-
lucrårii activitå¡ii neuronale pe calculator, cå existå
EFECTUL MOZART un izomorfism între activitatea ritmicå a creierului
¿i ritmicitatea muzicii mozartiene. Elementele izo-
Numeroase cercetåri au demonstrat cå muzica morfe sunt reprezentate de ciclurile de sunete care
lui Mozart are efecte benefice asupra unui ansamblu se repetå la intervale de 20-30 de secunde ¿i care
de procese psihice – în special cognitive – gândirea ac¡ioneazå asupra unor grupuri neuronale ale cåror
spa¡ialå ¿i aptitudinile matematice. func¡ii se desfå¿oarå în cicluri de 30 de secunde.
În octombrie 1993, în revista „Nature“ apare un Cercetårile fizicianului Gordon Shaw ¿i ale
articol scris de expertul în dezvoltare cognitivå neurobiologului Mark Bodner de la Universitatea
Frances Rauscher ¿i de fizicianul Gordon Shaw de din California, prin utilizarea MRI (imageriei prin
la Universitatea din California despre un experiment rezonan¡å magneticå), au eviden¡iat activarea unor
în care au observat cå studen¡ii care au ascultat zone suplimentare fa¡å de ariile auditive cum ar fi
Sonata pentru pian în Re Major Opus K488 de ariile procesårii afective ¿i aria motorie (aceasta din
Mozart au ob¡inut dupå 10 minute de la audi¡ie sco- urmå activatå numai la audierea muzicii lui Mozart).
ruri crescute la testele de inteligen¡å spa¡ialå fa¡å Consecin¡a activårii acestei arii motorii se manifestå
de cei care au ascultat o casetå cu un instructaj de în coordonarea finå motorie a activitå¡ii vizate ¿i a
relaxare sau care s-au aflat în condi¡ii de lini¿te. unor procese implicate în gândirea spa¡ialå.
În anul 1995, Rauscher, Shaw ¿i Ky au publicat Rauscher ¿i colaboratoarea ei Hong Hua, gene-
în Neuroscience Letters un studiu mai extins, în care tician la Universitatea Stanford din California, cred
79 de studen¡i la colegiu au fost testa¡i în legåturå cå au descoperit bazele moleculare ale efectului
cu abilitå¡ile spa¡iale ¿i temporale, experimentul Mozart în urma studiilor efectuate pe ¿obolani, care
durând 5 zile. au ob¡inut performa¡e mai bune la testele de învå¡are
În prima zi, studen¡ii au fost testa¡i ¿i apoi îm- ¿i memorie dupå ascultarea Sonatei pentru douå
pår¡i¡i în 3 grupuri care aveau valoare medie a piane în Re major a lui Mozart.
abilitå¡ilor spa¡iale. Cercetåtoarele au descoperit cå ace¿ti ¿obolani
În zilele de 2-5 ei au trecut printr-una din urmå- prezentau o exprimare crescutå a genei BDNF (un
toarele trei experien¡e de ascultare ¿i apoi au fost factor de cre¿tere neuronalå), un nivel ridicat de
testa¡i imediat. Cele trei grupuri au ascultat 10 CREB (o componentå a învå¡årii ¿i memoriei) ¿i de
minute: (1) sonata pentru douå piane a lui Mozart, sinapsin 1, o proteinå de cre¿tere sinapticå la nivelul
(2) ceva diferit în fiecare zi (muzica de Philip Glass hipocampului.
în prima zi, o poveste în a doua zi ¿i muzica de
dans în ziua a treia; (3) lini¿te în fiecare zi. POTENºAREA UNOR PROCESE PSIHICE
Autorii au ob¡inut efectul Mozart care a fost mai AFECTIVE
evident la studen¡ii care au ob¡inut scoruri mici la
testarea abilitå¡ilor spa¡iale din prima zi a experi- În ceea ce prive¿te poten¡area proceselor psihice
mentului. afective, e cunoscutå ac¡iunea muzicii de a amplifica
Studiat cu precådere la copii, de la vârsta neo- o stare de bucurie într-o împrejurare fericitå din
natalå ¿i pânå la începerea ¿colii, efectul Mozart se via¡a cuiva sau de adâncire a unei ståri de triste¡e,
manifestå ¿i asupra altor performan¡e din sfera dar ¿i de clarificare interioarå în cazul unui mar¿
psihomotorie, realizând în esen¡å o accelerare a funebru.
acestei dezvoltåri a copilului, concomitent cu o cre¿- Muzica ne pune în contact cu un adevårat uni-
tere a capacitå¡ii lui de comunicare. vers de tråiri afective.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008 17

Mozart ne înal¡å pe culmile celui mai luminos Prin intermediul acestui mit, vechii greci ¿i-au
echilibru al sufletului, Wagner ne face så sim¡im exprimat credin¡a cå muzica îl face pe om mai bun,
grandiosul de anvergurå supraomeneascå, iar prin mai uman.
