Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Oradea

Facultatea de Științe Economice

Proiect

MARXISMUL – EVOLUTIE SI IMPORTANTA IN GANDIREA ECONOMICA

Coordonator: Student:

Prof. Univ. Dodescu Anca - Otilia Veres Daniel

Grupa 2
1. Karl Marx- fondatorul marxismului

Karl Heinrich Marx s-a născut pe 5 Mai 1818 în Germania. A fost istoric, economist,
fondator al materialismului dialectic și al socialismului științific. Karl Marx a introdus în științele
sociale ale vremurilor sale o nouă metodă de anchetă, noi concepte, precum și un număr de
ipoteze îndrăznețe pentru a explica creșterea, dezvoltarea și declinul anumitor forme de
societăți.1

În 1843 Karl Marx a început să analizeze economia politică, studiu pe îl va urmări


toată viața. Va publica mai apoi lucrarea în 3 volume numită „Capital”, unde vorbește despre
cele 3 influențe ale Marxismului: didactica lui Hegel, socialismul francez utopic și economia
engleză. El a încercat mereu să înțeleagă mecanismele interne ale capitalismului. În mintea lui
se formase deja o schiță a marxismului. Așadar, a scris manuscrise pe teme economice și
filozofice, în care a detaliat noua sa teorie economică.

În 1845, datorită unor probleme pe care le întâmpină cu guvernul german, Marx


emigrează în Belgia, la Bruxelles. Aici îl întâlnește de Friedrich Engels, un socialist exilat, cu care
Marx va colabora în vederea publicării unei cărți ce tratează conceptul de materialism istoric în
ideologia germană.2

2. Generalități

Marxismul, termen polisemantic, poate desemna noțiuni teoretice sau practici


politice foarte diferite: puține corpuri de idei sunt mai ample și contradictorii decât cele puse
sub eticheta „marxism”. Această situație se datorează, pe de-o parte, faptului că fondatorul
marxismului, filozoful german de origine evreiască Karl Marx, a avut o vastă curiozitate în
privința multor aspecte ale umanității, dublată de o vigoare pe măsura acestei curiozități. Pe de
altă parte, marxismul a fost adoptat, adaptat și dezvoltat într-un variat evantai de idei și
doctrine pe diverse meridiane și în diverse epoci.3

1
http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/marx_karl.shtml
2
https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx
3
Ibidem
Marxism poate de aceea desemna, uneori, corpul doctrinar dezvoltat de Karl
Marx; alteori, corpul doctrinar dezvoltat de Karl Marx împreună cu colaboratorul lui apropiat,
Friedrich Engels, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Acest marxism (adică marxismul definit a fi
mai mult decât ideile lui Karl Marx) consistă dintr-o antropologie filozofică, o teorie a istoriei și
un program economic și politic, fiecare dintre aceste trei categorii de interes marxian având
identitatea și destinul ei din perspectiva istoriei.4

Marxismul poate desemna, de asemenea, o vastă gamă de idei care au avut ca


punct de plecare teoriile lui Marx, în această categorie de marxism având doctrina partidelor
socialiste (social-democrate) înainte de 1914, precum și doctrina partidelor comuniste
occidentale de la înființarea lor până astăzi, dar și doctrina și, mai ales, practica partidului
comunist rus, pe modelul căruia după anii '40 au apărut, sub influența U.R.S.S., numeroase
regimuri similare în jumătatea orientală a continentului european, dar și în alte diverse colțuri
de lume, fiecare dezvoltând o varietate locală a marxismului bolșevic.

Acest din urmă tip de marxism, care este o dezvoltare a ideilor lui Marx de către
revoluționarii ruși în primele decenii ale secolului al XX-lea, sub influența experienței lor politice
cu autocrația țaristă și a curentelor intelectuale revoluționare specific rusești apărute ca reacție
la regim, are o importanță specială pentru estul Europei și România, zonă care a cunoscut în
mod direct și îndelung regimurile comuniste organizate pe modelul bolșevic. 5

