Sunteți pe pagina 1din 8

Efectul muzicii asupra oamenilor indiferent de țară și preocupări

Muzica are puteri miraculoase asupra oamenilor. Ea are un impact puternic asupra
psihicului uman, sănătății, stării de spirit, intr-un anume fel ajută un om sa aibă succes in
viața. Oamenii de știința au explicat deseori efectul pozitiv al muzicii asupra oamenilor si au
demonstrat acest lucru științific.
Cu siguranță fiecare om a observat faptul ca muzica îi schimba starea de spirit, îl face sa fie
mai vesel sau să se relaxeze mai ales daca ascultă melodiile preferate. Desigur este posibil ca
muzica să aibă si un efect invers, să inducă o stare de tristețe, dacă se aleg melodii de alt gen.
Însă ideea este de a asculta muzică veselă care să relaxeze. Acest lucru trebuie făcut încă de
dimineață, astfel se va începe ziua mai bine, relaxat, cu o atitudine pozitiva, plină de energie.
Foarte importanta este alegerea melodiilor, acestea trebuie sa fie pe placul persoanei
respective, să îi dea o stare psiho-emoțională bună, să o facă fericită. Este posibil ca impactul
sa fie negativ daca se aleg piese muzicale necorespunzătoare. Nu este recomandat sa se
asculte muzica rap, heavy metal, hard rock sau altele asemănătoare deoarece acestea
promovează sentimente negative si in timp pot dezvolta anumite tulburări psihice.

Muzica ajuta o persoana să se concentreze, să-si îmbunătățească performanța mentală si


creativitatea, să reflecteze la problemele sale și să ia deciziile cele mai bune cu privire la
rezolvarea lor. De regula impactul muzicii asupra oamenilor, la locul de muncă, este unul
pozitiv. Muzica ajută o persoană în activitatea sa, îi da energie, sau o face să se relaxeze și să
se concentreze mai bine in ceea ce face. Muzica are o influenta pozitiva asupra
organismului uman si asupra sănătății acestuia. Melodiile sincronizează cu organele
interne, cu întregul corp și au un impact mare asupra emoțiilor, mintii si a sentimentelor. In
vremuri de demult existau muzicieni vindecători, care cântau la anumite instrumente (flaut,
trompeta) pentru a calma bolnavii mintali sau a ameliora durerea celor care sufereau de
traume grele.
Cercetătorii au arătat prin multe experimente că muzica activează căile senzoriale, ajuta la
reducerea stărilor de anxietate, de durere si de nervi. De asemenea s-a ajuns la concluzia că
muzica previne scăderea auzului. Muzica are o influență pozitivă în faza de recuperare după
anumite operații chirurgicale cardiace. Melodiile vesele induc o stare plăcută, de bucurie, de
bună dispoziție, ceea ce este recomandat persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.
Muzica scade tensiunea arterială, încetinește ritmul cardiac, dilată vasele sanguine si
îmbunătățește circulația sângelui – aceste lucruri au fost deja studiate de-a lungul anilor.
Copiii dar si adulții trebuie sa asculte des muzică. Aceasta are un efect foarte bun asupra
memoriei, o dezvoltă si o îmbunătățește. De asemenea oamenii de știință au scris despre
efectele miraculoase ale muzicii clasice asupra persoanelor. Pentru a avea o memorie bună
trebuie sa asculți ,,Anotimpurile” de Vivaldi. Pentru calmarea durerilor de cap este
recomandat sa asculți ,,Rapsodia maghiara” de Liszt. Muzica lui Mozart are un efect foarte
bun asupra minții.

Muzica trebuie aleasa cu atenție, contează genul, tonul, ritmul si instrumentele muzicale.
Acestea afectează anumite organe ale corpului. De exemplu sunetele de vioară, violoncel,
chitară au efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Sunetele de pian fac bine glandei
tiroide, armonizează mintea, stimulează activitatea creierului si normalizează fluxurile de
energie la coloana vertebrală.

Cercetătorii spun că muzica orientală are un efect bun asupra europenilor, îi fac sa se simtă
confortabil, le liniștește sistemul nervos. Asiaticii nu prefera muzica occidentală în schimb,
spunând că nu ii relaxează.

