Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023

MG, Seria C, Gr. 38

EFECTELE MUZICII ASUPRA

FETUSULUI ȘI A

NOU-NĂSCUTULUI

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

1
Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023
MG, Seria C, Gr. 38

INTRODUCERE

Muzica este un stimul auditiv compus dintr-o melodie organizată, armonie,

timbru, și deseori se face referire la aceasta și la rolul său adjuvant în terapiile medicale,
datorită efectelor sale asupra psihologiei umane: influențează dinamica subcorticală și
corticală, precum și alte arii vegetative din sistemul nervos. (Horden P, 2017) Atenția asupra
efectelor terapiei muzicale în sarcină a crescut în ultimii ani, mai ales din cauza unei creșteri
concomitente a nivelului de stres în viața cotidiană maternă, cunoscut fiind faptul că
bunăstarea mamei se traduce totodată prin bunăstare fetală. (Coelho et al, 2011) Există studii
conform cărora, anxietatea în timpul sarcinii crește riscul de depresie post-natală, poate duce
la complicații obstreticale, nașteri premature, greutate mică la naștere, tulburări de alăptare și
de dezvoltare la nou-născuți: când femeile însărcinate sunt stresate sau anxioase, glandele
suprarenale eliberează cortizol, care traversează placenta, și determină reducerea circulației
cerebrale fetale, și mai puține răspunsuri motorii din partea acestuia, comparativ cu sarcinile
femeilor cu un nivel scăzut de stres. (Conde et al, 2010)

În jurul săptămânilor 25-27 de gestație, creierul fetal poate procesa sunete cu

frecvențe de 250-500 Hz, și apoi de 1000-3000 Hz în săptămânile 29-31, iar sensibilitatea
fetusului la sunet, (cuantificat prin numărul de răspunsuri motorii) se maturează în jur de
săptămâna 35. Stimularea fetală cu sunete de frecvență înaltă e mai eficientă, deoarece
traversează lichidul amniotic mult mai ușor. (Polin et al, 2011) O serie de IRM-uri cerebrale
funcționale la fetuși au demonstrat răspunsuri auditive funcționale în lobul temporal,
corespunzând cortexului auditiv, începând cu săptămâna 33 de gestație. (Jardri et al, 2008)

Terapia muzicală produce unde cerebrale mai uniforme și mai lente,

corelându-se cu o stare de bine, scade tensiunea musculară, îmbunătățeste mișcările și
coordonarea, la femeile cu pre-eclampsie poate scădea tensiunea arterială maternă, crește
frecvența cardiacă a fătului, și poate influența dezvoltarea neurologică a acestuia. Pentru că
este o terapie ieftină, non-invazivă și ușor de implementat, este important să înțelegem mai
bine aplicabilitatea acestei terapii. (Lin et al, 2019)

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

2
Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023
MG, Seria C, Gr. 38
EFECTELE EXPUNERII LA MUZICĂ

Testele „non-stres” reprezintă cel mai popular test de screening antenatal

asupra bunăstării fetale, și este folosit în toată lumea. Un studiu controlat randomizat din Italia
cuprinzând 30 de femei însărcinate între săptămânile 28-38 de gestație (Brillo et al, 2021) a
împărțit mamele în 3 grupuri, și anume: grupul A, în care fetușii erau supuși unei faze de
„pre-ascultare” (mamele ascultau acasă de 2 ori pe zi melodii relaxante), urmată de o fază de
„ascultare” în timpul testelor „non-stres” , grupul B – doar sesiuni de ascultare , și grupul C,
de control. Testul a monitorizat numărul de contracții uterine, numărul de mișcări fetale,
frecvența cardiacă fetală medie, și accelerările/decelerările bătăilor inimii. Grupurile A și B au
fost subîmpărțite in două – un subgrup a fost supus unei audiții cu ritm lent, relaxant, iar
celălalt – unei melodii cu ritm rapid, stimulant. Pentru a expune doar fetușii la muzică,
mamele purtau un device la nivel abdominal. Testul a fost replicat de 4 ori de-a cursul a 2
luni. Rezultatul nu a determinat semnificație statistică a parametrilor evaluați între cele 3
grupuri, însă după al patrulea test efectuat, grupurile A și B au avut ambele o creștere a
numărului de mișcări fetale, precum și numărul episoadelor de accelerare a ritmului cardiac,
fără afectarea numărului de contracții uterine.

