Tema1

1. Marketingul reprezintă: 1.O filosofie de afaceri care subliniază importanţa satisfacerii

nevoilor clienţilor; 2. Un set de activităţi destinate promovării unei firme către clienţii ei
potenţiali. b) doar 1;
2. Marketingul este definit în conceptul vechi drept: a) o activitate umană îndreptată spre
satisfacerea nevoilor prin schimb;
3. Principala categorie de entităţi care se regăseşte în marketingul sec.al XXI-lea o
reprezintă: b) serviciile;
4. Dintre modalităţile prin care oamenii pot obţine bunuri, marketingul intră în acţiune în
cazul: c) schimbului;
5. Una din orientările de marketing este: c) orientarea axată pe producţie;
6. Orientarea firmei axată pe producţie se concentrează pe: c) distribuţie de masă şi
eficienţă scăzută; d) distribuţie de masă şi costuri scăzute
7. Orientarea firmei axată pe vânzare pune accentul pe: d) utilizarea unor mijloace de
promovare a vânzărilor produselor firmei.
8. Marketingul relaţional reprezintă o componentă a marketingului: a) holistic
9. Nevoile în marketing b) sunt cerinţe umane care redau o stare de nemulţumire;
10. Sloganul Nu consumaţi alcool înainte de a vă urca la volan! poate fi încadrat în entitatea
de marketing formată din: d) idei.
11. Dintre entităţile următoare, nu fac(e) parte din câmpul de acţiune al marketingului: d)
niciun răspuns nu este corect
12. Marketingul, în demersul său, are ca element de referinţă: b) piaţa în ansamblul său;
13. Ca funcţie a întreorinderii, marketingul are un rol esenţial în privinţa: d) imaginii
acesteia.
14. O contribuţie esenţială la promovarea marketingului, la organizarea unor conferinţe
internaţionale de marketing în România şi la constituirea AROMAR în perioada 1970 -
1990 l-a avut: c) J.C. Drăgan;
15. Philip Kotler a vizitat pentru prima dată România în anul: b) 2005;
16. Termenul de marketing a început să fie folosit ca substantiv, definind o activitate la nivel
macroeconomic, după anul 1950. Fals.
17. Orientarea firmelor spre marketing urmăreşte obţinerea de profituri pe termen scurt.
Fals.
18. Orientarea firmelor spre produs sugerează că preferinţele consumatorilor se îndreaptă
spre produse disponibile pe piaţă şi ieftine. Fals.
19. Funcţia obiectiv(scop) a marketingului este investigarea pieţei şi a nevoilor de consum.
Fals.
20. Marketingul a apărut în cadrul organizaţiilor cu scop nelucrativ. Fals.

1
Tema2
7. Teste grilă
1. Cea mai importantă componentă a micromediului firmei, din perspectiva marketingului,
o reprezintă: a) clienţii;.
2. Care dintre afirmaţiile de mai jos este specifică mediului instabilc) prezintă frecvente
schimbări în majoritatea componentelor sale, impunând creşterea capacităţii de adaptare a firmei;.
3. În funcţie de frecvenţa schimbărilor componentelor sale, mediul poate cunoaşte forma
mediului de tip: a) stabil;.
4. Printre componentele micromediului firmei se află: c) organismele publice;
5. Lansarea unor informaţii false referitoare la produsele principalului concurent al firmei
este o formă de: c) denigrare a concurenţilor;
6. Care din următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului
întreprinderii : c) legislaţia;.
7. În cadrul mediului extern al firmei, agenţiile de publicitate fac parte din: b) prestatorii de
servicii;.
8. Printre factorii macromediului care trebuie avuţi în vedere în procesul de evaluare a unei
pieţe nu se numără: d) prestatorii de servicii.
9. Creşterea riscului de ţară reflectă înrăutăţirea, în special, a mediului: c) politic şi
economic;.
10. Concurenţii şi organismele publice reprezintă două componente ale:; c) micromediului
de marketing;
11. Printre componentele mediului economic se enumeră: c) veniturile populaţiei;
12. Oportunitatea de piaţă reprezintă : a) un segment de piaţă caracterizat printr-o nevoie
posibil de satisfăcut în mod profitabil;
13. Ameninţările pentru firmă sunt datorate: c) unor piedici apărute ca urmare a evoluţiei
nefavorabile a mediului
14. Precizaţi care dintre următoarele aspecte pot fi încadrate în categoria slăbiciunilor,
conform analizei SWOT: b) nemulţumirea personalului privind grilele de salarizare;
15. Mediul politic- legislativ ( instituţional): c) este constituit din ansamblul reglementărilor de
natură juridică, prin care este vizată, direct sau indirect, activitatea de piaţă a firmei;
16. Exploatarea comercială a sărbătorii Paştelui este expresia influenţei componentei
macromediului: c) mediul cultural;
17. Ce acţiune este recomandabilă pentru o firmă care depistează o schimbare în mediu care
va duce la creşterea puterii concurenţilor: c) să pregătească un plan pentru a minimiza
ameninţarea;
18. În condiţiile creşterii nivelului veniturilor populaţiei, ponderea cheltuielilor aferente
cumpărării produselor alimentare în totalul cheltuielilor de consum ale populaţiei: a) scade;
19. Ce se va întâmpla cu o firmă dacă rata inflaţiei creşte? d) va fi afectată de creşterea
dobânzilor.
 Precizaţi dacă următoarele formulări sunt adevărate sau false, argumentându-vă alegerea
făcută:
20. Trendurile culturale pot crea o cerere pentru noi tehnologii, iar noile tehnologii pot
influenţa trendurile culturale. Adevărat
21. Concurenţa ilicită nu este sinonimă cu concurenţa neloială. Adevărat
22. Analiza SWOT permite atât evaluarea mediului intern, cât şi a mediului extern al firmei.
Adevărat