Fiecare om are melodiile lui preferate, el ascultă o anumită muzică într-o perioadă a vieții,
alegerea ei depinde de starea sa de spirit. Unii se încarcă cu energie si se trezesc bine
dimineața cu o muzică rock, alții din contra au nevoie de o muzica clasică. Acordurile
muzicale sunt diferite, ele influențează diferit starea mentală si fizică la fiecare om in parte.

Muzica pentru meditație este liniștitoare, ritmul si sunetele ei sunt lente, de aceea
calmează, relaxează, te scapă de stres, insomnie si de oboseala, te ajuta sa ai o stare buna de
spirit, armonioasă, meditativă si de aprofundare spirituală. Muzica sacră, religioasă este
înălțătoare și meditativă. Jazzul nu este folosit aproape niciodată in scop terapeutic, deoarece
se spune ca necesită o anumită concentrare atunci când îl asculți. Muzica populară îți dă
încredere, îți amintește de locurile unde te-ai născut, îți trezește sentimentul de casă, unde te
simți întotdeauna bine și in siguranță.

Specialiștii spun că este foarte sănătos să cânți, s-a dovedit științific acest lucru. Poți cânta in
timp ce mergi la plimbare, sau stai in casă, la duș, în mașină, nu contează în ce loc, important
este sa faci acest lucru destul de des. Te va ajuta sa iți consolidezi sistemul imunitar al
organismului, să iți îmbunătățești sistemul cardiovascular, să te simți vesel, să fii mai
încrezător, mai optimist. Foarte important este sa asculți frecvent melodiile care iți plac foarte
mult, care te relaxează si te scapă de stres.

Napoleon Bonaparte spunea că, dintre toate artele, muzica are influența cea mai directă și
puternică asupra psihicului, fiind parte integrantă a existenței umane. Într-adevăr, muzică ne
însoțește de-a lungul întregii noastre vieți, indiferent dacă suntem sau nu conștienți de această
realitate. Fie că fredonăm "melc melc, codobelc", un cântec de dragoste în adolescentă, vârstă
primelor iubiri, arii celebre ale marilor clasici mai târziu... nu putem trăi fără muzică.

Conexiunea între muzică și medicină își are originea în trecut și a constituit subiectul a
numeroase controverse. În antichitate, oamenii obișnuiau să trateze anumite afecțiuni sau stări
de disconfort fizic prin ritualuri de magie albă acompaniate de muzică specifică invocării unor
divinități. De asemenea, terapia prin muzică (meloterapia) era folosită pentru a-i revigora pe
cei deprimați și pentru a-i încuraja pe cei care plecau la luptă.

Meloterapia și-a început "cariera", dar până în secolul XIX a fost considerată o metodă de
tratament empirică, iar medicii nu au studiat până atunci efectul curativ al sunetelor, armoniei,
ritmului unor melodii în tratamentul unor afecțiuni atât de ordin fizic, dar și-mai ales-psihic.

Știința care se ocupă cu studiul sunetelor (sonologia) are ca obiect efectele sunetelor la nivel
fizic și al compoziției chimice a organismului uman, dar și din punct de vedere psihic și
biologic.

Savantul român George Constantinescu, întemeietorul sonologiei, a anticipat cu mult timp în


urmă aptitudinile terapeutice ale sunetelor asupra omului. În primul rând, muzica acționează
asupra psihicului, inducând o stare profundă de relaxare și stimulând, indirect, funcționarea
optimă a organismului uman.

Încă înainte de a ne naște, din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar
fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar și cele din afară ne influențează puternic.
Organismul învață să reacționeze la muzică și la elementele ei prin ritm, dinamică, melodie ,
iar după naștere cu atât mai mult. Pană în clipă când un copil începe să vorbească, el învață
totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al țipetelor o muzică primară a
cărei experiență ne ghidează o viață întreagă. De aceea, preocuparea muzicală încă din prima
copilărie ne stimulează și pe plan intelectual.

