UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD FACULTATEA DE STIINTE UMANISTE, POLITICE SI ADMINISTRATIVE

Anarhia Pro si contra

CRISAN ZETEA HORIA R.I.S.E an II zi

Anarhia denot n termeni generali absena unei autoriti politice. La nivelul analitic al sistemului internaional aceasta afirm c nu exist un guvern global care s ia decizii valabile pentru toi membrii societii internaionale. Anarhismul sustine ca principala cauza a aparitiei si adancirii problemelor fundamentale ale lumii noastre este aplicarea principiului autoritatii ierarhice la toate nivelurile societatii. Acest princpiu conduce la o organizare ierarhica a tuturor institutiilor societatii noastre, concentrand puterea la varful unei structuri piramidale. Exemple de astfel de structuri ierarhice: guverne, corporatii, armate, partide politice, organizatii religioase. Anarhistii sustin ca principiul autoritatii ierarhice pe care se fundamenteaza toate aceste instituii afecteaza profund si negativ individul, societatea, cultura si civilizatia. Anarhismul contine una din cele mai severe critici ale societatii bazate pe principiul autoritatii ierarhice si propune inlocuirea ei cu o societate libera, in care potentialul fiecarui individ se poate realiza pe deplin, dar nu pe socoteala altora. In loc sa fie controlata de sus in jos prin structuri piramidale, societatea anarhica este controlata de jos in sus, de indivizi si asociatii voluntare ale acestora. Beneficiile fundamentale ale unei astfel de societati sunt rezumate elegant de Clifford Harper in Anarhia: un ghid grafic astfel: Ca toate ideile mari, anarhismul este simplu cand il privesti de aproape oamenii functioneaza cel mai bine cand sunt eliberati de autoritate si iau hotarari consultandu-se unii cu altii in loc sa execute ordine venite de sus. Pentru a obtine o astfel de societate, anarhistii propun desfiintarea institutiilor organizate ierarhic: Anarhistii doresc eliberarea societatii de toate institutiile politice si sociale care au un efect restrictiv asupra oamenilor si stau in calea dezvoltarii unei umanitati libere. Rudolf Rocker, Anarcho-Sindicalism. Anarhismul este o teorie politica al carui scop este crearea anarhiei in societate, adica "absenta unui lider sau suveran". [P-J Proudhon, Ce este proprietatea , p. 264]

Cuvintul "anarhie" vine din limba greaca: "a" (fara, absenta) + "archos" (sef, autoritate). Susan Brown (anarhist): "Anarhistii se opun ideii ca puterea si dominatia sunt necesare pentru societate. Ei sint avocatii unei organizari sociale, politice si economice bazata pe cooperare libera." [The Politics of Individualism, p. 106] Deci anarhismul este mai mult decit anti-statism, deoarece statul nu este singura forma de autoritate care trebuie dizolvata. (Hence David Weick, Reinventind anarhia, p. 139) "Vrei sa faci imposibil ca un om sa-l exploateze pe altul? Atunci fa in asa fel incit nici un om sa nu aiba puterea." [Filosofia politica a lui Bakunin, p. 271] "Pentru anarhisti, anarhia nu inseamna absentza ordinii ci absenta autoritatii." [Benjamin Tucker, In loc de o carte, p. 13] Anarhistii sustin ca absentza conducatorilor este o forma viabila de sistem social care functioneaza pentru maximizarea libertatii individuale si a echitatzii sociale. Asadar anarhismul NU promoveaza lipsa ordinii sociale, ci mentinerea ei fara ajutorul institutiilor ierarhice. Anarhismul si anarhia sint ideile politice cele mai gresit intelese dupa acceptarea Republici. Ele sint folosite ca sinonime cu "haos" sau "dezordine sociala", deci se afirma implicit ca anarhistii doresc intoarcerea la "legea junglei". Anarhismul este impotriva autoritatzii, nu a ordinii sociale. La intrebarea cine asigura ordinea daca nu o autoritate?, raspunsul anarhist clasic este ca ordinea va veni de la sine odata cu organizarea sociala propusa: anarhia. Errico Malatesta: "de cind se crede ca guvernarea este necesara si ca fara ea nu poate fi decit dezordine si confuzie, a devenit natural si logic sa spui ca anarhia, care inseamna absentza guvernarii, ar trebui sa sune ca absentza ordinii." "Schimbati aceasta opinie, convingeti publicul ca guvernul nu este doar nenecesar dar extrem de daunator si cuvintul anarhie, doar pentru ca inseamna absentza guvernarii, va deveni clar pentru toata lumea: ordine naturala, unirea nevoilor umane si dorintelor tuturor si libertate completa inauntrul solidaritatii complete." [Anarchy, p. 12-13].