2
23. Mediul stabil este tipul de mediu cel mai des întâlnit în economia contemporană.–Fals.
24. Firmele pot influenţa tendinţele demografice din macromediul lor extern. F.

9. Posibile întrebări de examen

1. Identificaţi elementele mediului de marketing pe exemplul firmei/instituţiei unde vă
desfăşuraţi activitatea/unor firme locale. Pe baza informaţiilor obţinute, aplicaţi analiza SWOT
(ASOA).
2. Pe baza documentării bibliografice recomandate, proiectaţi analiza SWOT a României sau a
judeţului Argeş.

Tema3
7. Teste grilă
1. Nonconsumatorii absoluţi reprezintă categoria publicului: b) care nu vor achiziţiona sau
utiliza în prezent sau în viitor produsele firmei;
2. Nonconsumatorii relativi reprezintă categoria publicului formată din: c) clienţi neinformaţi
despre existenţa produsului,.
3. Piaţa potenţială este alcătuită din: c) piaţa actuală plus nonconsumatorii relativi,
4. Cumpărătorii unui produs sau utilizatorii unui serviciu, la un moment dat, formează:
c) piaţa actuală a produsului;
5. Calea extensivă de dezvoltare a pieţei întreprinderii presupune: a) atragerea de noi
cumpărători din rândul nonconsumatorilor relativi,
6. Dezvoltarea intensivă a pieţei cosmeticelor pentru femei în România nu poate fi realizată
prin: sporirea numărului de cumpărătoare,
7. O firmă deţinând o cotă de piaţă de 5% în t0 îşi propune creşterea acestei cote la 7,5% în t1.
Cu cât trebuie să-şi sporească vânzările firma în condiţiile creşterii cu 10% a volumului total
al pieţei în care este ea este prezentă?
8. O firmă deţinând o cotă de piaţă de 10 % în t 0 îşi propune sporirea vânzărilor proprii cu 8%
în condiţiile în care volumul total al vânzărilor pe piaţa în care firma este prezentă va creşte cu
20 %; în acest caz, firma va ajunge în t1 la o cotă de piaţă de …..%.
9. În perioada t0, în vânzările unui produs pe piaţa Piteştiului firma X deţine 10 %, iar firma Y
are o cotă de 5 %. În t 1 , vânzările firmei X au crescut cu 7,5 %, iar ale firmei Y sunt mai mari
faţă de perioada precedentă cu 12,8 %. Ştiind că vânzările totale ale produsului respectiv pe
piaţa Piteştiului sunt în perioada curentă mai mari faţă de t0 cu 9,5 %, să se calculeze cotele de
piaţă ale celor două firme.
10. Piaţa unui produs este acoperită integral de 4 firme (A, B, C, D). Să se efectueze calculele
necesare şi să se completeze tabelul cu elementele care lipsesc:
Firme Cota de Creşterea/scăderea Cota de
concurente piaţă vânzărilor în t1 faţă de t0 piaţă
în t0 (%) (%) în t1 (%)
A 38,5 …………….. 40,2
B 28,2 ……………... 26,9
C 21,8 7,8 ……
D 11,5 ……………… ……
Total 100,00 8,8 ……

