John Maynard Keynes si keynesismul

Cuprins:
I. John Maynard Keynes
1.Viata personala si de familie
2.Educatia
3.Opera si preucuparile lui John Maynard Keynes
II.Keynesismul

I.John Maynard Keynes

1.Viata personala si de familie

John Maynard Keynes

(1883 1946) este o
personalitate complexa a
secolului 20. Este
cunoscut pentru
revolutionarea stiintei si
practicii economice prin
regandirea rolului
guvernului in societate,
respectiv folosirea de
masuri fiscale si
monetare pentru
temperarea efectelor
adverse ale recesiunilor,
crizelor si boom-urilor
economice.

Multi economisti il considera unul dintre

principalii fondatori ai macroeconomiei
moderne. Ideile sale sunt fundamentul
keynesianismului de astazi si au fost dezvoltate in
decursul timpului de economisti ai scolii keynesiene.
Dar dincolo de importanta sa in sfera economiei, ca
profesor la Cambridge si autor, John Maynard Keynes pare sa fi
trait mai multe vieti. S-a implicat in politica direct, sustinand
Partidul Liberal din Marea Britanie in perioada interbelica, dar si ca
functionar public in cadrul Trezoreriei.
A fost om de afaceri si a jucat la Bursa, reusind sa isi
construiasca o avere personala substantiala. S-a numarat printre
intelectualii si artistii care au format Grupul Bloomsbury cu o
influenta majora pentru cultura interbelica alaturi de scriitorii
Virginia Woolf sau E.M. Forster, de pictorul Duncan Grant sau
criticul Lytton Strachey. De-a lungul vietii i-a placut sa colectioneze
carti, cum ar fi multe dintre lucrarile lui Isaac Newton.

S-a nascut la Cambridge. Tatal sau a fost lector de economie la Universitatea

din Cambridge, iar mama sa a fost o autoare de succes si o reformista in domeniul
social. Keynes a beneficiat de o educatie aleasa la Eton, unde a studiat matematica,
clasicii si istoria, precum si la Kings College din Cambridge unde a studiat economia.
Este cunoscut in mod special pentru pledoaria sa in favoarea politicilor
guvernamentale interventioniste, prin care guvernul ar folosi masuri fiscale si monetare
in scopul temperarii efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice si
boom-urilor economice. Este considerat de multi economisti unul dintre principalii
fondatori ai macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie lui Keynes Pe
termen foarte lung suntem toti morti este inca citata.

John Maynard Keynes a fost fiul lui John Neville Keynes, un lector de economie de
la Universitatea din Cambridge si al Adei Florence Brown, o autoare de succes si o reformista
in domeniul social.

Keynes a intalnit-o in octombrie 1918 pe Lydia Lopokova, o binecunoscuta

balerina rusoaica, dar din motive medicale, cei doi nu au putut avea copii.
Keynes a fost in cele din urma un investitor de succes, construindu-si o avere privata
substantiala. A fost aproape ruinat in urma crahului bursier din 1929, insa si-a recuperat intr-un
timp scurt averile. De-a lungul vietii i-a placut sa colectioneze carti, de exemplu colectionand
si protejand multe dintre lucrarile lui Isaac Newton. A fost interesat de literatura in general si de
drama in special, sprijinind financiar teatrul Cambridge Arts, ceea ce a permis institutiei sa
devina, cel putin pentru un timp, o mare scena britanica din afara Londrei.
Keynes a avut o reputatie de temut ca participant la discutii talentat, iar Friedrich von Hayek a
refuzat cu diferite ocazii sa discute personal probleme economice cu el. Totusi, dupa ce a citit
cartea lui Hayek, The Road to Serfdom Keynes a afirmat Dupa parerea mea este o carte
mare......
Revista Reason, The Road to Serfdom, Foreseeing the Fall. F.A. Hayek intervievat
de Thomas W. Hazlett Bertrand Russell l-a numit pe Keynes cea mai inteligenta persoana pe
care a intalnit-o vreodata, comentand: De fiecare data cand am discutat cu Keynes am simtit
ca mi-am luat viata in maini.