Deși există un volum vast de cercetări asupra acestui gen de terapie (muzicoterapie sau
meloterapie, cum mai este numită), ea este destul de puțin folosită, cel puțin în societatea
occidentală. Cultura în care trăim caracterizată prin viteză și eficientă, ne-a obișnuit să
pretindem rezultate rapide, obținute cu minimum de efort. Așa că preferăm să luăm
medicamente, ușor de procurat și administrat, în locul participării la un asemenea proces
interpersonal care presupune implicare îndelungată și deschidere din partea noastră. Drept
care, terapia prin muzică pare să fi pierdut teren în vremurile moderne.

Dintotdeauna omul a fost muzical . Dintotdeauna, muzica a fost oaza de liniște sau nebunie a
individului. Dar oare chiar știm să ascultăm muzica? Sau să ne folosim de muzică pentru a ne
energiza, liniști, vindecă?

Medicul-cercetător american David Elkin a dovedit că un sunet strident de un volum înalt


contribuie la plierea proteinelor (oul crud, plasat în faţa unui difuzor la un concert, timp de
trei ore s-a prefăcut într-un ou fiert moale).

"Heavy Metal" încetineşte creşterea plantelor şi, în unele cazuri, contribuie la moartea lor.
Peştele, care a fost supus tratamentului rock cu o lumină intermitentă simultană, a dat ortul
popii şi plutea la suprafaţa rezervorului.
Şi oameni nu sunt o excepţie. Cercetările au arătat că adolescenţii, după jumătate de oră de
aflare la discotecă, îşi pierd complet autocontrolul şi cad într-o stare asemănătoare cu starea
hipnotică.

Cândva Jimmy Hendrix a spus: "Cu ajutorul muzicii noi hipnotizăm oamenii, coborându-i la
nivel primitiv, şi acolo, găsind punctul lor cel mai slab, le poţi sugera orice doreşti" (dintr-un
interviu revistei "Life").

Astăzi, în Occident activează multe companii specializate, nu doar care selectează muzica
pentru magazine, dar care formează conceptul prelucrării muzicale la întreprinderi
comerciale. Cea mai cunoscută companie de elaborare a soluţiilor muzicale este «Muzak Ltd»
(SUA). În anii 40 ai secolului trecut, compania a lucrat pentru guvern - compunea muzică
pentru uzine de apărare cu scopul îmbunătăţirii productivităţii. Astăzi «Muzak Ltd» lucrează
pentru supermarket-uri iar în 2002 la expoziţia „Global Shop” (Magazinul Global)
în Chicago a fost prezentată una dintre cele mai noi evoluţii a companiei - un sistem acustic,
care reproduce diferite genuri de muzică în diferite părţi ale magazinului. Bolţile din plastic
speciale, plasate în mod anumit între rafturi, transmit sunetul într-o direcţie anumită, şi omul,
trecând de la o zonă comercială la alta, aude întruna muzica nouă. Şi se uimeşte și nu
realizează, că el este stupid "condus" printr-un traseu special elaborat.

Pe data de 2 februarie anul 1980 la Primul Institut Medical „I.M. Secenov” din Moscova a
apărut un laborator de corecție psihică. Laboratorul a fost condus de Igor Smirnov. În anul
1993 el a fost invitat în Statele Unite. Potrivit ziarului «Defense Electronics», în Virginia de
Nord (SUA) a avut loc o serie de întâlniri ale dlui Smirnov cu reprezentanţii agenţiilor FBI,
CIA şi ai altor agenţii specializate din SUA, unde Smirnov a demonstrat americanilor un
produs software, care se presupune că permite introducerea în creierul oamenilor gândurile
străine. În acelaşi an, în SUA a fost fondată compania «Psychotechnologies Corp», care a
început să se ocupe de evoluţiile în domeniul influenţei asupra proceselor mentale.

În anul 1997, în Universitatea de Prietenie a Popoarelor din Rusia a început să activeze


catedra ecologiei psihice, care la fel a fost gestionată de dl Igor Smirnov. În iunie 2000,
Smirnov a declarat, că el şi colegii săi au creat o armă psihotronică "pentru lupta împotriva
bolilor umane”. Se presupune că în cursul investigaţiilor s-au descoperit patru "chei
universale" de la subconştienţa umană. Una dintre aceste chei a devenit psihomuzica - aparent
simplă, în cea mai mare parte clasică, dar care conţine un sunet inconştient special.