3. Marxismul ca teorie economic-socială

Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marx, un


filozof, economist, jurnalist și revoluționar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea,
care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels 6. Marx s-a inspirat din
filozofia lui Georg Hegel, din economia politică a lui Adam Smith, din teoria economică
Ricardiană și din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critică a
societății care se dorea atât științifică, cât și revoluționară. Această critică a atins cea mai

4
Ibidem
5
Ibidem
6
https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html
sistematică expresie (deși neterminată) în lucrarea lui de căpătâi Das Kapital, Capitalul: O
cercetare critică a economiei capitaliste.7

Marxismul este bazat pe lucrările filozofului Karl Marx. De la moartea lui Marx în
1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia
politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. 8

Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației (care
afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) și comuniști (care
afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități
sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism
se putea produce atât prin mijloace violente (confruntare violentă între proletariat și
burghezie), cât și prin mijloace pașnice (compromis cu partidele burgheze și câștigarea puterii
prin mijloace electorale), din acest punct de vedere, opinia social-democraților (revoluție atinsă
prin compromis cu burghezia și câștigarea prin mijloace electorale a puterii) nefiind mai puțin
marxistă decât aceea a comuniștilor (revoluție violentă și confruntare directă între proletari și
burghezie).9

Social-democrația a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German și a


avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la
formarea a numeroase partide comuniste.

4. Evoluția marxismului și continuatorii lui Marx10

Marxismul a cunoscut o înflorire spectaculoasă ca influenţă în secolul XX.


Dezvoltări şi aplicaţii ale gîndirii economice marxiste au fost construite după moartea lui Marx
de către militanţii revoluţionari. Doctrina lor economică devine acum una concretă, indicînd
paşii care trebuiau făcuţi pentru a transforma societatea, pierzîndu-se caracterul ştiinţific pe
care Marx încercase să-l dea operei sale economice. Marxiştii erau acum mai mult ca niciodată,
politicieni şi nu oameni de ştiinţă. Obiectivul lor nu era căutarea adevărului ci puterea.

7
Ibidem
8
https://plato.stanford.edu/entries/marx/
9
Ibidem
10
https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/continuatorii-lui-marx.html
Rosa Luxemburg (1871-1919) a fost o revoluţionară germană, născută în Polonia,
exilată în Elveţia în 1889, unde devine marxistă. Dobîndind cetăţenie germană în urma
căsătoriei ea devine unul dintre liderii Partidului Social Democratic German. Ideea sa de bază
este eliminarea capitalismului. În detalii ea se opune însă lui Lenin, nefiind de acord cu
compoziţia claselor revoluţionare asertată de acesta, dar mai ales îl critică pe acesta după
reuşita revoluţiei din Rusia, prezicînd permanentizarea dictaturii sale asupra proletariatului. I se
opune şi lui Berstein care avea o viziune mai moderată asupra schimbării sociale.

Eduard Bernstein (1850-1932) s-a făcut remarcat prin faptul că, deşi marxist a
criticat multe dintre concluziile marelui filozof, în cartea sa din 1898, Socialismul evoluţionist.
Criticîndu-l pe Marx, Berstein nega ideea colapsului iminent al capitalismului şi afirma că
burghezia nu era în întregime parazitară. Tot el spunea că socialismul este rezultatul final al
liberalismului şi nu al revoluţiei. Astfel de idei au provocat vii controverse printre marxiştii
acelor vremuri.

Principalul marxist al perioadei este însă Vladimir Ilici Lenin. Climatul socio-
economic în care trăieşte Lenin este modificat faţă de cel contemporan cu Marx. La scară
mondială apar ca actori de prim plan ai scenei economice monopolurile. Capitalismul liberei
concurenţe este înlocuit cu un capitalism monopolist.

Marxismul a fost introdus de către intelectualii socialişti şi din Romînia. Constantin


Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) publică în „Revista Socială" mai multe studii de marxism,
printre care „Ce vor socialiştii romîni" şi „K.Marx şi economiştii noştri" (1884). Lucrarea sa de
referinţă rămîne însă cea din 1910, „Neoiobăgia". În aceasta din urmă se preocupă de
problemele agriculturii romîneşti, confruntată cu introducerea relaţiilor capitaliste de producţie
şi marcată de subdezvoltare.