Un alt studiu controlat randomizat cu 409 femei însărcinate din Spania (J.
García González, 2018) le-a împărțit pe aceste în 2 grupuri, unul supus terapiei muzicale, și
un grup de control. Terapia consta într-o audiție de 40 de minute, cu 7 melodii, de 2 ori pe
săptămână, timp de 14 sesiuni. înainte și după terminarea testului, acestea au completat un
chestionar ce evaluează gradul de anxietate (Spielberger State-Trait Anxiety Inventory)
Rezultatul a fost că grupul supus terapiei muzicale a declarat un nivel mai redus de anxietate,
și procesul de naștere mai bine tolerat la primipare, în timp ce în grupul de control au fost
înregistrate nașteri mai dificile, mai multe complicații (mai multe operații de cezariană,
epiziotomii) la primipare, în timp ce în cadrul altor studii nu a fost gasită o semnificație
statistică asupra statusului fetal în cazul audițiilor muzicale regulate prenatale, în timpul
travaliului, sau imediat postpartum. (Huang et al, 2021)

La nou-născuții prematur, înregistrări electroencefalografice au fost utilizate

pentru a investiga efectul muzicii asupra ciclurilor de somn, raportând efecte benefice asupra
calității somnului acestora. (Davis et al, 2015) Deasemenea, răspunsurile corticale la sunetele
conversaționale au reprezentat o măsură de cuantifica efectul expunerii la muzică în secția de

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

3
Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023
MG, Seria C, Gr. 38
neonatologie. O parte din nou-născuți au fost expuși la o înregistrare cu un cântec de leagăn
cântat de mama lor, iar cealaltă parte la o înregistrare cu o femeie oarecare. Rezultatul a fost o
creștere în răspunsurile de diferențiere a sunetelor în ambele cazuri, dar cei expuși la cântecul
mamei puteau diferenția mai bine sunetele conversaționale. (Chorna et al, 2018)

Alte înregistrări IRM funcționale ale marilor prematuri expuși anterior terapiei
muzicale, au demonstrat că aceștia pot diferenția între o melodie cunoscută, și variațiile ei pe
diferite tempo-uri, față de prematurii non-expuși. Asta sugerează că muzica poate fi procesată
și învățată, chiar din perioada fetală. Nou-născuții reacționează la melodiile cântate regulat de
către mamă în săptămânile 29-37 de gestație, dar nu reacționează la melodii nefamiliare.
(Juslin et al, 2008) Astfel, s-a observat o activitate crescută de integrare neuronală între
cortexul primar auditiv, talamus, cortexul cingulat și corpul striat, în momentul în care nou-
născutul asculta din nou melodia cunoscută, cât și variațiile acesteia. S-a observat că în urma
audițiilor, activitatea neuronală, deci, se extinde în lobul frontal bilateral, temporal, parietal,
arii subcorticale asociate cu atenția, funcțiile motorii, memoria, sistemul limbic și procesarea
emoțiilor. (Lordier et al, 2019) Interacțiunile sociale precoce, într-un context structurat, cum
ar fi audițiile muzicale sau cântatul, pe lângă stimularea auditivă, sunt un mod de a sensibiliza
nou-născuții la dinamica ulterioară a interacțiunilor sociale. (Filippa et al, 2018) S-a pus
inclusiv problema efectelor adverse la zgomotele aparaturii medicale, în secția de
neonatologie la nou-născuții vulnerabili, sau cu patologii critice. Astfel, după expunerea la
melodii relaxante, s-a observat o îmbunătățire a saturației în oxigen, a ratei respiratorii și a
pulsului, creștere ponderală semnificativă, și scurtarea timpului de spitalizare. (Loewy et al,
2015)

