EDUCAºIE MEDICALÅ CONTINUÅ
5
EFECTELE MUZICII ÎN PLAN PSIHOLOGIC
Din multitudinea genurilor de artå, muzica este
una dintre cele mai apropiate sufletului omenesc,
redând cele mai intime nuan¡e ale emo¡iilor ¿i
sentimentelor.
Ascultarea emo¡ionalå a muzicii, care se referå
la receptarea pasivå a combina¡iilor sonore din
cadrul unei piese muzicale, are un efect ortoti-
mizant.
Dar muzica ne îndeamnå la medita¡ie ¿i con-
centrare spiritualå.
Beethoven spunea: „Muzica este o revela¡ie mai
înaltå decât orice în¡elepciune ¿i orice filosofie“.
Ascultarea intelectualå a muzicii, care se referå
la decodificarea mesajului muzical, reprezintå
condi¡ia esen¡ialå a trecerii de la periferia senzorialå
spre miezul spiritual al operei ¿i de la sonoritate la
sens.
În acest articol prezentåm cele mai recente date
din literatura de specialitate privind efectele muzicii
în plan psihologic.
EFECTUL RELAXANT
În cazul unei ståri de obosealå instalatå dupå o
activitate încordatå ¿i îndelungatå, au efect piesele
muzicale cu alurå lentå ¿i tentå meditativå sau
descriptivå. De exemplu un andante din sonatele
pentru pian de Haydn sau Mozart, din concertele
pentru pian ¿i orchestrå ale lui Beethoven sau din
nocturnele lui Debussy.
În cazul oboselii patologice, a asteniei pa-
cientului nevrotic, piesele muzicale stimulante,
ritmate ¿i cu intensitate în genere crescutå sunt
benefice.
Dezvoltarea limbajului receptiv ¿i expresiv,
îmbogå¡irea vocabularului, prin cre¿terea capacitå¡ii
de a învå¡a cuvinte noi. Aceste efecte au fost mai
evidente la copiii cu tulburåri ale limbajului.
De asemenea, cercetåri recente au aråtat cå existå
o corela¡ie pozitivå între abilitå¡ile muzicale ¿i achi-
zi¡ia cititului. Astfel Sheila Douglas ¿i Peter Willatts
de la Universitatea din Dundee, Sco¡ia, într-o
cercetare efectuatå în anul 1994 cu 78 de båie¡i ¿i
fete (cu vârsta medie de 8 ani), au demonstrat cå
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
Dr. Carmen Rapi¡eanu
existå o corela¡ie pozitivå între abilitatea muzicalå
de a sesiza diferen¡ele foarte mici dintre ritmuri, pe
de o parte ¿i citit ¿i ortografie, pe de altå parte. De
asemenea, ei au eviden¡iat rela¡ia cauzalå dintre
acestea, într-un studiu longitudinal prospectiv, cu
durata de 6 luni, aråtând cå un program de instruire
muzicalå determinå o îmbunåtå¡ire a cititului.
Dezvoltarea limbajului prim muzicoterapie este
demonstratå ¿i de studiile altor cercetåtori: Belin
(1996), Patel (1998) ¿i Thaut (2001).
POTENºAREA UNOR PROCESE PSIHICE
INTELECTUALE
Ascultarea în special a lucrårilor mozartiene dar
¿i ale altor compozitori (Bach, Vivaldi, Beethoven,
Brahms) ¿i instruirea muzicalå au efecte benefice
asupra unor procese psihice cognitive cum ar fi
gândirea spa¡ialå, utilizarea conceptelor matematice,
rezolvarea de probleme, aten¡ia ¿i memoria. Astfel,
muzica este utilizatå în domeniul educa¡ional, pentru
ameliorarea stilurilor de învå¡are, ¿i în medicinå
(pentru îmbunåtå¡irea performan¡elor intelectuale
ale vârstnicilor ¿i ale pacien¡ilor cu demen¡å
Alzheimer).
Lucrårile lui Mozart ¿i muzica barocå cu tempo
de 60 de båtåi pe minut determinå o cre¿tere semni-
ficativå a învå¡årii ¿i a capacitå¡ii de memorare.
