Adam Smith Avutia natiunilor

Comert international Afaceri Internationale

Date generale despre Adam Smith

Nascut in Scotia in anul 1723 Adam Smith urmeaza, incepand cu anul 1737, cursurile universitatii din Glasgow, ca student in filosofia moralei. Trei ani mai tarziu se transfera la colegiul Balliol, Oxford unde va ramane pana in 1746. In 1748 tine o serie de lecturi publice in Edinburgh despre bogatie si cresterea acesteia, sau asa cum descria progresul opulentei. In anul 1751 A.Smith este numit profesor de logica la Glasgow, pentru ca un an mai tarziu sa devina profesor de filosofia moralei, abordand subiecte precum etica, lege, retorica si economie politica. Prima sa carte intitulata Teoria sentimentelor morale (The Theory of Moral Sentiments) apare in anul 1759 dupa care A.Smith isi va indrepta atentia catre lege si economie. Dupa un tur de doi ani al continentului european A.Smith isi va petrece cea mai mare parte a urmatorilor 10 ani scriind la cartea sa Avutia natiunilor, publicarea acesteia in anul 1776 facand din acesta cea mai importanta personalitate in procesul de formare al teoriei economice moderne. In aceasta carte A.Smith defineste avutia nationala raportata la bunuile de consum si la munca ce le produce nu ca referinta la cantitatea de aur sau argint asa cum considerau cele mai multe teorii economice ale vremii. Cauza principala a cresterii economice este considerata diviziunea muncii, iar A.Smith a sustinut libera initiativa si necesitaea liberului schimb. Din 1778 este numit comisar la vama din Edinburgh unde va locui pana la moarte in 1790. Epoca lui Adam Smith Epoca lui Adam Smith (1723-1790) a avut la baza cartea sa Avutia Natiunilor scrisa in 1776 ca multe alte mari lucrari. In ultimul sfert al sec 18 scena engleza era deja dominate de intreprinzatorul capitalist. Desi agricultura detinea inca rolul preponderent in economoie progresele facute in domeniul tehnic si in special in industria textila si metalurgica aveau sa se constituie in ceea ce numim revolutie industriala. In lucrarea Avutia Natiunilor Adam Smith prezinta un atac la adresa principiilor si practicilor mercantiliste. Epoca lui Smith este marcata de profunde schimbari ale relatiilor sociale si politice.Ideile liberalismului politic se vehiculau in Anglia inca inainte de revolutia franceza(1789).De asemenea lucrarea lui Kantillon Eseu asupra comertului si lucrarea lui James Stuart Cercetarea asupra principiilor economicopolitice au constituit un serios efort in directia studiului sistematic al functionarii economiei. Se inregistreaza de asemenea progrese in intelegerea naturii banilor si a importantei si a avantajelor comertului liber.Acesta este marele merit al lui Smith si al autorilor care l-au urmat in traditia clasica. Adam Smith, considerat de muli economiti printele" liberalismului clasic, plednd de asemenea n favoarea liberului schimb, nota n Avuia naiunilor (1776): "A da produselor unei anumite activiti indigene, din domeniul oricrei meserii sau manufacturi, monopolul pieei interne, nseamn ntr-o oarecare msur a-i ndruma pe oameni asupra modului n care s i utilizeze capitalurile; iar aceasta trebuie s fie, n cele mai multe cazuri, o reglementare inutil sau periculoas. Dac producia indigen poate fi adus pe pia la fel de ieftin ca i cea strin, este evident c reglementarea este inutil; dac nu, atunci ea devine n general chiar duntoare. Maxima oricrui cap de familie prudent este de a nu ncerca s produc n cas lucruri care l-ar costa mai mult producndu-le dect cumprndu-le. Croitorul nu ncearc s-i fac singur ghete, ci i le cumpr de la cizmar. [...] Ceea ce se cheam pruden pentru conducerea unei familii, rareori poate fi nesocotin pentru conducerea unui mare regat. Dac o ar strin ne poate furniza bunuri mai ieftin dect leam putea produce noi, e mai bine s le cumprm de la ea, cu o parte din produsul activitii noastre, utilizat ntr-un mod din care putem trage oarecare folos". Adam Smith a pus bazele teoriei avantajului absolut, conform creia o ar se specializeaz n producerea acelor bunuri pe care le obine cu costuri mai mici dect partenerii si comerciali. Avantajul absolut poate explica parial existena comerului internaional. Ar fi posibil ca n Romnia s fie produse citrice, dar producerea acestora ar necesita investiii foarte mari, care ar face ca preul lor s fie superior preului citricelor importate din Grecia sau Turcia. Datorit avantajului absolut pe care cele dou ri l au n producerea acestor bunuri, nu vom consuma - foarte probabil - niciodat citrice din producia intern.