2.Educatia

Keynes a beneficiat de o educatie aleasa la institute de elita cum ar fi Eton

unde a studiat matematica, clasicii si istoria si la King's College din Cambridge unde
a studiat matematica, insa fiind interesat de politica a studiat domeniul economiei,
avandu-i ca profesori pe Arthur Cecil Pigou si pe Alfred Marshall.
Keynes a acceptat un post de lector in economie, la Cambridge, post
fondat personal de Alfred Marshall, pozitie din care a inceput sa isi formeze o
reputatie proprie. Curand a fost desemnat pentru un post la "Royal Commission on
Indian Currency and Finance" unde si-a aratat considerabilul sau talent in aplicarea
teoriei economice problemelor practice.Experienta sa a fost ceruta in timpul Primului
Razboi Mondial. El era un sfatuitor al cancelarului Ministerului de Finante. Printre
responsabilitatiile sale erau desemnarea tipurilor de credite existente intre Marea
Britanie si aliatii sai continetali.Supus incercarilor, "stapanirea de sine si calmul sau
au devenit legendare", in cuvintele lui Robert Lekachman, ca atunci cand a reusit sa
puna impreuna -cu dificultate- o mica rezerva de pesete Spaniole si le-a vandut pe
toate pentru a sparge piata: a reusit, iar pesetele au devenit mai rare si mai scumpe.

3.Opera si preucuparile lui John Maynard Keynes

Printre operele sale se numara:

1.The Economic Consequences of the Peace (1919)
2.Treatise on Probability (1921)
3.Tract on Monetary Reform (1923)
4.Treatise on Money (1930)
5.The General Theory of Employment, Interest and Money
(1936). Teoria general a ocuprii forei de munc, a dobnzii i
a banilor. A revolutionat stiinta economica sustinand finantarea
prin deficit bugetar ca pe o cale de a pune capat Marii Crize. El
ofera solutii sub forma cresterii cheltuielilor publice.

4.Soluiile lui Keynes pentru nlturarea omajului

Preocuparea fundamental a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelaie ntre
dezvoltarea economic a societii i nivelul ocuprii resurselor de munc disponibile, de a oferi
soluii pentru nlturarea omajului.
Pentru aceasta el a folosit un model economico-matematic descriptiv compus din trei categorii de
elemente:
-Variabile
endogene (determinate), indicatori globali care caracterizeaz nivelul activitii economice la scara
economiei naionale (cea mai important fiind cererea efectiv de mrfuri)
exogene (determinante), rate cu privire la comportamentul agenilor economici (nclinaia spre
consum, eficiena marginal a capitalului, rata dobnzii);
-Relaiile dintre variabile
Relaiile dintre variabile au fost redate cu ajutorul unor ecuaii i inegaliti, precum i
interdependena dintre ele, redat cu ajutorul unor funcii (funcia ocuprii, a ofertei, a cererii etc.).
Aa cum am mai afirmat, Keynes admite i recunoate existena omajului involuntar tema
principal a investigaiilor lui i scopul final al analizei este de a descoperi ce anume determin
volumul ocuprii minii de lucru. Nivelul ocuprii (E) sau numrul de muncitori care gsesc de lucru
(N) depind de cererea efectiv de mrfuri (D), deci N = f(D). innd seama de structura cererii de
mrfuri, Keynes ajunge la concluzia c dac suma consumului final global (C) i a investiiilor
globale (I) este egal cu venitul global (Y), atunci economia este n echilibru, situaie exprimat n
ecuaia fundamental a modelului su C + I = Y.
-Parametrul multiplicator investiional (K)
Parametrul multiplicator investiional (K), cu ajutorul cruia se exprim gradul de intensitate al unei
variabile, a fost folosit de Keynes pentru a exprima interdependena dintre fluctuaiile investiiilor,
ocuprii i veniturilor.

