CENTRU COMERCIAL – “MALL-uri”- RELATIA CU CONTEXTUL

Introducere
De la bun inceput, oamenii au simtit nevoia de a se organiza la intersectia unor
drumuri comerciale sau pe cursuri de ape, adica locuri in care mase mari de oameni si
marfuri se puteau aduna. Piata, din punct de vedere urbanistic a fost punctul central in
alcatuirea unui oras, in jurul careia se grupau restul cladirilor administrative. Evolutia
pietei cunoaste dezvoltarea de apogeu in sec XIX odata cu aparitia unui nou material -
otelul. De aici incolo apar tot felul de tipuri de spatii comerciale, care in timp se extind ca
suprafata dar si ca paleta de functiuni, adica nu se mai axeaza doar pe vanzarea unor
produse, ci se adauga si interesul pentru loisir. Astfel se ajunge la varful piramidei
spatiilor comerciale: Mall-ul.
Consecintele aparitiei Mall-urilor
In alte tari, cum ar fi America, care sunt mult mai dezvoltate din punct de vedere
economic si urban, amplasarea acestor mari complexe comerciale (Mall-urile) se face in
general in zone periferice, astfel incat sa se obtina o extindere a orasului, sa se atraga
investitori -si implicit o crestere financiara- dar si pentru a dispune de suficient spatiu
pentru toate amenajarile aferente -parcaje, pasarele, trasee pietonale, spatii de tranzitie
intre urban si cadrul interior al Mall-ului- fara a fi nevoie sa se “sufoce” o zona deja
existenta.
In Romania in schimb, marea majoritate a Mall-urilor au fost amplasate in
interiorul orasului, in zone aglomerate, motiv pentru care au fost necesare schimbari si
ajustari ale tesutului urban deja existent, cateodata in detrimentul acestuia, rezultand in
final niste fatade foarte impunatoare la strada (cum ar fi Mall Vitan) care nici nu pot fi
percepute in intregime, din cauza faptului ca sunt aduse mult prea aproape de carosabil,
care si asa era bordat pe partea cealalta a trotuarului cu blocuri. Nu exista nici un spatiu
de tranzit si nu se ofera posibilitatea de a avea o imagine de ansablu prea buna.
Avem totusi si un exemplu pozitiv la noi in tara: Iulius Mall Constanta, care poate
fi luat ca un succes al investitie comerciale: a creat un spatiu cu potential urban si calitate

1
efectiv arhitecturala. Poate fi considerat o exceptie: a inlocuit un spatiu urban degradat la
o distanta suficient de mare de orasul vechi, spre deosebire de alte exemple din tara care
distrug spatiile verzi si paraziteaza centrele istorice ale oraselor; scopul Mall-ului a fost
sa stimuleze dezvoltarea zonei destructurate.

Aparitia acestor mari complexe comerciale a adus cu sine mai multe consecinte la toate
nivelurile urbane. Impactul principal la nivelul intregului oras a fost ca au devenit
importante puncte de reper. S-a reorganizat traficul pe o arie extinsa, in cele mai multe
cazuri, astfel incat sa se faciliteze traseul de accedere, adica lumea sa poata sa ajunga mai
usor la Mall, dar s-a reorganizat si la nivel punctual, atat pentru masini , pentru a oferi
cursivitate celor care intra si ies din parcarile Mall-ului, cat si pentru pietoni, care sunt in
numar foarte mare in acea zona.
Aceste tipuri de schimbari au loc si in alte tari, doar ca la un nivel mult mai
ridicat, spre exemplu Mall Of America din Bloomington, Minnesota a reconfigurat o
statie de tramvai pentru a facilita accesul direct in Mall. Astfel incat toti muncitorii cat si
toti clientii beneficiaza de o ruta de transport direct in interiorul spatiului comercial.
In afara de impactul la nivel urban, a existat unul si la nivelul cartierului; in
primul rand unul economic, deorece au crescut toate preturile, atat la locuinte cat si la
toate produsele care se vand in acea arie de interes; si au fost atrasi investitori, fapt care a
dus la o dezvoltare economica a zonei. Deasemeni a fost schimbat aspectul cartierului,
fiind adaugate refugii, pasarele, treceri de pietoni, semafoare pentru masini etc, toate
elementele necesare pentru o buna functionare rutiera intr-o zona de mare interes urban.
In afara de elemente enumerate mai sus, a mai aparut si o alta schimbare si anume faptul
ca a devenit principala sursa de obtinere a necesitatilor zilnice. Oamenii ajung sa se duca
in Mall si cand vor sa-si cumpere paine, lapte etc, nu doar cand au nevoie de articole
vestimentare sau alte elemente in acest gen.
Si ultimul nivel de impact este acela al vecinatatilor, deoarece apar spatii noi, cum
ar fi parcuri, alveole, parcaje si zone semipublice care fac legatura intre public si Mall.