Ulterior, teoria avantajului absolut a fost dezvoltat de un alt economist clasic, David Ricardo, care, n capitolul VII - Despre comerul exterior" - al lucrrii Despre principiile economiei politice i impunerii (1817), a artat c dou ri pot beneficia de pe urma comerului i specializrii, chiar dac una dintre ele poate produce toate bunurile comercializate la costuri mai mici. n teoria sa, denumit ulterior teoria avantajului comparativ, nu costurile absolute sunt cele care determin specializarea, ci costurile relative (de oportunitate). Fundamentele filozofice si psihologice ale lucrarii Avutia Natiunilor In opinia lui Smith obiectul filozofiei morale era fericirea si bunastarea umana. Filozofii antici isi propuneau sa examineze fericirea si perfectiunea omului privit nunumai ca individ dar si ca membru al unei familii, al unui stat si al omenirii. Aceasta viziune era profund diferita de cea existenta in evul mediu cand se considera ca fericirea este incompatibila cu virtutea si ca singura virtute adevarata este jertfa de sine. Adam Smith a considerat sistemul de filozofie morala ca daunator in intregime deoarece parea a sterge cu totul distinctia dintre viciu si virtute. Smith a privit dintr-o lumina complet diferita castigul lumesc si urmarirea inavutirii. Aceasta era numai un aspect al dorintei fiecarui individ de a-si imbunatati propria situatie. Aceasta dorinta ne urmareste din leagan si pana in mormant operand in toate domeniile vietii noastre. Teoria productiei in gandirea lui Adam Smith Munca anuala a fiecarei natiuni este sursa satisfacerii tuturor nevoilor de viata ale oamenilor ea constand fie in produsul indicat al muncitorului fie in ceea ce se cumpara de la alte popoare cu acel produs. Aceasta este afirmatia cu care Adam Smith isi incepe cercetarea naturii si cauzelor avutiei natiunilor. Ea arata ca tema centrala a lucrarii Avutia Natiunilor este cresterea avutiei nationale. In opinia lui Smith bunurile si nu aurul sau metalele pretioase constituie avutia unei natiuni. Acest fapt apare cu claritate in cartea a 4 a Avutia natiunilor care trateaza pa larg mercantilismul. Desi a servit pt a-si distinge pozitia de cea a fiziocratilor, acceptul lui Smith asupra factorului munca a lasat teren pt ulterioare interpretari eronate. Astfel s-a considerat ca potrivit lui Smith munca este singura care reprezinta sursa avutiei desi nicaieri nu exclude capitalul si pamantul ca factori productivi. Accentul sau asupra muncii nu viza negarea importantei capitalului si a pamantului ci atragerea atentiei asupra muncii ca opusa fortelor naturii ca prim motor al productivitatii. Conceptia lui Adam Smith despre diviziunea muncii Diviziunea muncii apare spontan fara a necesita intelepciunea umana, planificarea sau interventia. Ea este consecinta inclinatiei de a face troc si de a schimba un lucru pe altul. Aceasta inclinatie catre schimb se gaseste numai la om si reprezinta expresia comportamentului animat de interesul propriu. Observatia psihologica a lui Adam Smith referitoare la inclinatia omului catre schimb este urmatoarea: Omul nu are mijloace de a-i determina pe confratii sai sa actioneze potrivit dorintelor lui, acesta incearca prin atitudine servila sa le cucereasca bunavointa. Omul nu are timp insa sa faca de fiecare data acest lucru. In societatea civilizata el are mare nevoie de cooperare si de ajutor in vreme ce intreaga sa viata ii ajunge doar castigarea prieteniei a putine persoane. Teoria valorii si a schimbului in opera lui Adam Smith In lucrarea sa Avutia Natiunilor Adam Smith formuleaza ceea ce este cunoscut sub numele de paradoxul valorii sau paradoxul apa diamant. In viziunea lui Smith cuvantul valoare are doua intelesuri diferite exprimand uneori utilitatea unui obiect si alteori puterea pe care o ai daca detii acel obiect (putere financiara). Prima poate fi numita putere de intrebuintare iar cealalta valoare de schimb. ,,Nimic nu este mai folositor decat apa dar puterea ei de cumparare este foarte saraca. Un diamant, dimpotriva, are o mica valoare de intrebuintare dar in schimbul lui poate fi obtinuta o cantitate foarte mare de alte bunuri.Adam Smith a aplicat un standard moral personal afirmand ca un diamant nu are valoare de intrebuintare. Faptul ca un individ nu