Ca urmare a ascultării acestui semnal se activează resursele interne ale corpului uman, se
stabilizează funcţia vegetativă, şi se îmbunătăţeşte somnul. Potrivit savanţilor, în fiecare an
creşte cantitatea oamenilor sugerabili. Acum, există aproximativ 85% de aşa oameni , deşi
zece ani în urmă ei au fost mai puţini de 50%. Care este motivul? Nu se ştie. Ce consecinţe
pot avea? Toate. Într-o stare de hipnoză profundă e posibil de insuflat persoanei orice, chiar şi
o pierdere completă a memoriei.

Esenţa "armei" este următoare: pe muzica ritmică se suprapun comenzi ascunse (în intervalul
audio ele sunt mai joase de percepţia auditivă), care sunt înţelese subconştient ca comanda
pentru acţiune. Ca urmare, oamenii îşi pierd autocontrolul şi efectuează orice comandă.
Muzica poate îmbunătăţi IQ-ul verbal, poate fi un ajutor în tratarea bolilor de inimă, evocă
culori în minte şi chiar te ajută să vezi în jurul tău feţe vesele. Orice fan al muzicii ştie ce
putere uluitoare poate avea muzica atât asupra gândurilor cât şi asupra emoţiilor. Muzica bună
poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual.

Cele 10 efecte ale muzicii asupra creierului

Muzica poate furniza consolare, eliberare, senzaţii puternice şi multe altele. Dar influenţa
muzicii se răspândeşte mai mult decât atât încă: chiar din codul nostru genetic, prin gândurile
şi corpurile noastre şi în exterior prin modul în care ne asociem în grupuri.

1. Îmbunătăţeşte IQ-ul verbal

Practicarea pianului nu îmbunătăţeşte doar abilităţile muzicale, de asemenea, poate îmbunătăţi


abilităţile vizuale şi verbale.

Un studiu realizat pe copii cu vârsta între 8 şi 11 ani a descoperit faptul că cei care au avut ore
de muzică extracurriculare, au dezvoltat un IQ verbal mai mare şi abilităţi vizuale, faţă de cei
fără pregătire muzicală.

Acest lucru indică faptul că beneficiile învăţării unui instrument nu sunt doar muzicale, ci se
extind asupra cogniţiei şi percepţiei vizuale.

2. Senzaţie de frisoane

Senzația de frisoane pe şira spinării în timp ce asculţi muzică? Potrivit unui studiu realizat de
Nusbaum şi Silvia (2010), peste 90% dintre noi simţim asta.

Totuşi, cât de mult simţi depinde de personalitatea ta. Persoanele care au scoruri mari la una
din cele cinci dimensiuni ale personalităţii denumite „deschidere către experienţă”, sunt mai
predispuse să simtă cele mai multe frisoane atunci când ascultă muzică.

În acest studiu, persoanele cu scoruri mari la deschidere către experienţă erau mai predispuse
să cânte la un instrument şi să considere muzica importantă pentru ei.
3. Ascultarea activă amplifică fericirea

Dacă nu simţi frisoane, poate că ar trebui să te străduieşti mai mult. Un studiu recent
contrazice vechiul sfat că este inutil să încerci în mod activ să te simţi mai fericit.

În studiul realizat de Ferguson şi Sheldon (2013) participanţii care ascultau compoziţii clasice
optimiste aparţinând lui Aaron Copland, în timp ce încercau în mod activ să se simtă mai
fericiţi, au simţit că starea lor de spirit s-a îmbunătăţit mai mult decât în cazul celor care
ascultau muzică în mod pasiv.

Acest lucru indică faptul că există o ascultare activă, mai degrabă decât să laşi muzica să
treacă neobservată, conferă acestei experienţe o putere emoţională în plus.

4. Cântatul împreună ne aduce împreună

Din moment ce muzica este de obicei o activitate socială, să facem acest lucru împreună și ne
poate ajuta să ne apropie.

