Sunteți pe pagina 1din 7

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

Facultatea de Management

Recenzie:

,,TEORIA SOCIALISMULUI SI A CAPITALISMULUI’’


Hans Hermann Hoppe

SOVAR LAURA

Bucuresti 2009
CUPRINS
Introducere
Prezentare generala a autorului;
Tema operei recenzate;
Cuprins-prezentare pe scurt a capitolelor
1. Introducere carte;
2. Capitolul I:
-proprietate,contract,agresiune,capitalism,socialism
3. Capitolul II: Socialismul in stil rus;
4. Capitolul III: Socialismul in stil social democrat;
5. Capitolul IV: Socialismul conservatorismului;
6. Capitolul V: Socialismul ingineriei sociale si
fundamentele analizei economice;
7. Capitolul VI: Justificarea etica a capitalismului
De ce este socialismul moralmente inacceptabil?
8. Capitolul VII: Fundamentele socio-psihologice ale
socialismului sau teoria statului;
9. Capitolul VIII: Productia capitalista si problema
monopolului;
10. Capitolul IX: Productia capitalista si problema bunurilor
publice;
Incheiere: Concluzii;
Introducere:
Hans Hermann Hoppe (2 septembrie 1949) este un economist austriac si un
remarcabil profesor de economie, autor al numeroaselor carti si articole bazate pe
conceptul de proprietate si libertatea societatii, un pasionat al istoriei, sociologiei si
economiei.

Tema lucrarii „Teoria socialismului si a capitalismului” se refera la problemele


economice ale societatii si implicit la 2 sisteme sociale raspandite in intreaga lume:
socialismul, din perspectiva economica, politica si „stiintifica”, asa cum este
prezentat in teoria marxista ca fiind un mod de organizare superior „anarhiei
capitaliste a productiei” si capitalismul, un sistem social care se va dovedi a fi cel
mai benefic pentru progresul economic al unei tari.

Cuprins:
Introducere carte:

Tratatul politic analizeaza problemele economice ale societatii si cum poate sa


fie organizata societatea pentru a fi produsa avutia.In viziunea lui Hans, socialismul
este „un sistem de organizare prost conceput”, rezultatul saraciei si nu al avutiei,
punand capitalismul ca inviingator. Acest lucru s-a vazut la SUA care e mai bogata
in general decat Europa de Vest, la Germania de Vest mai bogata decat Germania
de Est sau la Anglia, care desi in sec XIX era cea mai bogata tara din lume, a
scazut foarte mult pana la statutul de tara subdezvoltata.

Capitolul I : Hans Hermann ne arata in capitolul I, intr-un mod cat mai


convingator, aspecte legate de concepte precum: proprietate, agresiune, contract,
socialism, capitalism, acestea aflandu-se intr-o relatie foarte stransa. Conceptul de
proprietate a aparut odata cu raritatea bunurilor si a unor relatii conflictuale intre
posesori si este necesar pana si in Gradina Edenului intrucat se poate spune ca
omul si timpul sunt resurse rare, iar actul alegerii implica intotdeauna costuri.
Titlurile de proprietate sunt acordate posesorilor de bunuri rare, distingandu-se
”ceea ce este al meu’’ de ’’ceea ce este al tau”. Agresiunea este privita ca fiind
scaderea unei satisfactii care deriva din actiunea altora asupra propriului bun.
Oamenii au stiluri diferite indiferent de societatea in care traiesc, astfel, decizile pot
fi de consum sau de investitii,iar efectele acestora pot fi de reducere a investitiilor si
de schimbari de personalitate.

Capitolul II: Acest capitol face referire la efectele socializarii mijloacelor de


productie.Autorul a vizat o tara comunista, Rusia, analizand structura socialista.
Socialismul de tip rus s-a evidentiat prin reguli privind proprietatea, ca de exemplu
mijloacele de productie sunt detinute social, adica nimeni nu poate deveni
proprietar al mijloacelor de productie, le poate utiliza, dar nu le poate vinde sau
pastra pentru sine. Investitiile sunt facute doar de administratorii de resurse
’’niciodata pentru un profit privat’’. In Rusia s-a trecut de la o economie bazata pe
teoria naturala a proprietatii la o economie socializata in care mijloacele de
productie sunt egalizate. Diferenta dintr-o cele doua tipuri de economii se refera la
cum se decide si cine hotaraste. Ne sunt prezentate efectele socializarii mijloacelor
de productie: scaderea ratei investitiilor si a capitalului, scaderea producatorilor si a
contractelor intrucat sunt defavorizati, minimizarea factorilor de productie. Asfel
spune Hans:’’Se va economisi mai putin si se va consuma mai mult”, iar din pricina
saraciei impuse se vor crea pietele negre. Din cauza faptului ca un administrator nu
poate stabili venitul monetar si cei ce muncesc nu mai pot lucra pentru sine, se
diminueaza productivitatea in cadrul muncii; autorul ia exemplu Germania de Vest
versus Germania de Est.