aproba consumul unui anumit bun sau il considera nociv sau chiar ilegal nu poate anula utilitatea bunului respectiv. Simplul fapt ca un bun poate avea un pret este o dovada suficienta a utilitatii sale. Despre pretul real si pretul nominal al marfurilor sau despre pretul lor in munca si pretul lor in bani A.Smith diferentiaza pretul ca pret real si pret nominal. Astfel pretul real al unui bun pentru cel care il cumpara, este definit ca truda si osteneala depusa pentru dobandirea lui iar cel nominal fiind reprezentat de volarea baneasca. A.Smith vede in munca o masura reala a valorilor de schimb a tuturor mrfurilor, banii reprezentand valoarea unei anumite cantitati de munca. Munca este considerata ca prima moneda. Valoarea acesteia este greu de realizat efectuindu-se prin aproximare si prin tocmeala, estimare suficient de precisa pentru a permite continuarea activitatii umane. Aurul si argintul nu pot fi considerate etalon pentru ca valoarea acestora variaza in timp. Pentru exemplificare A.Smith da exemplul scaderea valorii aurului si argintului ce a avut loc in secolul XVI dupa descoperirea unor cantitati insemnate pe continentul american. Aceasta scadere este pusa de A.Smith pe seama scaderii cantitatii de munca necesare obtinerii aurului si argintului fara a lua in considerare raritatea in procesul de formare a pretului unui bun. Munca pentru A.Smith este o valoare absoluta, considerand ca desi valoarea bunurilor variaza valoarea muncii cu care se cumpara ramane permanent aceiasi, avand un caracter profund obiectiv : pentru muncitori in conditii normale de sanatate, putere si inteligenta, grad obisnuit de pricepere aceiasi cantitate de munca reprezinta valori egale pentru ca va sacrifica aceiasi parte din linistea, libertatea si fericirea sa. In aceasta abordare omul este vazut mai degraba ca o marfa, un utilaj neglijand valoarea subiectiva a oricarei activitati, acelasi efort depus la momente diferite nereprezentand acelasi sacrificiu pentru acelasi individ la doua momente diferite de timp, cu atat mai putin pentru indivizi diferiti vazuti prin prisma unui sablon. A.Smith in dorinta de a face din munca singurul factor ce determina valoare unui bun, incearca sa exprime permanent munca ca valoare absoluta ce masoara niste bunuri a caror valoare este relativa - marfurile sunt mai ieftine sau mai scumpe-, aceiasi valoare fiind exprimata la randul ei prin munca, nu reuseste sa observe cercul vicios la care ajunge, un fel de definire a inflatiei ca o permanenta crestere a preturilor, iar aceasta din urma ca un proces inflationist. Muncitorul este mai bogat sau mai sarac, mai bine sau mai prost platit in proportie cu pretul real al muncii ale, iar nu cu cel nominal este expresia contradictiei la care se ajunge, muncitorul mediu asa cum l-a definit A.Smith avand probabil o cu totul alta parere, nu efortul depus ci puterea sa de cumparare determinandu-i nivelul de trai.

Bibliografie

Avutia natiunilor Adam Smith Editura UniversitasChisinau (1992) Wikipedia Tratate asupra teoriei Avutiei natiunilor a lui Adam Smith