Socialism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Parte a seriei despre

Socialism

Portal Socialism
Portal Economie
Portal Politică

v ·d ·m (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Socialism&action=edit)

Socialismul este o gamă de sisteme economice și sociale

caracterizate prin proprietatea socială a lucrătorilor și controlul
asupra mijloacelor de producție;[10] precum și ideologiile
politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le
implementeze.[11] Proprietate socială se poate referi la publică,
colectivă, sau proprietate cooperativă sau la altă combinație
formată de acestea.[12] Deși există mai multe forme de
socialism și nu există nici o definiție unică care să le cuprindă
pe toate acestea,[13] dreptul de proprietate socială este
elementul comun împărtășit de diversele sale forme.[5][14][15]

Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-

politice care combat individualismul, apără noțiunile de
egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic
(colectivism economic, autogestiune, economie mixtă), cât și
social (egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic
(democrație).
Culoarea roșie și, în mod special, steagul
roșu sunt simbolurile tradiționale ale
socialismului
Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării
sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe
social-democrați și pe anarhiști. Aceste curente se înfruntă în probleme fundamentale: pentru sau contra
statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democrația directă.

Curente
În privința teoriilor socialiste se pot deosebi:

Socialismul marxist = teorie politică bazată pe concepția materialistă a istoriei și caracterizată prin luarea
drept obiectiv a punerii în comun a mijloacelor de producție și de schimb, ca și prin repartiția echitabilă a
bunurilor. Ea luptă pentru emanciparea muncitorilor și țăranilor, pentru o lume fără clase sociale și fără
oprimare. Pentru Marx, care a stabilit și definit esența mișcării socialiste, socialismul implică, în final,
eliminarea pieței, a capitalului, a muncii ca marfă și chiar a banilor. Principalii socialiști marxiști au fost:
Karl Marx, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci,
Vladimir Ilici Lenin, Leon Trotsky.

Socialismul utopic = ansamblul concepțiilor socialiste care concep instaurarea orânduirii socialiste ca o
cerință a rațiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea socială și edificarea unei societăți
ideale, bazată pe abundență și egalitate. El nu face distincție între clasele sociale, între săraci și bogați, între
exploatați și exploatatori, așa cum fac marxiștii. Critica lor se îndreaptă împotriva capitalismului, sistem ce
are consecințe nefaste asupra dezvoltării omului. Principalii socialiști utopici au fost: Gracchus Babeuf,
Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon.

Socialismul anarhist (libertar) = exprimă o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare ce
stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale
socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky.

Socialismul reformist = deși păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei
societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă - resping revoluția pentru
atingerea acestui țel, adică luarea puterii prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca
statul burghez să fie constrâns, prin lupte sindicale și parlamentare, să facă reformele necesare perfecționării
societății. Principalii socialiști reformiști au fost: Jean Jaures, Eduard Bernstein, Karl Kautsky.

Social-democrația = se revendică de la principiile socialismului democratic, stabilite de partidul social-

democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) și preluate apoi de alte partide (laburist - în
Marea Britanie, socialiste - în țările scandinave și latine). Ele urmăresc o desprindere totală de ideile
marxiste și ducerea unei politici zisă realist, de reforme sociale, în cadrul unor partide parlamentare de
centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluției franceze: libertate, egalitate și
fraternitate (termenul actual: solidaritate), vizând o societate bazată pe acțiunea comună a tuturor cetățenilor,
care au aceleași drepturi și răspunderi. Interesele economice nu trebuie să pună piedici democrației, aceasta
fiind capabilă a stabili cadrul economic și a fixa limite acțiunii factorilor de piață. Fiecare cetățean, în calitate
de salariat sau consumator, trebuie să aibă un cuvânt de spus în stabilirea și repartiția producției, în privința
organizării și condițiilor de muncă. Printre figurile marcante ale social-democrației secolului XX pot fi
menționați: Leon Blum, Olof Palme, Salvador Allende, Willy Brandt, Lionel Jospin, Segolene Royal.
Cuvântul socialism își are originea la începutul secolului XIX. A fost folosit pentru prima oară,
autodefinitoriu, în engleză, în 1827, pentru a-i descrie pe discipolii lui Robert Owen. În Franța, din nou
autodefinitoriu, a fost folosit în 1832, pentru a-i descrie pe discipolii doctrinelor lui Saint-Simon, iar după
aceea de Pierre Leroux și J. Regnaud în l'Encyclopédie nouvelle. Folosirea termenului s-a răspândit rapid și
a fost utilizat diferit în multe locuri și momente, atât de grupuri, cât și de indivizi care se consideră socialiști
sau de oponenții acestora. Deși există o mare diversitate de opinii printre grupurile socialiste, toți sunt de
acord că își au rădăcinile comune în luptele din secolele XIX și XX ale muncitorilor din industrie și din
agricultură, lupte duse conform principiului solidarității și pentru făurirea unei societăți egalitariste, cu o
economie care ar servi emancipării maselor largi populare, iar nu doar puținilor bogătași.

