09.03.

2015 Seminar
Tema: Curente reformiste si contestatare fata
de liberalismul classic
Curentele ce dau expresie reactiilor critice la adresa liberalismului lasic pot fi
clasificate dupa mai multe criteria:
-Dupa criterilui atitudinii fata de doctrina liberal clasica,se cunosc:
1)reactii partiale(sau indreptat impotriva bazelor teoretice si metodologice
ale curentului liberal classic,care era privit un aparator neconditionat al
economiei de piata)
2)reactii radicale
-Dupa criteriul pozitiei fata de perspectivele evolutiei economice de piata,se
cunosc:
1)curente reformiste,care recomanda
2)curente contestatare
Curentele socialiste premarxiste cuprind ansamblu curentelor de factura
socialista de pina la mijlocul secolului al XiX-lea:
-socialismul crestin
-socialismul laic timpuriu
-comunismul utopic
-socialismul productivist
-socialismul asociationist si altele
Ele sunt cunoscute sub denumirea generica de curente socialiste utopice,in
sensul ca proiectele lor sociale nu erau realizabile.
Momentele care le unesc(asemanari):
1)Cauza fundamentala a nedreptatilor sociale consta in distribuirea
inechitabila a proprietatii private.
2)Bazele functionarii economiei de piata trebuie sa fie inlaturate.
3)Trecerea la forma preconizata de oraganizare economica si sociala trebuie
sa aiba loc pe cale revolutionara.
4)Noile forme de organizare economica si sociala exprimau de regula
interesele celor care primeau salariu(salariatii-categorie cea mai slaba veriga
din economie de piata).
5)Conducerea procesului economic sa fie realizata ori de institutiile statului
ori prin intermediului unor colective noi create
Socialismul crestin s-a inspirat atit din principiile morale crestine,cum erau
ascentismul si iubirea aproapelui,cit si din unele idei ale Renasterii,cum erau
egalitatea intre oameni si binele comn
Socialismul laic timpuriu s-a dezvolatat in paralel si,in parte,in opozitie cu cel
crestin;

Adeptii sai sustineau necesitate unor prefaceri sociale imediate,militind

pentru realizarea bunastarii si a fericirii tuturor oamenilor.

Comunismul utopic s-a manifestat sporadic la sfirsitul Evului Mediu si iin

epoca moderna,exponentii sai fiinde uneori incadrati in alte curente
socialiste.
Acestia se pronuntau pentru punerea si utilizarea in comun a tuturor
bunurilor existente in societate,aplicarea unor principii sociale egalitariste si
infaptuirea transformarilor preconizate prin actiunea violentaa unor grupuri
de militanti entuziasti.
Socialismul asociationist s-a dezvoltat la sfirsitului secolului al XVIII-lea si in
primile decenii ala secolului al XIX-lea.
Exponentii sai au criticat vehement rezultatele functionarii economieii de
piata si au propus inlocuirea ei cu forme asociationiste de organizare socialeconomica,caracterizata prin instituirea proprietatii sociale asupra
mijloacelor de productie,exexutarea in comun a muncii si repartitia echitabila
a veniturilor.
Reprezentanti: Saint-Simon; Fourier;R.Owen
Saint-Simon renumit prin lucrarile Sistemul industriale(1821) ; Noul
crestinism(1825)
Teza:proiectul social-economic ale lui Saint-Simon prevedea infaptuirea unei
societati industriale organizate in care statul urma sa dispara treptat,iar
preocuparea puterii politice sa se indepte de la guvernarea oamenilor la
administrarea lucrurilor.In societatea industriala activitatea economica
trebuie sa se desfasoare dupa un plan general,elaborat dupa niste obiective
prestabilite
Fourier lucararea lui de referinta Noua lume industriala(1829),a elaborat o
schema generala a evolutiei societatii omenesti,in care fazele superioare
cunosteau forme asociative de organizare sociala cu urmatoarele denumiri:
garantizm(o semi asociatie),sociantizm(o simpla
asociatie),armonizmul(asociatie compusa).A elaborat niste legi ale miscarii
omenesti prin anologia miscarii fizice
Principiile organizarii unei asociatiei: atractia dintre oameni; dotarea
proportionala-capital,munca si talent; reducerea ponderii grupurilor sociale
neproductive si inactive
R.Owen lucrarile lui Noua lume morala si Ce este socialismul.Proiectul
social-economic a lui Owen prevedea asezarea productiei si a muncii pe baze
colective prin treceerea in proprietate comuna a mijloacelor de
productie,inlocuirea concurentei cu unitate de interese si combinare muncii
manuale cu cea a masinelor.

Protectionismul.Scoala istorica germana

Friedrich Lisht(1789-1846),economist german- intemeitorul curentului
protectionist.
-1827 trasaturile unui no sistem de economie politica
-1841 Sistemul national al economiei politice (opera fundamental)
Criticile lui Lisht asupra liberalismullui:
cosmopolitismul;individualizmul,materialismul.Prin contrast cu economia
politica liberala Lisht pune bazele economiei politice a natiunii.Obiectul de
studiu al acesteia prezinta Viata economica a fiecarei natiuni.Lisht considera
ca economia politica este o stiinta experimentala si el a divizat istoria
economica in 5 trepte(perioade):
1)perioada vinatorii si a pescuitului
2)pastorala
3)agricola
4)agricola si industriala
5)agricola,industriala si comerciala
Teoria protectionista s-au dezvoltat pe parcursul a aproximativ un secol,intre
deceniul al treilea al secolului al XIX-lea si deceniul al treilea al secolului al
XX-lea.
Ele au aparut aproape simultan si statele germane(mai tirziu,Germania) si in
Statele Unite ale Americii-tari in care dezvolatarea economiei de piata era
intirziata de nerealizarea unitatii statale,de insuficienta valorificare a
resurselor disponibile,dar si de prezenta pe piata interna a marfurilor
industriale,superiaoare calitativ,importante din Anglia.
Scoala istorica germana a cuprins doua mari etape succesive de dezvoltare:
1)Vechea scoala istorica germana(1850-1890)
2)Noua scoala istorica germana(reprezentantii s-au afirmat in 1870-1880)