Epicur Epicur (Epikouros sau ?p??????? n greaca) (341 .Hr. Samos losof grec, fondatorul Epicurismului.

Cuprins [ascunde] 1 Repere biografice 2 Scrieri 3 Morala 4 Legaturi externe Repere biografice Nascut n insula Samos, fiu al atenianului Neocles, Epicur traie?te perioada de de caden?a a lumii grece?ti, dupa domina?ia exercitata de Filip al Macedoniei ?i de catre fiul sau Alexandru cel Mare. Epicur ?i urmeaza parin?ii n exil la Colofon, unde se afirma ca profesor de filosofie. ?ine prelegeri n Mytilene (311 .Hr.), unde se mprietene?te cu Hermachos, viitorul s au succesor, iar apoi n Lampsacos (310 .Hr.). Haosul exterior al ceta?ii l determin a sa propovaduiasca o rentoarcere asupra vie?ii interioare. n 306 .Hr., el cumpara o gradina (kepos), un teren situat la nord-est de Atena, unde va ramne pna la moar te. Aici aduna o comunitate de prieteni care traiesc n jurul maestrului, ndeparta? i de via?a politica. ?i deschide propria ?coala de filosofie care rivaliza cu Aca demia ?i Peripatos. Prin activitatea de la Atena, Epicur pune bazele unui nou cu rent filosofic - epicurismul - cu un puternic ecou pna la sfr?itul lumii antice. C a ?i n cazul lui Socrate, pe care l aprecia, moartea lui Epicur a fost aceea a unu i n?elept senin ?i perfect stapn pe el. Scrieri Diogenes Laertios men?ioneaza 40 de titluri din opera lui Epicur, remarcabile pr in claritatea ?i accesibilitatea stilului ?i a limbii. Pna la noi au ajuns 3 scri sori, Catheismul celor 40 de sentin?e (Kyriai doxai) ?i fragmente disparate din restul operei, n primul rnd din cea mai importanta dintre lucrarile sale, Peri phy seos (Despre natura). Filosofia lui Epicur este construita din trei par?i: Kanonika (Logica), necesara pentru distingerea adevarului de fals Physika (Fizica), ce propune o explica?ie filosofica a naturii Ethika (Etica), care trateaza despre condi?iile vie?ii fericite. Ordinea acestor trei par?i este importanta: ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este n fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea ofera, gra ?ie canonicii, cunoa?terea naturii, care i va permite n?eleptului sa fie fericit. Morala Urmnd nva?aturile lui Democrit, Epicur propune explica?ia atomista a naturii: lume a este compusa din elemente minuscule ?i indivizibile, atomii. Pentru Epicur, nu mai aceasta concep?ie despre natura poate fonda morala autentica, adica ataraxia (n gr., absen?a tulburarii, imperturbabilitate), eliberndu-ne de mitologiile popu lare, de spaimele de?arte ?i de supersti?iile care se alimenteaza n realitate din ignoran?a noastra cu privire la natura lucrurilor. Astfel, daca zeii sunt indiferen?i, nu avem de ce sa ne temem de ei. Daca suflet ul nu este dect un compus material de atomi, nu avem de ce sa ne temem nici n lega tura cu calatoria lui n regatul mor?ii, sau n legatura cu diferitele rencarnari, cr edin?e obi?nuite pentru greci. Nu avem, de asemenea, de ce sa ne temem de moarte , care este descompunerea compusului material din care suntem alcatui?i, corp ?i suflet, ?i care nu este deci, dect privare de senza?ii. "Moartea nu nseamna nimic pentru noi", caci atunci cnd suntem noi, ea nu este, iar cnd survine, noi nu mai suntem. ntruct nu exista lumea de dincolo, fericirea n?eleptului trebuie sa se real izeze n aceasta lume. Senza?ia, care este criteriul cunoa?terii, este ?i ghidul care ne face sa cautam placerea ?i sa fugim de durere. Acesta fericire va consta deci n satisfacerea pl acerilor, printre care acelea ale inteligen?ei. Morala lui Epicur este un hedoni sm (din grecescul idoni, placere). ?Hedonismul epicurian nu constituie totu?i o 270 .Hr. Atena) a fost fi

apologie a placerii ?i a lipsei de masura. El promoveaza o justa reglementare a placerilor, via?a n?eleptului fiind temperata, contemplativa ?i virtuoasa. De la Epicur avem exemplul mesei cu pine si apa. Hedonismul promovat de Epicur, se deos ebe?te de cel al lui Aristip din Cirene. Epicur numeste hedonismul bazat pe plac erile fizice, promovat de catre Aristip morala porcului . El considera ca ataraxia (imperturbabilitatea) poate fi atinsa prin cultivarea placerilor sufletului.