II. Keynesismul

Rolul esential al economiei in viata socirtatii a determinat cercetarea si

studierea ei sistematica cu metode si tehnici specifice.Pentru a raspunde
nevoii de cunoastere aprofundata a celui mai important domeniu al
sistemului social s-a format stiinta economica.
Keynisimul este o doctrin economic burghez modern care limiteaz
procesul reproduciei la sferele circulaiei i consumului i, susinnd c venitul naional
i gradul de utilizare a forei de munc ar depinde de nivelul cheltuielilor, rolul hotrtor
n creterea venitului naional revenind consumului, consider c statul capitalist, prin
politica sa fiscal, de credit etc. i prin combaterea nclinaiei spre consum, ar putea
preveni crizele economice.
Ca membru al delegaiei britanice la Conferina de pace de la Paris, Keynesintr n
contradicie cu viziunile nguste referitoare la viitorul lumii, se retrage dindelegaie i
scrie cartea
Urmrile economice ale pcii, publicat n Anglia i Franan 1919, iar n Romnia n
1920. n prefaa scris pentru ediia n limba romn, elcondamn orientarea spre avuie
ct mai mult, obinut prin orice mijloace, ilipsa de preocupri serioase pentru
convulsiile din economie i societate. El socoteaduntoare i neraional linia conform
creia cei bogai s cheltuiasc mai mult is munceasc mai puin.

Economia de pia a propulsat civilizaia industrial a mbogirii, dar totea,

observa Keynes imediat dup prima conflagraie mondial, lsat s mearg dela sine a
dus societatea n pragul decderii, n virtutea unui principiu care atrnade condiii
psihologice nestatornice, pe care, poate, este cu neputin d le mainviem. Economia
de pia premergtoare rzboiului era axat pe principiulacumulrii bazat pe neegalitate
(care) era o parte vital a societii i progresului.Aceasta, n opinia autorului, a fcut ca
echilibrul economic s fie nclcat, n sensulc oferta de mrfuri i servicii o lua naintea
cererii solvabile, a acelei cereri pentrucare existau mijloace de plat la cumprtori.
Fiindc nu este de ajuns s ai nevoiede mrfuri, servicii i s le ceri, trebuie s ai cu ce
s le plteti.
Noua concepie despre economie nu se putea afirma fr critica celeiclasice i
neoclasice. Cu aceasta i debuteaz.
Teoria general a lui J.M.Keynes.Primele criticate sunt postulatele teoriilor clasice i
neoclasice despre factorii deproducie:
mrimea populaiei susceptibile de a fi ocupat (M);
dimensiunile bogiilor naturale (N);
echipamentul de producie sau capitalul acumulat (C).

n formularea neoclasic aceste postulate sunt:

I.Salariul este egal cu produsul marginal al muncii, ceea ce nseamn csalariul unei
persoane este egal cu valoarea care s-ar pierde dac volumul folosiriiminii de lucru ar fi
redus cu o unitate, nelund n considerare concurena de pepiaa forei de munc.
II.Utilitatea salariului, atunci cnd este folosit un volum dat de mn delucru, este
egal cu dezutilitatea(adic capacitatea unui bun de a fi o surs deneplceri, dureri,
inconveniente) marginal a acelui volum de folosire a minii delucru.
Astfel spus, utilitatea salariului este recompensa chinurilor, dificultilor
ineplcerilor muncii.Conform postulatelor teoriilor clasice i neoclasice ar rezulta c
omajulpoate fi numai voluntar. El ar rezulta din faptul c muncitorii (partea afectat)
ar refuza s lucreze n condiiile n care salariul ar fi mai mic dect dificultile,neplcerile
etc. muncii prestate.
Keynes demonstreaz c postulatele respectivesunt valabile numai pentru
cazul particular al omajuluivoluntar , dar ele nu potexplica situaia general a omajului
voluntar, dar ele nu pot explica situaia general a omajului involuntar cnd muncitorii
doresc s lucreze i caut delucru, dar nu gsesc.
Critica keynesist fcut teoriilor clasice i neoclasice a fost concentratasupra
Legii Say dup care echilibrul parial (n cazul fiecrui produs sau grup deproduse) i cel
general (la scara rii, de regul) ntre ofert i cerere se stabileteautomat, pe pia, n
virtutea concurenei libere sau perfecte.