Un studiu realizat pe aproape o mie de elevi finlandezi care au participat la cursuri de muzică
extinse, s-a descoperit faptul că elevii au avut un grad de satisfacţie mai mare la şcoală la
aproape orice materie, chiar şi la cele care nu au legătură cu orele de muzică .
Explicând rezultatele, conducătorul studiului Päivi-Sisko Eerola a afirmat:

„Cântatul în cor sau în ansambluri sunt activităţi populare la orele de muzică extinse. Alte
studii au stabilit faptul că oamenii consideră foarte agreabilă sincronizarea împreună cu alţii.
Acest lucru creşte apartenenţa în cadrul grupului şi chiar poate face ca oamenii să se placă
mai mult ca înainte.”

5. Muzica tratează bolile de inimă

... sau cel puţin poate ajuta la gestionarea stresului şi anxietăţii asociate cu un tratament pentru
bolile cardiace coronariene.

Analiza unui număr de 23 de studii ce a cuprins aproximativ 1.500 de pacienţi a descoperit


faptul că ascultarea muzicii a redus ritmul cardiac, tensiunea arterială şi anxietatea în cazul
pacienţilor cu boli de inimă.

6. De ce muzica tristă îţi îmbunătăţeşte starea de spirit

„Managementul stării de spirit” este principalul motiv pentru care oamenii îndrăgesc muzica.

Şi toţi fanii muzicii cunosc faptul că muzica poate avea un efect cathartic. Dar, este încă
ciudat că pentru unii oameni muzica tristă poate, în circumstanţele potrivite, să le
îmbunătăţească starea de spirit.
Potrivit unui studiu realizat de Kawakami şi colaboratorii săi (2013), muzica tristă este
plăcută deoarece creează un mix interesant de emoţii: unele negative, unele pozitive.

În mod esenţial, sesizăm emoţiile negative din muzică, dar nu le simţim în mod puternic.

7. Vedem feţe vesele

Muzica te poate face să te simţi diferit, dar, de asemenea, până şi 15 secunde de muzică pot
schimba modul în care judeci emoţiile exprimate de feţele altor persoane.

Un studiu realizat de Logeswaran şi colaboratorii săi (2009) a descoperit că o explozie rapidă


de muzică veselă îi determină pe participanţi să perceapă feţele celorlalţi ca fiind mai fericite.
Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru un fragment de muzică tristă. Cel mai mare efect a fost
observat atunci când oamenii priveau feţele cu o expresie neutră.
Cu alte cuvinte: oamenii proiectau starea muzicii pe care o ascultau pe feţele altor persoane.

8. Culoarea muzicii

Muzica, în mod natural, îi face pe oameni să se gândească la anumite culori. În diferite


culturi, oamenii combină anumite tipuri de muzică cu anumite culori.

Într-un studiu realizat de Palmer şi colaboratorii săi (2013), atât oamenii din Mexic cât şi cei
din Statele Unite au indicat similarităţi remarcabile în asocierea culorilor mai anoste, mai
închise cu fragmente muzicale mai triste şi asocierea culorilor mai deschise, mai puternice cu
muzica mai veselă.

O reexaminare al acestui studiu a indicat faptul că aceste asocieri muzică-culoare au fost


observate datorită conţinutului emoţional al muzicii.

9. Poate muzica să-ţi readucă vederea?

În 60% din cazurile în care persoanele suferă un atac cerebral, zonele vizuale ale creierului
sunt afectate.
Acest lucru conduce la „neglijare vizuală”: pacientul îşi pierde gradul de conştientizare al
obiectelor de pe partea opusă a creierului ce a fost afectată.
Dar, studiile au descoperit că, atunci când pacienţi ascultă muzica lor preferată, o parte din
atenţia lor vizuală se restabileşte (Tsai şi colaboratorii, 2013).
Deci, muzica poate fi un instrument important pentru reabilitare, în cazul pacienţilor cu atac
cerebral.

10. Bebeluşii sunt născuţi să danseze!

Copiii chiar şi de cinci luni răspund ritmic la muzică şi se pare că consideră acest lucru mai
interesant decât vorbitul.
Într-un studiu realizat de Zentner şi Eerola (2010) bebeluşii dansau în mod spontan la toate
tipurile diferite de muzică, şi aceia care ţineau ritmul cel mai mult erau şi cei care zâmbeau
cel mai mult.
Poate că muzica este într-adevăr în genele noastre!