Relatia cu contextul
Parerea personala

2
 Dupa parerea mea, Mall-urile construite in Bucuresti nu prea reusesc sa
relationeze foarte bine cu spatial urban in care au fost amplasate. Spun asta gandindu-ma
la faptul ca Mall-ul este o constructie moderna, atat din punct de vedere al volumetriei cat
si din punct de vedere al materialelor folosite, cu niste dimensiuni si proportii foarte
impunatoare, care de cele mai multe ori sunt oarecum “inghesuite” in niste cartiere cu
case vechi si blocuri din perioada comunista, care nu permit nici crearea unei imagini
bune de ansamblu, si nici nu au vreo legatura arhitecturala sau de atmosfera cu un volum
mare de otel, placaje si sticla acoperit in mare parte cu reclame, atat simple cat si
luminoase.
Totusi exista un exemplu pozitiv la noi in tara: Iulius Mall Constanta, a carui
compozitie volumetrica si adaptare la sit s-a facut in ideea marcarii unui capat de traseu,
intr-o zona care in trecut era destinata industriei si reprezenta rezerva de teren a centrului.
Obiectul este dispus pe un ax compozitional est-vest ce creeaza o desfasurare de volume
cu orientare sud; amplasarea parcarii tine cont de proiectele urbane viitoare astfel incat
este asezata paralel cu traseul viitorului transon de drum ce completeaza inelul II. Pentru
a sublinia axul urban pietonal, Mall-ul are un atrium deschis, un spatiu intermediar din
care se face accesul spre spatiile interioare propriu-zise. Mall-ul este construit de asa
maniera incat din relatia lui cu orasul sa fie perceput ca o constructie S+P+E datorita
faptului ca partea inferioara este ascunsa de rambleul de cale ferata; in acelasi timp se
distinge destul de bine in peisajul urban datorita amplasarii. Parcusul interior este inspirat
din cel urban, sugerand o succesiune de piete si strazi intr-un ritm urban sustinut de
dotarile comerciale. Dar din pacate acesta este un exemplu izolat in cazul tarii noastre.

Parcaje
In ultimii ani a existat o explozie in ceea ce priveste numarul masinilor, schimbare
la care oamenii incearca sa se adapteze cat se poate de bine. Toate constructiile noi,
pornind de la locuinte individuale, locuinte colective, cladiri de birouri si pana la marile
centre comerciale sunt acum prevazute cu locuri de parcare care sa faca fata potentialului
de oameni care ar putea sa aiba nevoie sa accese aceste constructii. Deoarece Mall-urile
pot sa adaposteasca un numar foarte mare de oameni, a fost necesar sa se acorde o mare
importanta parcajelor, care ajung sa creeze unul din acele spatii semipublice care fac

3
legatura intre oras (public) si Mall (privat). La toate Mall-urile exista atat parcari in aer
liber, plasate spre fatada posterioara a constructiei, cat si acoperite, in subsoluri sau in
corpuri anexa, construite special pentru a indeplini aceasta functiune. Accesul in zona
comerciala a Mall-ului este facilitata cu ajutorul scarilor, a rampelor rulante si a lifturilor.
In general, in Bucuresti, zona de parcare neacoperita este cam singura care ofera o
imagine de ansamblu a intregii constructii.

Volumetrie, atmosfera, aspect general, imagine

Elemente active ale arhitecturii contemporane- Mall-urile- sunt intr-o permanenta
cautare a formei. Tipologia Mall-urilor americane “acolo unde te afli intotdeauna intr-un
spatiu acoperit, undeva sus la un etaj superior, fara a atinge cu adevarat pamantul, fara a
putea vedea cu adevarat cerul, fara autenticitate” (J. Herzog), a constituit punctul de
pornire al unei arhitecturi specifice acestui context functional. Preocuparea initiala pentru
designul interior al cladirii este transpusa in exterior. Numeroase centre comerciale sunt
proiectate acum de arhitecti ce aleg sa renunte la formele geometrice simple, in favoarea
unei arhitecturi bazata pe asa numitele tehnologii “high-tech”. Daca a existat la un
moment dat tendinta simplei refunctionalizari interioare a unor cladiri vechi, salvate
astfel de la o iminenta demolare, acum, desi acest proces continua, el devine o
reinterpretare a vechii arhitecturii, un dialog cu vechea arhitectura a cladirii. Rezolvarea
cladirilor ample, astfel rezultate, devine o noua problema arhitecturala. Noua tendinta a
arhitecturii media este de a “imbraca” centrele comerciale in reclame avand ca rezultat
efectul de sugrumare pe care acesta il are asupra imaginii urbane si implicit asupra
trecatorului.
Concluzii
Mall-ul reprezinta in momentul de fata apogeul centrelor comerciale. El aduna
intr-o singura constructie raspunsurile la aproape toate nevoile oamenilor, pornind de la
cumparaturi de absolut orice natura (articole vestimentare si accesorii, cosmetice, aparate
electronice de orice tip, masini, alimente etc) pana la activitati de loisir/ sport
(cinematografe, restaurante, billiard, bowling, sali de sport etc). Toate aceste lucruri sunt
prezentate intr-o maniera ce ademenste omul sa cumpere, de cele mai multe ori mult mai
mult decat are el nevoie, sunt impartite cam in aceeasi schema functionala -pe “layere” si

4
cu un acces pe verticala, amplasat central pentru a putea oferi o vedere panoramica.
Putem spune ca Mall-urile functioneaza dupa principiul cazinourilor, ca un spatiu
introvertit, putin deschis spre exterior, in care intri si pierzi notiunea timpului. Nu exista
geamuri decat la nivelul parterului si la nivelul acoperirii, astfel comunicarea cu
exteriorul nu prea exista, creandu-se in spatiu protejat, independent, in care omul isi
gaseste tot ce are nevoie – si in felul acesta Mall-ul isi ia statutul de oras in oras.

Bibliografie:
o Adrian Spirescu –Magazin Central Cluj
o Dana Vais –Efectul de program
o Aj-Ahran Weekly Features Brave New Mall
o ArchNet Discussion Forum
o Ilka Scheible GER
o Insidious Design: The Silent Salesman and the American Shopping Mall Kascha
Semon
o Environmental & Architectural Phenomenology Newsletter