Renumitul psiholog bulgar, Dr. George Lazancov
a creat o metodå de învå¡are a limbilor stråine cu o
exactitate de 85-100% în numai 30 de zile, prin
utilizarea unor lucråri din muzica barocå.
William Balach, Kellz Bowman ¿i Lauri Mohler
(cit. De Winberger N.M., 1997) de la Universitatea
Statului Pennsylvania au studiat efectele genului ¿i
tempoului muzicii asupra capacitå¡ii de memorare.
Ei au aråtat cå modificarea genului muzicii folosite
ca fundal sonor în timpul testului de recunoa¿tere
fa¡å de cel utilizat în faza de fixare a informa¡iilor,
nu influen¡eazå recunoa¿terea cuvintelor învå¡ate,
dar schimbarea tempoului scade capacitatea de
reactualizare a informa¡iilor învå¡ate.
Rauscher F.H. ¿i colaboratorii såi de la
Departamentul de Psihologie a Universitå¡ii
15
16
Wisconsin din SUA au aråtat în 1997 cå instruirea
muzicalå determinå o îmbunåtå¡ire semnificativå a
ra¡ionamentului spa¡ial ¿i temporal la copiii pre¿co-
lari.
Johnson J.K. ¿i colaboratorii såi, în anul 1998,
au efectuat un studiu cu perechi de gemeni mono-
zigo¡i în vârstå de 78 de ani, dintre care unul avea
demen¡å Alzheimer. Gemeii cu demen¡å Alzheimer
au ob¡inut scoruri mai mari la testele de evaluare a
gândirii spa¡iale dupå ascultarea sonatei pentru pian
în Re major a lui Mozart.
EFECTUL MOZART
Numeroase cercetåri au demonstrat cå muzica
lui Mozart are efecte benefice asupra unui ansamblu
de procese psihice – în special cognitive – gândirea
spa¡ialå ¿i aptitudinile matematice.
În octombrie 1993, în revista „Nature“ apare un
articol scris de expertul în dezvoltare cognitivå
Frances Rauscher ¿i de fizicianul Gordon Shaw de
la Universitatea din California despre un experiment
în care au observat cå studen¡ii care au ascultat
Sonata pentru pian în Re Major Opus K488 de
Mozart au ob¡inut dupå 10 minute de la audi¡ie sco-
ruri crescute la testele de inteligen¡å spa¡ialå fa¡å
de cei care au ascultat o casetå cu un instructaj de
relaxare sau care s-au aflat în condi¡ii de lini¿te.
În anul 1995, Rauscher, Shaw ¿i Ky au publicat
în Neuroscience Letters un studiu mai extins, în care
79 de studen¡i la colegiu au fost testa¡i în legåturå
cu abilitå¡ile spa¡iale ¿i temporale, experimentul
durând 5 zile.
În prima zi, studen¡ii au fost testa¡i ¿i apoi îm-
pår¡i¡i în 3 grupuri care aveau valoare medie a
abilitå¡ilor spa¡iale.
În zilele de 2-5 ei au trecut printr-una din urmå-
toarele trei experien¡e de ascultare ¿i apoi au fost
testa¡i imediat. Cele trei grupuri au ascultat 10
minute: (1) sonata pentru douå piane a lui Mozart,
(2) ceva diferit în fiecare zi (muzica de Philip Glass
în prima zi, o poveste în a doua zi ¿i muzica de
dans în ziua a treia; (3) lini¿te în fiecare zi.
Autorii au ob¡inut efectul Mozart care a fost mai
evident la studen¡ii care au ob¡inut scoruri mici la
testarea abilitå¡ilor spa¡iale din prima zi a experi-
mentului.
Studiat cu precådere la copii, de la vârsta neo-
natalå ¿i pânå la începerea ¿colii, efectul Mozart se
manifestå ¿i asupra altor performan¡e din sfera
psihomotorie, realizând în esen¡å o accelerare a
acestei dezvoltåri a copilului, concomitent cu o cre¿-
tere a capacitå¡ii lui de comunicare.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
Efectul Mozart are aplica¡ii în medicinå, fiind
utilizat pentru accelerarea dezvoltårii psihomotorii
a copilului, tratarea autismului, dislexiilor ¿i în
îmbunåtå¡irea gândirii spa¡iale la pacien¡ii cu boala
Alzheimer.