Pe un plan mai larg, opera lui Gherea contribuie la răspîndirea ideilor economice
marxiste în Romînia. Fără a recurge la soluţia facilă a dogmatismului, Gherea analizează în mod
original problemele economiei romîneşti, propune soluţii de înnoire a acesteia. Gîndirea sa este
influenţată de cea marxistă, dar se manifestă înnoitor faţă de aceasta.
În perioada interbelică apare Partidul Comunist Romîn, ca promotor al ideilor
marxiste, dar ideile economice devin simple lozinci în spatele cărora se ascunde dorinţa de
putere. Revoluţia bolşevică din Rusia transformase complet datele problemei, marximul fiind
pus, ca doctrină politico-economică la proba faptelor. Dogmatismul promovat de Comintern
ţine acum locul unei veritabile reflecţii. Printre puţinii care au curajul şi puterea de a promova
idei noi se numără şiLucreţiu Pătrăşcanu (1900-1954). Acesta promovează mai ales modele de
reformă ale societăţii romîneşti pe baza învăţăturilor marxiste.

5. Teoria economică marxistă

Punctul de plecare al gîndirii economice marxiste este teoria valorii. Marx


consideră valoarea ca expresie a cantităţii de muncă socială cuprinsă într-un produs. Teoria
valorii muncă nu este extrem de originală, ci valorifică contribuţiile economiştilor clasici. Dar
Marx vede dincolo de marfa oamenii şi relaţiile dintre ei, relaţiile dintre clase. Astfel între
oameni ceea ce se schimbă este de fapt muncă cristalizată, materializată în marfa. 11

Un alt concept fundamental este capitalul. Capitalul este, în doctrina marxistă,


valoare acumulată. Originea capitalului este plusvaloarea. Dar între plusvaloare şi capital există
o legătură chiar mai strînsă. Capitalul ia naştere şi se sporeşte pe baza plusvalorii dar şi
plusvaloarea se formează pe baza capitalului.12

La Marx plusvaloarea reprezintă diferenţa între valoarea creată de muncitor şi


salariul de subzistenţă, necesar consumului muncitorului şi familiei sale pentru ca forţa de
muncă să se reproducă. Dacă în opt ore de muncă muncitorul lucrează patru pentru a-şi
produce echivalentul salariului său de subzistenţă, plusvaloarea apare în celelalte patru când
muncitorul produce în continuare pentru capitalist, fără a primi nimic în schimb.

Pentru Marx acesta a fost doar un punct de pornire. El distinge între muncă ca
reprezentînd activitatea de creare de bunuri, şi forţa de muncă, ca reprezentînd capacitatea
fizică şi intelectuală a muncitorului de a presta această muncă. Ceea ce vinde muncitorul
capitalistului este forţa sa de muncă şi nu munca, primind pentru aceasta un preţ numit salariu .

11
https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html
12
ibidem
Dar prin utilizarea mărfii forţă de muncă aceasta este capabilă să creeze valori mai mari decît
propria ei valoare, ceea ce îi permite capitalistului să intre în posesia unui surplus de valoare
fără a da nimic în schimb.

O altă distincţie importantă face Marx între valoarea de întrebuinţare şi cea de


schimb. Din punctul de vedere al valorilor de întrebuinţare, mărfurile sunt diferite unele de
altele şi sunt deci incomparabile. Ceea ce le diferenţiază este calitatea. Dar ca să poată fi
măsurate şi echivalate în cadrul schimbului ele trebuie să aibă numai deosebiri cantitative. Prin
urmare în schimb valoarea de întrebuinţare nu are nici o importanţă.

Bibliografie:

 https://www.edusoft.ro/karl-marx/
 https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marxism
 https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/continuatorii-lui-marx.html
 https://plato.stanford.edu/entries/marx/
 https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx
 http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/marx_karl.shtml
 https://theconversation.com/karl-marx-ten-things-to-read-if-you-want-to-understand-him-
95818
 https://eh.net/book_reviews/health-and-labor-force-participation-over-the-life-cycle-evidence-
from-the-past/
 Support de curs Prof. Univ. Anca Dodescu
 https://socialsciences.mcmaster.ca/~econ/ugcm/3ll3/marx/croce.htm