Anarhismul nu este prima teorie politica despre care se afirma gresit (intentionat sau nu) ca aduce haosul si confuzia. Monarhistii au spus la fel despre Republica in perioada aparitiei acesteia din urma. Anarhism si capitalism: anarhismul este anti-capitalist pentru ca vede capitalul ca o forma de putere, deci trebuie abolit. In particular, capitalul este o forma de exploatare iar piatza capitalista nu este libera ci privilegiaza capitalistul in dauna producatorului. Profitul, dobinda, chiria sunt vazute ca forme de exploatare. Anarhism si proprietate: anarhismul sustine ca producatorii ar trebui sa fie proprietarii productiei, productia fiind recompensa muncii lor (deci nu este necesar nici un conducator care sa dea salarii si pentru asta sa-si opreasca o parte din produse pentru el). Din acest punct de vedere anarhismul este o forma de socialism. Anarhism si socialism: anarhismul considera socialismul prezent (adica de Stat, cu varianta lui social-democratia) o forma de capitalism in care singurul capitalist si platitor de salarii este Statul, deci toti oamenii sint producatori exploatati de stat prin intermediul capitalului. `De aceea anarhismul, desi are idei comune cu anumite scoli marxiste, este un critic major al Leninismului, al socialismului "Sovietic", al planificarii centralizate si al socialdemocratiei. Anarhismul uneste stinga cu dreapta deoarece afirma ca istoria lumii a dovedit libertatea si egalitatea nu sint bune decit impreuna. De ce anarhismul uneste stinga si dreapta: libertatea si egalitatea sint bune numai impreuna. Se observa ca socialismul libertarian difera de anarhie. In primul sistem, producatorii au puterea politica, iar in al doilea nu exista o putere politica. Dar socialismul libertarian si anarhia au in comun promovarea simultana a libertatii si egalitatii.

Dictonul faimos al lui Bakunin arata ca, pentru anarhisti, libertatea si egalitatea sunt bune numai impreuna: "Suntem convinsi ca libertatea fara socialism este privilegiu si injustitie iar socialismul fara libertate este sclavie si brutalitate". [Filosofia politica a lui Bakunin, p. 269] Istoria lumii a aratat ca libertatea fara egalitate este doar libertatea celui mai tare iar egalitatea fara libertate este imposibila si o justificare pentru sclavie. "In comun cu toti socialistii, anarhistii sustin ca proprietatea privata a pamintului, capitalului si mijloacelor de productie a fost utila dar timpul ei a trecut si trebuie sa dispara. Toate trebuie sa devina proprietatea comuna a societatii si sa fie gestionate in comun de producatori... Idealul organizarii societatii este de a reduce la minim functiile guvernului, pina le anuleaza si se ajunge la anarhie." [Peter Kropotkin, Op. Cit., p. 46] Anarhistii resping "conceptia ca oamenii nu pot lucra impreuna daca nu exista un conducator care sa ia un anumit procent din ce produc ei" si cred ca intr-o societate anarhista "cei care muncesc cu adevarat isi vor face propriile regulamente si vor decide singuri cum trebuie facuta treaba". Prin asta, muncitorii se vor elibera de "teribila subjugare capitalista" [Voltairine de Cleyre, "Anarchism," pp. 30-34, Man!, M. Graham (Ed), p. 32, p. 34] Anarhistii considera socialismul de Stat ca o forma de capitalism in care exista un singur capitalist: Statul. "toti oamenii vor fi niste salariati iar Statul va fi singurul platitor de salarii." [Benjamin Tucker, The Individualist Anarchists, p. 81] "ideea Statului ca un Capitalist... la care aripa social-democrata a mareului Partid Socialist incearca sa reduca socialismul" [Peter Kropotkin, The Great French Revolution, p. 31] Kropotkin arata ca anarhismul "ataca nu numai capitalul [ca forma de exercitare a autoritatii] ci si sursele principale de putere in capitalism: legea, autoritatea si Statul."