Socialismul trebuie privit ca o formă de organizare socială, în care interesul societății primează în fața
interesului unui individ sau a unui grup restrâns de indivizi și vine în opoziție cu liberalismul, care reprezintă
sistemul social în care primează interesul individului, sau al unui grup restrâns de indivizi, în fața interesului
societății. Privit din acest punct de vedere, socialismul are ca atribut democrația, definită ca putere a
poporului.

Economia socialistă pune la bază statul, ca administrator al bunurilor societății, bunuri comune, care să stea
la baza dezvoltării întregii societăți, având ca prioritate necesitățile acesteia legate de creșterea continuă a
nivelului de trai. Inițiativele particulare sunt stimulate în domeniile deficitare ale cerințelor sociale, dar sunt
limitate cele dăunătoare societății, prin pârghiile financiare aflate la dispoziția statului.

Acestea sunt câteva principii de bază, care stabilesc un cadru adecvat societății socialiste, menită să aibă la
bază omul cu necesitățile lui, pentru a asigura fiecărui individ condiții de trai și de perpetuare a speciei, de
recreere și de respect reciproc, pentru a da cetățeanului demnitatea cuvenită ca om, ca membru al societății
în care trăiește, muncește, își găsește fericirea și participă activ la bunăstarea întregii națiuni.

Bibliografie suplimentară
Socialismul în România, 1835-6 septembrie 1940, Constantin-Titel Petrescu, Biblioteca
Socialistă, 1946
Omul, societatea, socialismul: Dinamica structurii sociale în România, Constantin Ionescu,
Editura Academiei Republicii Socialiste Româmia, 1973
Memorii: contribuții la istoria mișcării socialiste, Eftimie Gherman, Editura Fundației
"Constantin-Titel Petrescu", 2000
O istorie a gîndirii și mișcării socialiste internaționale în epoca modernă, Ed. Albatros, 1986
Socialism sau libertate economică, Matei Boilǎ, Editura Albatros, 1991
Poporanismul și mișcarea socialistă din România, Ștefania Mihăilescu, Editura politică,
1988