CONCLUZII

Expunerea la muzică are fără îndoială un efect de reducere a stresului atât a

femeii însărcinate, scăzând astfel riscul de complicații ale sarcinii și ale nașterii, de pe urma
caruia beneficiază inclusiv fetusul, apoi nou-născutul. Expunerea la muzică în rutina
prenatală, din trimestrul 3 de sarcină stimulează activitatea neuronală a fetusului, ducând la o
mai bună integrare informațională. De pe urma efectului relaxant al muzicii beneficiază mai
ales nou-născuții prematuri, care prezintă un nivel adițional de stres fizic și emoțional. Este o
terapie ieftină și ușor de implementat și reptetat, astfel încât reprezintă o unealtă foarte
eficientă în consolidarea relației nou-născutului cu persoanele din jurul acestuia

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

4
Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023
MG, Seria C, Gr. 38

Bibliografie

1. Horden P. Music as medicine: The history of music therapy since antiquity. Routledge;
2017
2. Conde, A., Figueiredo, B., Tendais, I., Teixeira, C., Costa, R., Pacheco, A., Rodrigues,
M.C., Nogueira, R., 2010. Mother’s anxiety and depression and associated risk
factors during early pregnancy: effects on fetal growth and activity at 20–22 weeks of
gestation. J Psychosom Obstet Gynecol. 31, 70–82.
3. Polin R. A., Fox W. W., Abman S. H. Fetal and Neonatal Physiology. Philadelphia,
PA, USA: W.B. Saunders Co.; 2011
4. Jardri R., Pins D., Houfflin-Debarge V., et al. Fetal cortical activation to sound at 33
weeks of gestation: a functional MRI study. NeuroImage. 2008
5. Lin HH, Chang YC, Chou HH, et al. Effect of music interventions on anxiety during
labor: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. PeerJ.
2019;7:e6945.
6. Eleonora Brillo, Valentina Tosto, Andrea Ceccagnoli, Natasha Nikolova, Valentina
Pinzaglia, Francesca Bordoni, Filippo Spano, Vittorio Bini, Irene Giardina & Gian
Carlo Di Renzo (2021) The effect of prenatal exposure to music on fetal movements
and fetal heart rate: a pilot study, The Journal of Maternal-Fetal & Neonatal
Medicine, 34:14, 2274-2282
7. Coelho, H.F., Murray, L., Royal-Lawson, M., Cooper, P.J., 2011. Antenatal anxiety
disorder as a predictor of postnatal depression: a longitudinal study. Journal of
Affective Disorders. 129, 348–353.
8. J. García González, M. I. Ventura Miranda, M. Requena Mullor, T. Parron Carreño &
R. Alarcón Rodriguez (2018) Effects of prenatal music stimulation on state/trait
anxiety in full-term pregnancy and its influence on childbirth: a randomized controlled
trial, The Journal of Maternal-Fetal & Neonatal Medicine, 31:8, 1058-1065
9. Davis A. S., Gantz M. G., Do B., et al. Serial aEEG recordings in a cohort of
extremely preterm infants: feasibility and safety. Journal of
Perinatology. 2015;35(5):373–378
10. He, H., Huang, J., Zhao, X., & Li, Z. (2021). The effect of prenatal music therapy on
fetal and neonatal status: A systematic review and meta-analysis. Complementary
Therapies in Medicine, 60, 102756
11. Chorna O. D., Hamm E. L., Shrivastava H., Maitre N. L. Feasibility of event-related
potential (ERP) biomarker use to study effects of mother’s voice exposure on speech
sound differentiation of preterm infants. Developmental Neuropsychology. 2018
12. Juslin PN, Västfjäll D. Emotional responses to music: the need to consider underlying
mechanisms. Behav Brain Sci 2008
13. Lordier L., Loukas S., Grouiller F., et al. Music processing in preterm and full-term
newborns: a psychophysiological interaction (PPI) approach in neonatal
fMRI. NeuroImage. 2019

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

5
Pintilie Andra-Elena Aprilie 2023
MG, Seria C, Gr. 38
14. Filippa M., Monaci M. G., Grandjean D. Emotion attribution in nonverbal vocal
communication directed to preterm infants. Journal of Nonverbal Behavior. 2018
15. Loewy J, Stewart K, Dassler AM, Telsey A, Homel P. The effects of music therapy on
vital signs, feeding, and sleep in premature infants. Pediatrics. 2015

UMF ”Grigore T. Popa” Iași

6