De ce tocmai muzica lui Mozart?
În primul rând existå dovezi empirice – pre-
zentate din anii ’50 de cåtre Dr. Alfred Tomatis în
Fran¡a – bazate pe observa¡iile clien¡ilor (pediatri,
psihologi).
Neurofiziologii au demonstrat cu ajutorul pre-
lucrårii activitå¡ii neuronale pe calculator, cå existå
un izomorfism între activitatea ritmicå a creierului
¿i ritmicitatea muzicii mozartiene. Elementele izo-
morfe sunt reprezentate de ciclurile de sunete care
se repetå la intervale de 20-30 de secunde ¿i care
ac¡ioneazå asupra unor grupuri neuronale ale cåror
func¡ii se desfå¿oarå în cicluri de 30 de secunde.
Cercetårile fizicianului Gordon Shaw ¿i ale
neurobiologului Mark Bodner de la Universitatea
din California, prin utilizarea MRI (imageriei prin
rezonan¡å magneticå), au eviden¡iat activarea unor
zone suplimentare fa¡å de ariile auditive cum ar fi
ariile procesårii afective ¿i aria motorie (aceasta din
urmå activatå numai la audierea muzicii lui Mozart).
Consecin¡a activårii acestei arii motorii se manifestå
în coordonarea finå motorie a activitå¡ii vizate ¿i a
unor procese implicate în gândirea spa¡ialå.
Rauscher ¿i colaboratoarea ei Hong Hua, gene-
tician la Universitatea Stanford din California, cred
cå au descoperit bazele moleculare ale efectului
Mozart în urma studiilor efectuate pe ¿obolani, care
au ob¡inut performa¡e mai bune la testele de învå¡are
¿i memorie dupå ascultarea Sonatei pentru douå
piane în Re major a lui Mozart.
Cercetåtoarele au descoperit cå ace¿ti ¿obolani
prezentau o exprimare crescutå a genei BDNF (un
factor de cre¿tere neuronalå), un nivel ridicat de
CREB (o componentå a învå¡årii ¿i memoriei) ¿i de
sinapsin 1, o proteinå de cre¿tere sinapticå la nivelul
hipocampului.
POTENºAREA UNOR PROCESE PSIHICE
AFECTIVE
În ceea ce prive¿te poten¡area proceselor psihice
afective, e cunoscutå ac¡iunea muzicii de a amplifica
o stare de bucurie într-o împrejurare fericitå din
via¡a cuiva sau de adâncire a unei ståri de triste¡e,
dar ¿i de clarificare interioarå în cazul unui mar¿
funebru.
Muzica ne pune în contact cu un adevårat uni-
vers de tråiri afective.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
Mozart ne înal¡å pe culmile celui mai luminos
echilibru al sufletului, Wagner ne face så sim¡im
grandiosul de anvergurå supraomeneascå, iar prin
Debussy vibråm mai nuan¡at la impresiile naturii
înconjuråtoare. Mahler ne transportå în abisurile
disperårii unui suflet mare ale cårui elanuri spre
ideal sunt brutal înåbu¿ite etc.
Cu fiecare teritoriu muzical cucerit adåugåm o
coardå nouå sensibilitå¡ii noastre. Muzica este un
admirabil mijloc de a realiza „cultura sufletului“.
STIMULAREA COMUNICÅRII INTERUMANE
Muzica u¿ureazå comunicarea ¿i acest lucru este
valabil atât la omul normal låsat în prada dificultå¡ilor
vie¡ii cotidiene, cât ¿i la bolnavul care a pierdut
posibilitatea de a comunica normal cu semenul såu.
J. Verdeanu – Pailles ¿i colab. (1995) au aråtat
cå autismul beneficiazå de limbajul infraverbal al
muzicii care îl determinå pe bolnav så intre în rela¡ie
cu cei din jur cu ajutorul sunetelor muzicale,
utilizând instrumente muzicale sau cântecul vocal.