Debussy vibråm mai nuan¡at la impresiile naturii Esen¡a ra¡ionalå a acestei concep¡ii se påstreazå
înconjuråtoare. Mahler ne transportå în abisurile ¿i aståzi.
disperårii unui suflet mare ale cårui elanuri spre Comunicarea prin muzicå instrumentalå are un
ideal sunt brutal înåbu¿ite etc. caracter infraverbal, bogat în elemente sugestive.
Cu fiecare teritoriu muzical cucerit adåugåm o
Astfel este posibilå în¡elegerea mesajelor emo¡io-
coardå nouå sensibilitå¡ii noastre. Muzica este un
nale ale muzicii transcultural. Luara-Lee Balkwill
admirabil mijloc de a realiza „cultura sufletului“.
¿i William Forde Thompson au efectuat un studiu
cu asultåtori occidentali cårora le-au prezentat frag-
STIMULAREA COMUNICÅRII INTERUMANE mente muzicale pe care nu le-au mai auzit
Muzica u¿ureazå comunicarea ¿i acest lucru este niciodatå, în special melodii hindustane. Subiec¡ilor
valabil atât la omul normal låsat în prada dificultå¡ilor li s-a cerut så evalueze emo¡iile exprimate în fiecare
vie¡ii cotidiene, cât ¿i la bolnavul care a pierdut fragment muzical (bucurie, triste¡e, teamå, calm).
posibilitatea de a comunica normal cu semenul såu. Autorii au gåsit cå ascultåtorii occidentali au fost
J. Verdeanu – Pailles ¿i colab. (1995) au aråtat foarte sensibili la mesajele emo¡ionale, în ciuda
cå autismul beneficiazå de limbajul infraverbal al faptului cå erau complet nefamiliariza¡i cu acest tip
muzicii care îl determinå pe bolnav så intre în rela¡ie de muzicå. Aceste rezultate sugereazå cå puterea
cu cei din jur cu ajutorul sunetelor muzicale, de comunicare a muzicii este determinatå nu numai
utilizând instrumente muzicale sau cântecul vocal. cultural ci reflectå în mare måsurå ¿i procesele
fundamentale umane.
ATENUAREA TENSIUNILOR INDIVIDUALE ªI În cazul muzicii vocale, comunicarea are ¿i un
INTERPERSONALE caracter verbal, fiind explicitate cu ajutorul textului
ideile ¿i sentimentele vehiculate de muzica
Astfel, vraja muzicii ne ridicå deasupra intere-
instrumentalå.
selor egoiste, ne transportå în zona purå a frater-
Raporturile dintre muzicå ¿i psihicul uman sunt
nitå¡ii umane. Aceastå credin¡å cå muzica îl face
o ecua¡ie complexå func¡ie de: genul muzicii,
pe om mai blând, mai în¡elegåtor vine din mitologia
greacå. atributele muzicii (ritmul, tonalitatea, tempoul),
Legenda spune cå Orfeu a izbutit så înduio¿eze structura somato-psihicå a subiectului, cultura sa
cu lira sa chiar ¿i pe ståpânii necru¡åtori ai lumii muzicalå, condi¡iile de recep¡ie, variabile care se
umbrelor care i-au redat-o pe Euridice, smulså de întrepåtrund, constituind un complex dinamic ca
ei dintre cei vii. înse¿i mi¿cårile sufletului omenesc.

BIBLIOGRAFIE
1. Belin P et al – Recovery from Noufluent Aphasia after Melodic 5. Laurence O’Donnell – Music Power, 1-8, On-line, Internet.
Intonation Therapy, Neurology, 47:1504-1511, 1996. Available: http://users.characterlink.net/odonnell, 1999
2. Dalla Bella S, Peretz I, Rousseau L, Gosselin N – A 6. Rauscher FH, Shaw GL, Levine LJ, Wright EL, Dennis WR,
developmental study of the affective value of tempo and mode music, Newcomb RL – Music Training Causes Long-Term Enhancement of
Cognition, 2001, July, 80 93, B1-10. Preschool Children’s Spatial – Temporal Reasoning, in Neurol Res,
3. Iamandescu IB – Muzicoterapia receptivå – premise psihologice ¿i Feb, 19 (1):2-8, 1997
neurofiziologice, aplica¡ii profilactice ¿i terapeutice, Ed. Infomedica, 7. Weinberger NM – „Threads of Music in the Tapestry of Memory“ in
Bucure¿ti, 2004. Musica Research Notes 4.1., Spring 1997
4. Johnson JK, Cotman CW, Tasaki CS, Shaw GL – Enhancement of 8. Thaut MH – A scientific model of music in therapy and medicine. San
Spatia – temporal Reasoning after a Mozart Listening Condition in Antonio, TX:IMR Press, 2000
Alzheimer’s Disease: a case study. Neurological Research, 20: 666-
672.