3
 Rezolvare:
Formula de calcul este:
100 + a
Cp1 = Cp0 x
100 + b
unde, Cp1 – cota de piaţă a firmei în momentul T1;
Cp0 – cota de piaţă a firmei în momentul T0;
a – ritmul de creştere/descreştere al vânzărilor firmei (Cifrei de afaceri);
b – ritmul de creştere/descreştere al volumului total al pieţei.
Notă: Dacă Cp1 > Cp0, atunci a > b.
Pentru firma A, este de calculat ritmul de creştere a vânzărilor firmei în perioada T 1 faţă
de T0. Aplicând formula se obţine următorul rezultat:
100  a
40,2  38,5 x  40,2100  8,8  38,5100  a   4373,76 
100  8,8
523,76
3850  38,5a  4373,76  3850  38,5a  523,76  38,5a  a  
38,5
 a  13,6%
În urma calculelor efectuate, se observă că a > b, deoarece Cp1A a fost mai mare decât
Cp0A.
Pentru firma B, este de calculat, de asemenea, ritmul de creştere a vânzărilor firmei în
perioada T1 faţă de T0. Aplicând formula se obţine următorul rezultat:
100  a
26,9  28,2 x  26,9100  8,8  28,2100  a   2926,72 
100  8,8
106,72
2820  28,2a  2926,72  2820  28,2a  106,72  28,2a  a  
28,2
 a  3,78%
În cazul firmei C, este de calculat, cota de piaţă a firmei în perioada T 1 faţă de T0.
Aplicând formula se obţine următorul rezultat:
100  7,8
Cp1C  21,8 x  21,6%
100  8,8
În cazul firmei D, există două necunoscute. Prima necunoscută care se poate calcula este
cota de piaţă a firmei în perioada T1 faţă de T0. Suma cotelor de piaţă din momentul T1 este tot
100%. (Chiar dacă piaţa are un ritm de creştere de 8,8%, în momentul T 1, suma cotelor de piaţa
este tot 100%, ceea ce creşte în momentul T1 faţă de T0 este volumul total al pieţei).
Cp1 D  100  (Cp1 A  Cp1 B  Cp1 D)  100  (40,2  26,9  21,6)  11,3%
Cunoscând Cp1D, aflăm ritmul de creştere a vânzărilor firmei D, aşa cum am calculat şi la
celelalte firme.
100  a
11,3  11,5 x  11,3100  8,8  11,5100  a   1229,44 
100  8,8
79,44
1150  11,5a  1229,44  1150  11,5a  79,44  11,5a  a  
11,5
 a  6,91%
Concluzionând, se observă că firma A este singura care a înregistrat o creştere a cotei de
piaţă în momentul T1 faţă de T0 , deoarece ritmul său de creştere a vânzărilor este superior

4
ritmului de creştere al volumului total al pieţei. Toate celelalte firme au înregistrat ritmuri de
creştere a vânzărilor mai mici decât ritmul de creştere al volumului total al pieţei.

11. Firma X comercializează, în prezent, legume unui număr de 65.000 clienţi, care cumpără, în
medie, 1,2 kg de legume lunar. Firma şi-a propus ca, până anul viitor să atragă încă 25.000 de noi
clienţi pentru produsele sale, dar să-i şi convingă pe cei actuali să-şi intensifice consumul mediu lunar
cu 0,2 kg de legume pe lună.
Stabiliţi care este piaţa efectivă a firmei X şi care sunt dimensiunile pieţei potenţiale ale acestei
firme ca urmare a dezvoltării sale pe cale extensivă, intensivă şi mixtă.
PE (piaţa efectivă) = nr. clienţi x cant. medie cumpărată
= 65.000 clienţi x 1,2 kg = 78.000 kg.
Dezvoltarea extensivă (DE) a pieţei are loc prin creşterea numărului de clienţi şi
menţinerea constantă a cantităţii medii cumpărate:
DE = 25.000 noi clienţi x 1,2 kg = 30.000 kg.
În consecinţă, dezvoltarea extensivă a pieţei, ar aduce firmei vânzări suplimentare de
30.000 kg legume.
Dezvoltarea intensivă (DI) a pieţei are loc prin menţinerea constantă a numărului de
clienţi şi creşterea cantităţii medii cumpărate:
DI = 65.000 clienţi x 0,2 kg = 13.000 kg.
În acest caz, dezvoltarea intensivă a pieţei, ar aduce firmei vânzări suplimentare de
13.000 kg legume. În acest caz, dezvoltarea intensivă a pieţei, ar aduce firmei vânzări
suplimentare de 13.000 kg legume.
Dezvoltarea mixtă (DM) a pieţei are loc atât prin creşterea numărului de clienţi cât şi prin
creşterea cantităţii medii cumpărate:
DM = 25.000 noi clienţi x 0,2 kg = 5.000 kg.
Dezvoltarea mixtă a pieţei, ar aduce firmei vânzări suplimentare de 5.000 kg legume.