Capitolul III: In acest capitol, Hans face referire la Revolutia bolsevica din Rusia
(oct 1917), la existenta celor doua partide, comunist si social democrat si
incercarea celor din urma de a castiga cat mai multi adepti ai publicului de reforma
de schimbare, de socializare partiala. Pana in zilele noastre, socialismul de tip
social-democrat devenise cel mai raspandit sistem politic, avand ca trasaturi
privatizarea mijloacelor de productie si ideea ca ’’cetateanul nu este proprietarul de
drept’’al intregului venit, de aici si ’’dreptatea distributiva’’. Transferul monetar de la
producatori la non-producatori a condus la eforturi productive scazute, scaderea
cantitatii de bunuri, puterea de cumparare a banilor mica, toate acestea conducand
la regres.

Capitolul IV: Hans discuta aici conservatorismul ca fiind la fel de devastator ca


si socialismul,un exemplu ar fi national-socialismul german sau fascismul italian.Se
discuta cum capitalismul a inflorit pentru prima oara in sec XVIII dupa ce negustorii
si apoi taranii,saturati de sistemul social absolutist sau feudal si de controlul
excesiv pe care il avea asupra lor.Idei despre libertate ca o conditie a prosperitatii
s-au constituit si in lucrarea ’’Avutia natiunilor’’, Adam Smith. Se face referire la
revolutiile aparute datorita declinelor economice cauzate de sisteme politice
ineficiente: Revolutia Americana, Glorioasa Revolutie din Anglia, Revolutia
Franceza, aceasta miscare de schimbare a fost numita liberalism. Se vorbeste
deasemenea despre fascism si nazism, forme politice cu scopuri de a cuceri si de a
ataca.

Capitolul V: In acest capitol aflam ca socialismul este in continuare ”viu si


viguros” si asa numitul sistem ”Socialismul ingineriei sociale” , compus din
socialism,empirism si pozitivism, avea la baza ratiune si deductibilitate si era
sprijinit de social-democrati si conservatori,fapt pentru care devenise metodologia
secolului XX.Teoria empirista are la baza 2 teze, se analizeaza experienta,
cunoasterea cu privire la realitate si a doua teza explica de ce, ” daca A, atunci B”.
Prin aceasta teorie, socialismul „ devine imun la orice critica decisiva”. Ideile
centrale ale empirismului sunt menite sa distruga, spune Hans bazandu-se si pe
analiza reflexiva,in plus acest concept se dovedeste a fi contradictoriu. Analiza
economica consta in descrierea unei situatii concrete in ceea ce priveste valori,
scopuri, mijloace,pentru a deduce consecintele actiunii. Idelogia ingineriei sociale
este la fel de prost conceputa ca orice alta forma de socialism, un argument la
aceste, ”experienta nu este anterioara logicii, ci mai curand invers”.Una dintre
regulile ingineriei sociale este aceea ca proprietarii pot face ce doresc cu resursele
lor, insa daca rezultatele nu sunt pe placul inginerilor sociali,acesti intervin si
restrang dreptul de proprietate,astfel proprietatea este continuu amenintata.

Capitolul VI:Aici, autorul ne prezinta doua teze: pretentia socialistilor, potrivit


careia exista un argument de principiu si pretentia ’’ emotivista’’ a socialismului
empirist care se dovedeste a fi esuata deoarece orice adevar trebuie formulat si
decis argumentativ,justificabil- ’’partea a priori a comunicarii si argumentatiei’’.
Autorul demonstreaza ca dreptul de apropriere originara este compatibila cu
principiul non-agresiunii si ca toate formele de socialism nu trec nici macar primul
test al universalizarii.Etica socialista este un esec si aproape ca adopta principiul
„eu pot sa te lovesc, dar tu nu poti sa ma lovesti”.Teoria naturala a capitalismului
este „primul venit-primul intrat”.
Capitolul VII:Acest capitol ne arata aspecte ale teoriei statului, incepand cu
ideea ca socialistii isi sporesc venitul prin schimburi non-contractuale prin
intermediul agresiunii si prin coruperea publicului (exproprierea bunurilor). Servicii
precum educatia, transprturile, comunicatiile, banii si sistemul bancar, securitatea,
sunt luate „in maini” de catre stat si sunt de o importanta vitala pentru existenta
statului si sporirea venitului acestuia.Acestia sunt platiti din impozite,fapt ce ii
dezavantajeaza pe ceilalti.Diferenta dintre regimele autocrate si cele democrate au
fost foarte bine analizate de catre Jovenel:autoritatea guvernamentala a crescut
foarte mult incat, datorita cresterii semnificative a dorintei de a prelua puterea, s-a
recurs la proteste si razboi si in final oamenii au ajuns sa nu se mai inteleaga cu
acest proces, trecand pasivi pe langa acesta de fiecare dat. Este necesar ca opinia
publica sa se schimbe si sa puna stop valului de impozite si reglementari impuse.
Socialismul are la baza o mituire a oamenilor prin acordarea de favoruri, prin
exploatarea altora. E.de la Batie spune in „Drumul catre servitute”: „cel ce isi
exercita dominatia asupra ta nu poseda cu adevarat nimic altceva decat puterea pe
care i-ai conferit-o pentru a te distruge[...] Nu-l mai servi, si vei deveni pe data liber”