Keynes a artat c echilibrul ofert-cerere poate avea loc nu numai atuncicnd

factorii de producie disponibili sunt folosii deplin, ci i n condiiilesubutilizrii lor, ntr-o
msur mai mare sau mai mic.
Dup Keynes, dac la anumit mrime a numrului forei de muncocupate, volumul
scontat de ncasri este mai mare dect preul global de ofert, ntreprinztorii vor fi
stimulai s mreasc volumul folosirii minii delucru dincolo de D i, la nevoie, s urce
costurile fcndu-i concuren pentru factorii de producie la mrimea lui N la care Z
devine egal cu D.
ntruct aceasta este esena teoriei generale a folosirii minii delucru, pe care
ne-am propus s-o nfim, capitolele urmtoare vor fi consacrate nmare parte
examinrii diferiilor factori de care depind aceste dou funcii.
Acolo unde dup legea Say poblema se rezolv de la sine prin echilibrulstabilit
automat ntre ofert i cerere, dup Keynes trebuie sutat soluiaelementului central al
economiei ocuparea forei de munc. Dup el exist uncapitol de importan vital al
teoriei economice care abia rmne c fie scris ifr de care orice discuii privind
volumul total al ocuprii rmn sterile. Tocmaiasupra acestui capitol Keynes i
concentreaz atenia, formulndu-i teoria care,n linii mari, poate fi astfel redat:Atunci
cnd crete folosirea minii de lucru, venitul real global semrete. Psihologia societii
este de aa natur nct, atunci cnd se mretevenitul real global, consumul global
crete, dar nu cu aceeai mrime cu venitul.

Sunt demne de reinut propoziiile prin care Keynes nsui rezum

teoriasa:
1)Dependena nivelului venitului nominal i real de volumul ocupriiminii de lucru,
n cazul n care starea tehnicii, a resurselor i acosturilor sunt date;
2)Dependena raportului dintre cheltuielile scontate pentru consumul neproductiv
3)Mrimea lui N pe care ntreprinztorii decid s-l foloseasc depinde desuma
cererii D (adic cererea efectiv) format din cheltuielile scontatepentru bunurile de
consum D.
Volumul ocuprii minii de lucru nu depinde de voina salariailor de
amunci sau nu. El depinde de nclinaia spre consum i de volumul
investiiilor,totodat fiind legat ntr-un mod bine determinat de un nivel dat al
salariului real inu invers. Dac, menioneaz Keynes, nclinaia spre consum i
volumulinvestiiilor noi au drept consecin o cerere efectiv insuficient, nivelul
efectiv alocuprii va fi mai sczut dect oferta de mn de lucru, potenial
disponibil lasalariul real existent. Aceast analiz ne ofer o explicaie a
paradoxului srciei nmijlocul abundenei. Cci simplul fapt c exist o insuficien
a cererii efectivepoate s opreasc, i deseori oprete, creterea folosirii minii de
lucru.
nainte de afi atins nivelul folosirii ei complete. Insuficiena cererii efective
ar sta, dupKeynes, la baza decalajului observat n rile bogate dintre producia sa
efectiv icea potenial.Decalajul ntre potenialul productiv i realul folosirii este
de ordinulprimei evidene, iar studierea lui trebuie s urmreasc descoperirea
cilor imijloacelor de a-l reduce.

Oamenii nu maivor s fie mici piese n angrenajul mecanismelor de sporire a

avuiei. Ei vor cadezvoltarea, care nu poate avea loc n afara ocuprii forei de munc,
s le fiesubordonat lor i nu ei s-i fie subordonai acesteia. Deocamdat economia,
ntoate rile lumii, nu se comport cum vor oamenii. A nu vedea acest lucrunseamn a
escamota dificultile unei epoci marcat de cerina obiectiv a treceriispre o nou
civilizaie, n care schimbarea sistemelor economice vizeaz numai oparte a cerinelor
ei.
n teoria general a lui Keynes sistemul economic se sprijin pe:
elemente considerate de obicei ca date;
variabile independente ale sistemului;
variabile dependente
Orice teorie general originar comport mbuntiri, mai mult sau maipuin
substaniale, cu trecerea vremii, indiferent de orizontul de timp pe care seaxeaz.
Adugirile sunt legate de nevoia ndeprtrii neajunsurilor, a adaptrii lacunoaterea
noilor procese i fenomene aprute n societate i economie, ca i decea a susinerii
prioritare a intereselor naionale i / sau ale anumitor grupurispeciale. Acelai lucru s-a
ntmplat i cu teoria general keynesist care, prinmbuntirile postbelice aduce, a
devenit neokeynesist.nainte, n timpul i imediat dup cel de-al doilea rzboi mondial
succesulkeynesismului, sprijinit de realizrile politicilor economice inspirate de el,
fceadificil observarea carenelor doctrinei legate de fundamentele statice,
prinexcelen, ale analizei i de orizontul scurt de timp, de axarea pe soluii
privindmoderarea crizelor i omajului fr luarea n considerare a cerinelor
creteriieconomice, de suprasolicitarea factorilor macro i lsarea pe plan secundar a
celor microeconomici, inclusiv a mecanismelor pieei, de subaprecierea