PP (piaţa potenţială) = PE + DE + DI + DM = 78.000 kg + 30.000 kg + 13.000 kg + 5.000

kg =
= 126.000 kg.
Ca o concluzie, firma se poate concentra fie pe una dintre cele trei căi de creştere, fie poate
să-şi propună să se dezvolte pe toate cele trei căi.
12.  SC ABC SRL Topoloveni comercializează în prezent magiun de casă unui număr de 8 000
clienţi, care cumpără, în medie, 100 grame de magiun de casă pe lună. Firma şi-a propus ca până anul
viitor să atragă încă 500 de noi clienţi pentru produsul său, dar să-i convingă şi pe cei actuali să-şi
intensifice consumul mediu lunar până la 150 de grame de magiun de casă pe lună. Stabiliţi care este
piaţa efectivă a SC ABC SRL Topoloveni şi care sunt dimensiunile pieţei potenţiale ale acestei firme
ca urmare a dezvoltării sale extensive, intensive şi mixte.
13. Să se calculeze cota de piaţă şi cota relativă de piaţă în anul t 0 a primelor zece firme din
industria electronică, la nivel mondial, pe baza datelor de mai jos:
Nr. Firma Cifra de afaceri
crt. (mild $)
1. Samsung 542
2. General Electric 530
3. Daewoo 417
4. Hitachi 400

5
 5. Matsushita Electric 375
6. Sony 321
7. Toshiba 259
8. NEC 233
9. Philips Electronic 228
10. Mitsubishi Electric 180
14. Aria pieţei reprezintă spaţiul economic-geografic unde se derulează tranzacţii de
vânzare-cumpărare. Adevărat
15. Mărimea familiei constituie o variabilă demografică de segmentare a pieţei. A
16. Segmentul de piaţă reprezintă un grup relativ omogen de consumatori avand nevoi
similare. A–
17. Intensificarea consumului unui produs determină o creştere extensivă a pieţei
produsului respectiv. F.
18. Stilul de viaţă reprezintă o variabilă de segmentare demografică. F.
19. Cota de piaţă permite evaluarea pieţei unei firme în raport cu piaţa de referinţă pe care
acţionează. A
20. Cota relativă de piaţă a unei firme aflate în poziţia de lider este întotdeauna subunitară.
Fals.

9. Posibile întrebări de examen

1. Dezbatere de marketing: Marketingul de masă a dispărut?
Când tot mai mulţi marketeri adoptă sisteme tot mai detaliate de segmentare a pieţei,
perfecţionate de posibilităţile Internetului şi de alte eforturi având ca scop adaptarea la
comandă, unele voci critice afirmă că marketingul de masă a murit. Alţii spun că nu şi că
întotdeauna va fi loc pentru mărcile de mare acoperire, care apelează la programe de marketing
care vizează piaţa de masă. Adoptaţi o poziţie:
- marketingul de masă a murit;
- marketingul de masă continuă să fie un mod viabil de creare a unei mărci profitabile.

2. Formulaţi câte un exemplu pentru nonconsumatori relativi- nonconsumatori absoluţi (pe

exemplul pieţei rachetelor de tenis, aparatelor de radio, TV, bicicletelor etc).
3. Identificaţi criterii de segmentare a pieţelor pentru produsele: iaurt cu fructe, bere cu lămâie,
oregano, săpun lichid, detergenţi de covoare, maşini automate de spălat vase, odorizante de
automobil, iPhone-uri, revista Business Magazin/Forbes.
4. Exemplificaţi nişe de piaţă în cazul pieţei produselor de încălţăminte, a produselor
alimentare sau a celor pentru petrecerea timpului liber.

