Sunteți pe pagina 1din 2

JOHN MAYNARD KEYNES i keynesismul

John Maynard Keynes este, cu siguran, unul dintre cei mai mari economiti din
ntreaga istorie economic. Cu The General Theory of Employment, Interest and
Money (1936), Keynes a revoluionat tiina economiei. O nou paradigm se afirm
n aceast lucrare, care a exercitat o mare influen n secolul al XX-lea, deoarece a
schimbat modalitatea n care lumea considera economia i rolul guvernului n
societate.

Multi economisti il considera

unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei moderne

. Ideile sale sunt fundamentul keynesianismului de astazi si au fost dezvoltate


in decursul timpului de economisti ai scolii keynesiene.

Este cunoscut in mod special pentru pledoaria sa in favoarea politicilor


guvernamentale interventioniste, prin care guvernul ar folosi masuri fiscale
si monetarein scopul temperarii efectelor adverse ale recesiunilor economice,
crizelor economice si boom-urilor economice.

Populara expresie lui Keynes Pe termen foarte lung suntem toti morti
Printre operele sale se numara:
1.The Economic Consequences of the Peace
2.Treatise on Probability
3.Tract on Monetary Reform
4.Treatise on Money
5.The General Theory of Employment, Interest and Money . Teoria generala a
ocuparii fortei de munca, a dobinzii si a banilor. A revolutionat stiinta economica
sustinand finantarea prin deficit bugetar ca pe o cale de a pune capat Marii Crize. El
ofera solutii sub forma cresterii cheltuielilor publice.
4.Soluiile lui Keynes pentru nlturarea omajului

Preocuparea fundamentala a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelatie


intre dezvoltarea economica a societatii si a nivelul ocuparii resurselor de
munca disponibile, de a oferi solutii pentru inlaturarea somajului.Pentru
aceasta el a folosit un model economico-matematic descriptiv compus din
trei categorii de elemente:

Variabile: endogene (determinate), indicatori globali care caracterizeaza


nivelul activitatiii economice la scara economiei nationale (cea mai
importanta fiind cererea efectiva de marfuri

exogene (determinante), rate cu privire la comportamentul


agentilor economici (Inclinatia spreconsum, eficienta marginala a
capitalului, rata dobinzii.

Relaiile dintre variabile

Relatiile dintre variabile au fost redate cu ajutorul unor ecuatii si inegalitati,


precum si interdependenta dintre ele, redate cu ajutorul unor functii (functia
ocuparii, a ofertei, a cererii) etc.

Parametrul multiplicator investiional 'K Parametrul multiplicator


investitional (K6) cu ajutorul caruia se exprima gradul de intensitate al unei
variabile, a fost folosit de Keynes pentru a exprima interdependenta dintre
fluctuatiile investitiilor,ocuparii si veniturilor.

Keynesismul, att ca doctrin, ct i ca politic economic, a avut o influen


fundamental n lumea noncomunist de dup 1945, dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, i a reprezentat un trend dominant pn la sfritul anilor 1960, cnd
unele evenimente au nceput s pun sub semnul ndoielii validitatea practic a
keynesismului i, n acelai timp, fundamentul su teoretic. Principalul atac a venit
din partea monetarismului, o doctrin a crui leader a fost Milton Friedman, i din
partea membrilor colii de la Chicago. Politicile keynesiste au cutat s atenueze
efectele negative ale fluctuaiilor ciclice prin creterea cheltuielilor publice n timpul
recesiunilor. De exemplu, n concepia lor, creterea cheltuielilor din sectorul public
ar duce la creterea cererii, ar stimula investiiile i ar crea noi slujbe, reducnd
astfel din severitatea unei depresiuni economice. Astfel de politici au funcionat
iniial, dar cererea stimulat de cheltuielile publice nu era una real. Trimitea false
semnale i determina industriile s suprainvesteasc, n special n producerea de
bunuri. Cnd guvernul nu mai stimula economia prin cheltuieli sau cheltuia mai
puin, industriile se trezeau n faa unui surplus i era necesar disponibilizarea.
Aceast cheltuial s-a dovedit a fi inflaionist, cci era, n general, finanat prin
mprumuturi sau prin emiterea de moned ori prin recurgerea la credite. Mai mult,
acest fel de intervenie era folosit de guverne pentru a atenua efectele fluctuaiilor
ciclice asupra sferei politice, mai degrab dect asupra cele economice i se
recurgea la acest tip.

S-ar putea să vă placă și