Capitolul VIII: Hans vorbeste aici despre sistemul capitalist de productie si


problema monopolului.Capitalismul este superior socialismului prin: alocarea
rationala a mijloacelor de productie, calitatea bunurilor,conservarea capitalului in
timp, un sistem de piata bine structurat. Nu exista un mod rational de a acorda
fonduri, iar serviciile productive functioneaza pe baza testului de profit si pierdere si
in baza acestuia investitia se poate muta in alt sector. Guvernul, insa nu
functioneaza pe baza unui test:”cu cat cheltuieste mai mult, cu atat mai multe
servicii pot sa ofere,dar unde sa se opreasca?”.Prin forta pietei capitaliste,
resursele sunt utilizate eficient evitandu-se suprautilizarea lor,asa cum s-a
intamplat in cazul socialismului rus. Autorul spune ca monopolul nu poate sa se
extinda intr-un sistem neingradit al pietei si daca acest lucru se intampla nu ar
afecta deloc consumatorii, atata timp cat acestia au dreptul de a le boicota, si de a
intra liberi pe piata. Astfel, monopolul nu reprezinta deloc o problema speciala.
Preturile de monopol sunt discutate la scoala austriaca de economie reprezentata
de L.Misses, care spune:”este necesara indeplinirea unei conditii suplimentare, mai
precis a unei forme anume a curbei cererii[...] Preturile de monopol sunt doar acele
preturi la care este mai avantajos pentru monopolist sa restranga cantiatea totala
ce urmeaza a fi vanduta, decat sa-si extinda vanzarile pana la limita pe care ar
permite-o o piata concurentiala”

Capitolul IX:Ultimul capitol analizeaza cazul productiei bunurilor publice,


punandu-se accent pe productia de securitate, care vizeaza libera competitie, si
erorile existente in teoria bunurilor publice.Nu exista niciun criteriu fix de stabilire
daca bunurile sunt publice sau private, depinde de gradul lor de extindere; o eroare
consta in faptul ca statul trebuie „sa asigure bunurile publice, care altfel nu ar fi fost
produse”.Chiar daca securitatea este un bun public,ea trebuie sa concureze cu alte
bunuri pentru alocarea de resurse rare.Hans spune ca un sistem pur capitalist in
care exista libertatea de a alege –producatorii de securitate sunt privati- conduce la
dreptate si prosperitate economica. Pierderea asigurarii in economie inseamna ca
omul nu ar mai avea protectie impotriva proceselor ce contin daune asupra
proprietatii.

Concluzii
Aceasta carte este foarte bine structurata,se bazeaza pe definitii concludente
dandu-se exemple reale din istorie. M-a ajutat sa imi inteleg mai bine cum ar trebui
sa fie construita o societate pentru a conduce la progres economic.Puterea
maselor sociale a reprezentat motorul multor crize, fiind folosita in numeroase
cauze: inlaturarea tiraniei, dobandirea independentei nationale, castigarea
diverselor drepturi, cum ar fi lupta pentru dreptul de vot sau pentu crearea unei
legislatii a muncii. Este de preferat capitalismul, in locul socialismului Marxist,
pentru ca individul are libertatea de a alege, el va cauta sa se implice in activitati
care sa ii aduca profit, astfel prin capitalul investit creste nivelul de trai. O societate
ideala trebuie sa cunoasca o dezvoltare economica substantiala si constanta,
cresterea de la an la an a productiei si a fortei de munca; atata timp cat exista
oportunitati, exista si liniste sociala, fiecare cetatean trebuie sa se bucure de
libertate individuala, de confort, de egalitate rasiala si etnica, de o existenta care sa
ii ofere satisfactii. Aceasta carte merita citita pentru ca ofera omului o imagine clara
si complexa a societatii capitaliste sau socialiste. Cea mai importanta victorie a
capitalismului este unificarea Germaniei de Vest cu Germania de Est.