6
Tema4
7. Probleme de rezolvat şi teste grilă
1. Definiţia formulată pentru cercetarea de marketing de Asociaţia Americană de
Marketing (AMA) în anii ’60 prezintă anumite limite:
b) nu oferă o imagine integrală a procesului cercetării de marketing şi nu indică scopul
realizării unei cercetări;
2. Cercetarea de marketing reprezintă activitatea prin care se realizează:
c) cercetarea oricărui aspect referitor la activitatea de marketing; d) analiza sistematică a
oportunităţilor şi alternativelor de marketing
3.Cercetările de marketing se pot clasifica în funcţie de frecvenţa desfăşurării în: d) cercetări
longitudinale şi cercetări transversale
4. În funcţie de tipul informaţiilor generate, cercetările de marketing se pot clasifica în: a)
cercetare cantitativă şi cercetare calitativă;.
5. Cercetarea de teren se caracterizează prin: b) culegerea datelor se realizează direct de la
purtătorii lor;
6. Ca exemple de cercetări de marketing având un caracter permanent, din punct de vedere
al desfăşurării lor, putem menţiona:
a) c) panelul de magazine;
7. Cercetările efectuate în mod periodic pe un eşantion rămas, în principiu, nemodificat,
poartă numele de cercetări de tip:
d) panel.
8. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă dintre
cele de mai jos este:; c) ancheta la magazine de mobilă;
9. În cercetarea de marketing, formularea unei ipoteze valide are ca punct de plecare d) toate
răspunsurile menţionate mai sus.
10. În chestionarul unei anchete selective de teren a fost inclusă şi întrebarea: Care este
naţionalitatea dvs.? Ce fel de întrebare este aceasta?d) întrebare de clasificare
11. Una din caracteristicile esenţiale ale metodelor calitative de cercetare se referă la faptul
că: d) folosesc tehnici de natură psiho-sociologică.
12. Una din caracteristicile esenţiale ale metodelor cantitative de cercetare se referă la faptul
că: b) utilizează un bogat instrumentar statistic;
13. Focus Group-ul nu se caracterizează prin faptul că: b) grupul este eterogen din punct de
vedere socio-demografic;
14. Informaţiile care se culeg special pentru atingerea scopului unei cercetări sunt b)
informaţii primare;
15. Metoda de culegere a datelor primare, fără antrenarea subiecţilor în cercetare, se
numeşte:; c) observare; .
16. Informaţiile relevante cu privire la comportamentul efectiv al consumatorilor pot fi
obţinute prin: a) observare;
17. Clientul misterios (Mystery Shopping) reprezintă:
c) un tip de observare în mediu natural;
18. În etapa de culegere a informaţiilor se realizează:

7
 b) contactarea respondenţilor
19. Redactarea raportului cercetării vizează:
c) prezentarea rezultatelor în lumina obiectivelor şi ipotezelor urmărite;  Precizaţi dacă
următoarele formulări sunt adevărate sau false, argumentându-vă alegerea făcută:
20. În general, informaţiile de marketing se pot obţine prin următoarele metode: surse
secundare, observare, reuniuni de grup, sondaje, experimente. Adevărat
21. Culegerea efectivă a informaţiilor este etapa procesului de cercetare de marketing care
ncesită cele mai mari cheltuieli şi este susceptibilă la eroare. Adevărat
22. Rezultatele unei cercetări de marketing trebuie luate în considerare fără rezerve. Fals.
23. Recoltarea informaţiilor este ultima etapă a procesului de cercetare. Fals.
24. Cercetarea de marketing se poate efectua cu forţe proprii, apelând la instituţii specializate sau
combinând cele două variante dinainte. A
25. Cercetarea fundamentală urmăreşte studierea unor aspecte legate de activitatea practică
a agenţilor economici F.

