Ioniță Cosmin Alexandru

Grupa – 1421

Seria B

CAPITOLUL 3

Capitalismul piramidei răsturnate

- rezumat -

In Octombrie 1825 , CHARLES DARWIN se înscrie la Universitatea din Edinburgh pentru a studia
medicina , urmand in special dorinta tatalui său ,Robert Darwin medic si el , dar si dorinta
bunicului său , faimosul erudit Erasmus. Printre materiile obișnuite pe care Charles Darwin le
studia , se numărau scrierile marilor iluminiști , printre care David Hume , Edward Gibbon si
Adam Smith. Un deceniu mai tarziu , revenind acasa dupa o calatorie de cinci ani in jurul lumii la
bordul HMS Beagle , Darwin reciteste aceste lucrari , reanalizand implicatiile lor in lumina noii
teorii pe care o construia , desi Darwin nu face trimitere la Smith , expertii in Darwinism
sugereaza faptul ca el si-a modelat teoria selectiei natural dupa teoria mainii invizibile a lui
Smith.

Perspectiva pe care a atacat-o Darwin a fost cea prezentată în cartea publicată în 1802,
Teologia naturală sau Dovezi ale existenței și atributelor Divinității culese din mainfestările
naturii , de William Paley , lui îi datorăm faimosul argument al “ceasornicarului” pentru
existența lui Dumnezeu , argumentarea lui Paley pentru a demonstra manifestarea forței divine
în natură incepea cu descrierea a două vrăbii care se împerechează și care nu sunt conștiente
de consecințele pe termen lung ale actului lor reproductiv , urmandu-și simțurile dar și
instinctul în vederea recompensei imediate , iar în culise , Dumnezeu ar trage sforile , și pentru
a descrie acest proces , Paley invocă metafora mainii invizibile.

In secolul al XIX-lea , ideologia economică predominantă a lumii occidentale era

mercantilismul , sau credința că națiunile concurează pentru a împărți o cantitate fixă de
bogătie într-un joc de sumă zero , nascut , din rădăcinile noastre de vanători-culegători .
Mercantilismul pleacă de la premisa că un caștig +X al unei națiuni înseamnă o pierdere –X a
unei alte natiuni , iar X adunat cu –X fac zero.

De aceea , pentru ca o națiune sa devină bogată , guvernul său trebuie sa conducă economia de
sus in jos , prin reglementarea strictă a comerțului interior si exterior , prin impunerea de
monopoluri , prin reglementarea asociațiilor profesionale , acumularea unei rezerve de lingouri
si de alte metale prețioase si prin nenumărate alte forme de intervenție economică , toate în
scopul obținerii “ unei balanțe favorabile “ . Favorabile unei națiuni , în detrimentul alteia.

Adam Smith nu a fost un economist . El a fost , practic , întemeietorul acestei știinte si a studiat
ceea ce învățații epocii sale numeau “ economia politică “. Prima sa lucrare importantă a fost
Teoria sentimentelor morale , publicată in 1759 , in care punea bazele teoriei sale conform
căreia avem un simț moral înnascut , indiferent cat am spune ca omul este egoist , există in
firea lui niște principii care il fac sa îi pese de binele altora si fac fericirea semenilor săi ,
necesară existenței lui, fără a profita în vreun fel de pe urma acestuia .

Teoria sentimentelor morale a fost urmată , in 1776 , de tratatul lui Smith de economie politica
intitulat Avutia Natiunilor , pledoaria lui Smith contra mercantilismului este una intemeiata in
egala masura pe criterii morale si practice , este morala , afirma el , deoarece interzicerea unei
natiuni sa-si valorifice la maxim tot cee ace produce ea sau sa isi foloseasca rezervele si puterea
de productie dupa cum gaseste ca este cel mai avantajos pentru ea este o incalcare flagranta a
celor mai sacre drepturi ale umanitatii , este practica deorece ori de cate ori legea a incercat sa
reglementeze salariile oamenilor care muncesc , a fost intotdeauna pentru a le reduce , si nu
pentru a le mari .

Avutia natiunilor este o lunga pledoarie impotriva sistemului mercantilist bazat pe

protectionism si pe privilegii care pot fi favorabile pe termen scurt producatorilor , dar care , pe
termen lung , dauneaza consumatorilor si reduc , astfel , avutia unei natiuni , toate practicile
mercantiliste de acest fel sunt in beneficiul producatorilor , al monopolurilor si al agentilor
guvernamentali aflati in serviciul acestora , in timp ce cetatenii , adevarata sursa a avutiei
natiunii , devin tot mai saraci.