ATENUAREA TENSIUNILOR INDIVIDUALE ªI
INTERPERSONALE
Astfel, vraja muzicii ne ridicå deasupra intere-
selor egoiste, ne transportå în zona purå a frater-
nitå¡ii umane. Aceastå credin¡å cå muzica îl face
pe om mai blând, mai în¡elegåtor vine din mitologia
greacå.
Legenda spune cå Orfeu a izbutit så înduio¿eze
cu lira sa chiar ¿i pe ståpânii necru¡åtori ai lumii
umbrelor care i-au redat-o pe Euridice, smulså de
ei dintre cei vii.
BIBLIOGRAFIE
1. Belin P et al – Recovery from Noufluent Aphasia after Melodic
Intonation Therapy, Neurology, 47:1504-1511, 1996.
2. Dalla Bella S, Peretz I, Rousseau L, Gosselin N – A
developmental study of the affective value of tempo and mode music,
Cognition, 2001, July, 80 93, B1-10.
3. Iamandescu IB – Muzicoterapia receptivå – premise psihologice ¿i
neurofiziologice, aplica¡ii profilactice ¿i terapeutice, Ed. Infomedica,
Bucure¿ti, 2004.
4. Johnson JK, Cotman CW, Tasaki CS, Shaw GL – Enhancement of
Spatia – temporal Reasoning after a Mozart Listening Condition in
Alzheimer’s Disease: a case study. Neurological Research, 20: 666-
672.
17
Prin intermediul acestui mit, vechii greci ¿i-au
exprimat credin¡a cå muzica îl face pe om mai bun,
mai uman.
Esen¡a ra¡ionalå a acestei concep¡ii se påstreazå
¿i aståzi.
Comunicarea prin muzicå instrumentalå are un
caracter infraverbal, bogat în elemente sugestive.
Astfel este posibilå în¡elegerea mesajelor emo¡io-
nale ale muzicii transcultural. Luara-Lee Balkwill
¿i William Forde Thompson au efectuat un studiu
cu asultåtori occidentali cårora le-au prezentat frag-
mente muzicale pe care nu le-au mai auzit
niciodatå, în special melodii hindustane. Subiec¡ilor
li s-a cerut så evalueze emo¡iile exprimate în fiecare
fragment muzical (bucurie, triste¡e, teamå, calm).
Autorii au gåsit cå ascultåtorii occidentali au fost
foarte sensibili la mesajele emo¡ionale, în ciuda
faptului cå erau complet nefamiliariza¡i cu acest tip
de muzicå. Aceste rezultate sugereazå cå puterea
de comunicare a muzicii este determinatå nu numai
cultural ci reflectå în mare måsurå ¿i procesele
fundamentale umane.
În cazul muzicii vocale, comunicarea are ¿i un
caracter verbal, fiind explicitate cu ajutorul textului
ideile ¿i sentimentele vehiculate de muzica
instrumentalå.
Raporturile dintre muzicå ¿i psihicul uman sunt
o ecua¡ie complexå func¡ie de: genul muzicii,
atributele muzicii (ritmul, tonalitatea, tempoul),
structura somato-psihicå a subiectului, cultura sa
muzicalå, condi¡iile de recep¡ie, variabile care se
întrepåtrund, constituind un complex dinamic ca
înse¿i mi¿cårile sufletului omenesc.
5. Laurence O’Donnell – Music Power, 1-8, On-line, Internet.
Available: http://users.characterlink.net/odonnell, 1999
6. Rauscher FH, Shaw GL, Levine LJ, Wright EL, Dennis WR,
Newcomb RL – Music Training Causes Long-Term Enhancement of
Preschool Children’s Spatial – Temporal Reasoning, in Neurol Res,
Feb, 19 (1):2-8, 1997
7. Weinberger NM – „Threads of Music in the Tapestry of Memory“ in
Musica Research Notes 4.1., Spring 1997
8. Thaut MH – A scientific model of music in therapy and medicine. San
Antonio, TX:IMR Press, 2000