"Doctrina economica numita capitalism si politica guvernantei sau autoritatii...[sint] similare...[si] legate in multe moduri. Ceea ce capitalul face muncii, Statul face libertatii." [citat de Max Nettlau, O scurta istorie a anarhismului, pp. 43-44] Emma Goldman s-a opus capitalismului pentru ca el implica faptul ca oamenii isi vind munca, ceea ce asigura ca "judecata si actiunile muncitorului sint subordonate celui care il plateste" [Red Emma Speaks, p. 36] Cu 40 de ani mai devreme, Bakunin a spus acelasi lucru: "muncitorul isi vinde persoana si libertatea capitalistului pentru un salariu" [Op. Cit., p. 187]. Tucker, anarhistul cel mai influentat de liberalism, sustine ca intr-o societate anarhista, non-capitalista, de piata libera, capitalistii vor deveni redundanti si exploatarea muncii de catre capital va inceta pentru ca munca va primi recompensa ei naturala: produsul ei in intregimea lui. [The Individualist Anarchists, p. 82 and p. 85] O asemenea economie ar fi bazata pe un sistem liber si mutual de schimb al produselor intre cooperative, artizani si tarani. Pentru Tucker, si alti anarhisti individualisti, capitalismul nu este o piata libera adevarata deoarece este dominata de diverse legi si monopoluri care asigura avantajul capitalistului asupra angajatilor lui. Chiar Max Stirner, cel mai egoist "egoist" (alt sub-curent anarhist), n-a spus nimic bun despre capitalism. Exista foarte multe tipuri de la anarhism, de la anarhism individualist la anarhism comunist. Punctul lor comun este opozitia la orice forma de guvernare de catre om sau capital. Benjamin Tucker insista pentru "abolirea Statului si abolirea dobinzilor in orice forma." [citat in Anarhismul Nativ America - Un studiu al Individualismului American de stinga de Eunice Schuster, p. 140] "Dobinda... aduce comoara unui tarim sau Stat in putine maini" -- Francis Bacon. Toti anarhistii vad profitul, dobinda, chiria ca o forma de exploatare si prin urmare se opun lor.

BIBLIOGRAFIE: Benjamin Tucker Bakunin Clifford Harper Emma Goldman Errico Malatesta Anarhismul Nativ America - Un studiu al Individualismului American de stinga de Eunice Schuster, p. 140 The Individualist Anarchists, p. 82 si p. 85 In loc de o carte, p. 13 Filosofia politica a lui Bakunin, p. 269 271 Anarhia Red Emma Speaks, p. 36 Anarchy, p. 12 Reinventind anarhia, p. 139 O scurta istorie a anarhismului, pp. 43-44 The Great French Revolution, p. 31 46 Ce este proprietatea , p. 264 Anarcho-Sindicalism The Politics of Individualism, p. 106 "Anarchism," pp. 30-34, M. Graham (Ed), p. 32, p. 34

Hence David Weick Max Nettlau Peter Kropotkin P-J Proudhon Rudolf Rocker Susan Brown -

Voltairine de Cleyre -