Keynes considera ca economia este o ramura a logicii, nu o stiinta naturala.

Economia era vazuta de Keynes ca o stiinta a gandirii cu ajutorul modelelor combinata
cu arta alegerii modelelor relevante. Spre deosebire de stiintele naturii, materialul la care
ea se aplica nu numai ca nu este constant, el este chiar neomogen in timp. Opinia lui,
preluata de fapt de la Robbins, este ca economia, care se ocupa de motive, anticipari si
incertitudini psihologice, este o stiinta morala, pentru ca foloseste preponderent
introspectia si judecati de valoare.
Pentru ca un model sa nu-si piarda generalitatea si valoarea ca mod de
gandire, trebuie sa nu contina valori reale pentru functiile sale variabile, deoarece devine
inutilizabil. Keynes observa ca in chimie, fizica si alte stiinte ale naturii, menirea
experimentului este de a furniza tocmai acele valori reale ale diferitelor cantitati si factori
care apar intr-o ecuatie sau formula; dupa aflarea acestora, ele raman definitive. In
economie, a introduce cifre intr-un model duce la anularea valorii sale, pentru ca cifrele
nu se vor mai potrivi la o alta incercare. Cocluzia sa este ca a transforma un model intr-o
formula cantitativa inseamna a-i distruge utilitatea ca instrument de gandire
Indiferent de dezvoltarile ulterioare, Keynes si cartea sa nca reprezinta punctul de
cotitura catre nouantelegere a stiintei economiei. Nici o generatie de economisti nu
poate pornin cariera fara a aprofunda teoria keynesiana.
Keynesianismul a constituit baza teoretic a lucrrilor publice iniiate n anii '30
de guvernele american i german ca soluie mpotriva crizei economice. i-a ctigat
muli adepi pe plan mondial dup cel de-al doilea rzboi mondial, dar a pierdut teren ca
urmare a stagflaiei din anii '70. Keynesianismul a reinviat cu ocazia noii crize economice
care a inceput sa ne bantuie din 2008. Prim-ministrul britanic Gordon Brown l-a invocat
n sprijinul unei mai energice politici de intervenie a statului in Regatul Unit.

Concluzia autorilor este ca "Nici o economie din zilele noastre nu imbraca nici
una din aceste forme pure. Mai degraba este vorba de societati cu economii mixte, cu
elemente de piata, comanda (decizie de ia centru - n.ns.- S.S.S.), traditie (obiceiuri -n.
ns. - S.S.S.). Nu a existat niciodata o economie de piata 100% (desi Anglia din secolul
XIX se apropia de aceasta). in capitalismul american de azi - precizeaza autorii - statul
are un rol important in instituirea cadrului legal pentru viata economica, asigurind
servicii ca educatia si ordinea si reglementind (regulating - in original - n.ns. - S.S.S.)
poluarea si afacerile. Dar majoritatea deciziilor din Statele Unite de azi se adopta pe
baza preturilor si cantitatilor determinate de piata"49.In aceasta situatie este limpede,
pentru orice student si pentru orice persoana care doreste sa-si formeze o cultura
economica minimala, ca nu se poate dispensa de cunoasterea operei economice a lui
J.M. Keynes sau cel putin de cunoasterea lucrarii sale "Teoria generala a folosirii miinii
de lucru, a dobinzii si a banilor" (1936). Aceasta este una din lucrarile-cheie a carei
cunoastere usureaza considerabil intelegerea celor mai aprinse controrse din literatura
de specialitate din ultima jumatate de secol.