Tema5

7. Probleme de rezolvat (Teste grilă)

1. Care din următoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului
tradiţional de marketing ? a) politica de investiţii; b) politica de personal; c) politica de
preţ; d) politica de dezvoltare
2. Strategia de marketing şi tactica de marketing formează : a) conducerea strategică; b)
politica de marketing ; c) mixul de marketing; d) nicio variantă nu este corectă
3. În activitatea de marketing, relaţia dintre politica (P), strategia (S) şi tactica (T) de marketing
este de tipul: a) P = S + T; b) S = P + T; c) T = P + S; d) nici una din variantele de mai sus
4. În situaţia în care cererea pentru un produs lipseşte, strategia de marketing va fi aceea
de:
a) stimulare ; b) conversiune; c) dezvoltare; d) remarketing.
5. Strategia de remarketing este necesară atunci când cererea este : absentă; b) latentă; c) în
declin ; d) negativă.
6. Nucleul politicii de marketing îl constituie: a) politica de marketing; b) mixul de
marketing ; c) tactica de marketing; d) strategia de piaţă
7. Acţiunile practice prin care firma îşi pune în valoare potenţialul în concordanţă cu
cerinţele pieţei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezintă: a) strategia de marketing;
b) politica de marketing; c) tactica de marketing; d) strategia de piaţă
8. Strategia de antimarketing este necesară atunci când cererea este: a) excesivă; b) în
decline; c) negativă; d) indezirabilă.
9. Un obiectiv de marketing îl constituie: profitabilitatea; b) performanţele şi dezvoltarea
managerială; c) cota de piaţă; d) performanţele şi atitudinile salariaţilor.
10. Un obiectiv se caracterizează prin elementele: a) un anumit atribut prin care se exprimă;
b) o scală prin care este măsurat; c) un scop propus de firmă a fi atins; d) toate elementele
amintite.
11. Misiunea organizaţiei nu specifică: a) scopul şi motivele existenţei organizaţiei; b) poziţia
pe care firma doreşte să o dobândească; c) tacticile de marketing ce vor fi utilizate; d)
valorile de bază ale organizaţiei

8
12. În esenţă, misiunea organizaţiei este: a) planul de marketing al organizaţiei; b) planul de
produs al organizaţiei; c) o declaraţie referitoare la scopul existenţei organizaţiei; d) planul
de afaceri al organizaţiei
13. Formularea misiunii de către organizaţie este necesară pentru a fi utilizată de: a)
furnizorii organizaţiei; b)clienţii organizaţiei; c) întreprinderile furnizoare de servicii
logistice; d) în interiorul organizaţiei respective.
14. Dintre componentele misiunii organizaţiei nu face parte: a) piaţa ţintă; b) filosofia
organizaţiei; c) concepţia organizaţiei despre ea însăşi; d) imaginea efectivă a organizaţiei
în rândul clienţilor potenţali
15. Analiza SWOT se referă la: a) numai la mediul extern al organizaţiei; b) numai la
punctele tari ale organizaţiei, c) la situaţia organizaţiei şi raporturile acesteia cu mediul
extern; d) numai la punctele slabe ale organizaţiei
16. Pot fi considerate oportunităţi în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită
organizaţie:
a) crearea unui compartiment de marketing; b) ritmul ascendent de evoluţie a pieţei; c)
efectuarea unei reduceri de preţ pentru produsele organizaţiei respective; d) lansarea de
către organizaţie a unui produs nou
17. Care din exemplele următoare pot fi considerate ameninţări în cadrul analizei SWOT:
a) politica de marketing agresivă a concurenţilor; b) lipsa specialiştilor de marketing în
cadrul firmei; c) scăderea cifrei de afaceri a firmei; d) costurile mari înregistrate de
firmă
18. Matricea produs-piaţă a fost elaborată pentru prima dată de: a) Ph. Kotler; b) Peter
Drucker; c) N. Borden; d) I.Ansoff
19. În viziunea lui M. Porter, firma poate alege una din variantele strategice: a) strategia
celui mai mic cost, strategia de diferenţiere, strategia de concentrare; b) strategia de
dezvoltare, strategia de concentrare, strategia de ţintire; c) strategia eficienţei, strategia
celui mai mic cost, strategia competitivităţii; d) strategia de concentrare, strategia
eficienţei, strategia de diferenţiere
20. Care din componentele mixului de marketing au impact asupra consumatorilor: a)
produsul şi preţul; b) promovarea; c) distribuţia; d) toate elementele menţionate
21. O firmă care lansează pe piaţă un produs destinat persoanelor cu venituri ridicate
adoptă o strategie: a) nediferenţiată; b) concentrată; c) diferenţiată; d) pasivă
22. Strategia care presupune dezvoltarea activităţii firmei pe baza produselor existente în
cadrul pieţei actuale este strategia de: a) penetrare a pieţei; b) dezvoltare a pieţei; c)
dezvoltare a produselor; d) diversificare.