Note
1. ^ Sinclair, Upton (1 ianuarie 1918). Upton Sinclair's: A Monthly Magazine: for Social Justice,
by Peaceful Means If Possible (https://books.google.com/books?id=i0w9AQAAMAAJ).
„Socialism, you see, is a bird with two wings. The definition is 'social ownership and
democratic control of the instruments and means of production.'”
 2. ^ Nove, Alec. „Socialism” (http://www.dictionaryofeconomics.com/article?id=pde2008_S0001
73). New Palgrave Dictionary of Economics, Second Edition (2008). „A society may be
defined as socialist if the major part of the means of production of goods and services is in
some sense socially owned and operated, by state, socialized or cooperative enterprises.
The practical issues of socialism comprise the relationships between management and
workforce within the enterprise, the interrelationships between production units (plan versus
markets), and, if the state owns and operates any part of the economy, who controls it and
how.”
3. ^ Rosser, Mariana V. and J Barkley Jr. (23 iulie 2003). Comparative Economics in a
Transforming World Economy. MIT Press. p. 53. ISBN 978-0262182348. „Socialism is an
economic system characterized by state or collective ownership of the means of production,
land, and capital.”
4. ^ "What else does a socialist economic system involve? Those who favor socialism
generally speak of social ownership, social control, or socialization of the means of
production as the distinctive positive feature of a socialist economic system" N. Scott Arnold.
The Philosophy and Economics of Market Socialism : A Critical Study. Oxford University
Press. 1998. p. 8
5. ^ a b Busky, Donald F. (20 iulie 2000). Democratic Socialism: A Global Survey. Praeger. p. 2.
ISBN 978-0275968861. „Socialism may be defined as movements for social ownership and
control of the economy. It is this idea that is the common element found in the many forms of
socialism.”
6. ^ Bertrand Badie; Dirk Berg-Schlosser; Leonardo Morlino (2011). International Encyclopedia
of Political Science. SAGE Publications, Inc. p. 2456. ISBN 978-1412959636. „Socialist
systems are those regimes based on the economic and political theory of socialism, which
advocates public ownership and cooperative management of the means of production and
allocation of resources.”
7. ^ Zimbalist, Sherman and Brown, Andrew, Howard J. and Stuart (octombrie 1988).
Comparing Economic Systems: A Political-Economic Approach. Harcourt College Pub. p. 7.
ISBN 978-0155124035. „Pure socialism is defined as a system wherein all of the means of
production are owned and run by the government and/or cooperative, nonprofit groups.”
8. ^ Brus, Wlodzimierz (5 noiembrie 2015). The Economics and Politics of Socialism.
Routledge. p. 87. ISBN 978-0415866477. „This alteration in the relationship between
economy and politics is evident in the very definition of a socialist economic system. The
basic characteristic of such a system is generally reckoned to be the predominance of the
social ownership of the means of production.”
9. ^ Michie, Jonathan (1 ianuarie 2001). Readers Guide to the Social Sciences. Routledge.
p. 1516. ISBN 978-1579580919. „Just as private ownership defines capitalism, social
ownership defines socialism. The essential characteristic of socialism in theory is that it
destroys social hierarchies, and therefore leads to a politically and economically egalitarian
society. Two closely related consequences follow. First, every individual is entitled to an
equal ownership share that earns an aliquot part of the total social dividend…Second, in
order to eliminate social hierarchy in the workplace, enterprises are run by those employed,
and not by the representatives of private or state capital. Thus, the well-known historical
tendency of the divorce between ownership and management is brought to an end. The
society – i.e. every individual equally – owns capital and those who work are entitled to
manage their own economic affairs.”
10. ^ [1][2][3][4][5][6][7][8][9]
11. ^ "2. (Government, Politics & Diplomacy) any of various social or political theories or
movements in which the common welfare is to be achieved through the establishment of a
socialist economic system" "Socialism" at The Free dictionary (http://www.thefreedictionary.c
om/socialism)
12. ^ O'Hara, Phillip (septembrie 2003). Encyclopedia of Political Economy, Volume 2.
Routledge. p. 71. ISBN 0-415-24187-1. „In order of increasing decentralisation (at least)
three forms of socialised ownership can be distinguished: state-owned firms, employee-
owned (or socially) owned firms, and citizen ownership of equity.”
13. ^ Peter Lamb, J. C. Docherty. Historical dictionary of socialism. Lanham, Maryland, UK;
Oxford, England, UK: Scarecrow Press, Inc, 2006. p. 1.
14. ^ Arnold, Scott (1994). The Philosophy and Economics of Market Socialism: A Critical Study.
Oxford University Press. pp. 7–8. ISBN 978-0195088274. „This term is harder to define,
since socialists disagree among themselves about what socialism ‘really is.’ It would seem
that everyone (socialists and nonsocialists alike) could at least agree that it is not a system in
which there is widespread private ownership of the means of production…To be a socialist is
not just to believe in certain ends, goals, values, or ideals. It also requires a belief in a certain
institutional means to achieve those ends; whatever that may mean in positive terms, it
certainly presupposes, at a minimum, the belief that these ends and values cannot be
achieved in an economic system in which there is widespread private ownership of the
means of production…Those who favor socialism generally speak of social ownership,
social control, or socialization of the means of production as the distinctive positive feature of
a socialist economic system.”
15. ^ Hastings, Mason and Pyper, Adrian, Alistair and Hugh (21 decembrie 2000). The Oxford
Companion to Christian Thought. Oxford University Press. p. 677. ISBN 978-0198600244.
„Socialists have always recognized that there are many possible forms of social ownership of
which co-operative ownership is one...Nevertheless, socialism has throughout its history
been inseparable from some form of common ownership. By its very nature it involves the
abolition of private ownership of capital; bringing the means of production, distribution, and
exchange into public ownership and control is central to its philosophy. It is difficult to see
how it can survive, in theory or practice, without this central idea.”

Legături externe
en Albert Einstein, „Why Socialism?” (http://www.monthlyreview.org/598einst.htm), Monthly
Review, May 1949
ro Albert Einstein, De ce socialism? (https://www.marxists.org/romana/einstein/1949/sociali
sm.htm) (marxists.org/)
ro Socialismul în secolul XXI (http://www.scanteiaasociatie.ro/ziar/2009/octombrie/A2.php)
[nefuncțională] (scanteiaasociatie.ro/)

URSS – Socialismul – orânduirea dreptății și echității sociale (http://jurnalul.ro/scinteia/speci

al/urss-socialismul-oranduirea-dreptatii-si-echitatii-sociale-525995.html), 4 noiembrie 2009,
Jurnalul Național
Socialismul în România

Clarificari si replieri doctrinare (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/clarificari-si-replieri

-doctrinare-113037.html), 7 decembrie 2007, Mircea Dumitriu, România liberă
Ideea socialistă la români (http://www.cadranpolitic.ro/?p=506) Arhivat (https://web.archive.or
g/web/20160607142107/http://www.cadranpolitic.ro/?p=506) în 7 iunie 2016, la Wayback
Machine., Ion Bulei, 30 octombrie 2003, Cadran Politic

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Socialism&oldid=15992174