Smith arata ca , in principiu , sistemul mercantilist nu aduce beneficii decat unui numar restrans
de producatori , in timp ce majoritate a consumatorilor saracesc si mai mult , deoarece trebuie
sa plateasca un pret mai mare pentru bunurile de import . Cultivarea strugurilor in Franta ,
observa Smith , este mult mai ieftina si mai eficienta decat in climatul rece al tarii sale de
origine , Scotia , unde cu ajutorul clopotelor de sticla , al serelor si al peretilor incalziti se pot
creste struguri , dar cu un pret de 30 de ori mai mare decat cel al strugurilor din
Franta.Problema este ca sistemul mercantilist pare sa considere productia si nu consumul ca
scop ultim si obiect al intregii industrii si al comertului , cand productia si nu consumul
reprezinta obiectul prioritar , producatorii fac apel la reglementarile de la varf , in loc sa se
orienteze catre consumatorii de la baza piramidei comerciale , in loc sa avem consumatori care
sa le spuna producatorilor ce vor sa consume , agentii guvernamentali si politicienii le spun
consumatorilor ce si cat trebuie sa consume , si la ce pret.

Modelele mercantiliste de suma zero s-au mentinut de-a lungul secolelor al XIX-lea si XX , chiar
si in America , comertul exterior nu a putut acopri datoriile crescande ale Statelor Unite , astfel
ca in 1887 , guvernul a infiintat Comisia Comerciala Interstatala pentru a profita de extinderea si
de puterea comerciala tot mai mare a cailor ferate , in 1886 Charles Martin a rezolvat problema
productiei industriale de aluminiu trecand un curent electric printr-o baie de criolit si oxid de
aluminiu , care ducea la aparitia unui produs secundar , un metal semirar , aluminiul. Hall a
infiintat Pittsbug Reduction Company , care in 1907 si-a schimbat numele in Aluminium
Company of America , sau Alcoa , la putin timp de la introducerea de catre Hall a noului system
revolutionar de productie , compania a reusit sa scada pretul aluminiului de la 1199$ /kg la
numai 17,6 $ / kg , o scadere de 98,5 % producand la inceput 4,5kg pe zi , pentru un castig brut
de 80$ / zi . LA inceputul anilor 30 , compania avea un castig de un million de dolari pe zi , dar in
loc sa creasca preturile , Alcoa a redus pretul aluminiului la un nivel infim , de 44 de centi
pentru 1 kg , Departamenul de Justitie a chemat in instanta Alcoa , acuzand directorii companiei
de 140 de delicte , printer care si stabilirea unui pret excesiv , curtea a dat castig de cauza
companiei Alcoa , astfel incat Departamenul de Justitie a facut recurs , iar Alcoa a pierdut , fiind
gasita vinovata pentru o singura infractiune din cele 140 de capete de acuzare , monopolul, si a
fost obligata sa permita concurentilor sa devina producatori competitive de aluminiu primar.

Ceea ce s-a intamplat cu Alcoa nu difera , in linii mari , de ceea ce s-a intamplat cu Microsoft
cand a fost acuzata de dobandirea unor avantaje pe piata prin adaugarea in sistemul de operare
Windows care se bucura de un success imens , a unei versiuni gratuite de navigator de internet
asemanator cu cel de la Netscape , niciunul dintre celelalte navigatoare de pe piata nu era
gratuit.Infractiunea celor de la Microsoft a fost sa ofere o reducere speciala principalilor
vanzatori de pe piata calculatoarelor personale , ca IBM , Intel si Compaq , printre acesti
vanzatori s-a numarat si America Online(AOL) , pentru care Microsoft a creat un program de
navigare special , adaptat aplicatiei online oferite de ei , AOL oferea dreptul pe distributie
gratuita in intreaga lume a programului Internet Explorer si amplasarea iconului AOL intr-un
folder special , iar compania Microsoft a fost acuzata de monopol , chiar daca Microsoft a oferit
un produs de calitate superioara la un pret mai maic , nu acest fapt a dus la succesul reputat in
fata Netscape , in schimb contractele de exclusivitate si ofertele special facut de Microsoft au
condus la succesul sau , iar acest lucru nu este corect pentru alti producatori de software.