ADAM SMITH

I. Viata lui Adam Smith.

Adam Smith a fost un economist politic si un filosof scotian. Fiu al familiei unui functionar
scotianc data exacta a nasterii sale nu este cunoscuta, el a fost totusi botezat la iunie !"#$ la
%ir&cald' ()rafschaft Fife, Scotia* .Tatal lui Adam Smith , un +ames, a murit ,nainte de nasterea
sa- mama lui, fiica unui bo.at proprietar de terenuri,s/a dedicat cu multa .ri0a educatiei copilului
bolna+icios.
Adam Smith si/a ,nceput studiile la +1rsta de !2 ani, din anul !"$" si p1na ,n !"23 la
4ni+ersitatea din )las.o5, unde a luat parte la cursurile profesorului de filozofie morala Francis
Hutcheson.
6ntre !"23 si !"27 a studiat filosofia la 8ole.iul 9alliol din :xford.
6n !"27 Adam Smith s/a ,ntors la %ir&cald'. S/a straduit sa ,si .aseasca o pozitie la
4ni+ersitate, dar nu a reusit . Datorita bunelor relatii ale mamei sale a primit oferta de a tine un
curs public de literatura la 4ni+ersitatea din ;dinbur.h ,n perioada !"2</!"2=.
6n anul !"!, la +1rsta de numai #" de ani, Adam Smith era profesor de lo.ica la
4ni+ersitatea din )las.o5. 4n an mai t1rziu de+ine profesor de filozofie morala substituindu/l pe
F. Hutchinson la catedra de Filozofie Morala- post pentru care era si mai bine platit. Studentii lui
a+eau +1rste cuprinse ,ntre !2 si !7 ani.limba de predare era latina, Adam Smith a fost ,nsa un
pionier al predarii ,n limba en.leza. 6n aceasta perioada s/a ,mprietenit si cu Da+id Hume.
Dob1ndeste postul de perceptor al fiului ducelui de 9uccleu.h cu care ,ncepe o calatorie de
mai bine de doi ani pe continentul european ce ,i permite sa/i cunoasca pe F. >uesna' si ?.@.
Tur.ot.
6n anul !"7< obtine postul de 8omisar al Vamilor din ;dinbur., post pe care ,l +a ocupa
,ntrea.a sa +iata si care nu parea a fi ,n contradictie cu spiritul sau liberschimbist.
Adam Smith, parintele stiintei economice, n/a mai trait sa se poata bucuta de succesul prietenului
sau, @ames Aatt care a in+entat masina cu aburi.Smith a mirut ,n anul !"=3, ca functionar +amal.
Be patul de moarte el a cerut ca cele !7 +olume de manuscris sa fie distruse.Aceasta dorinta i/a
fost ,ndeplinita.)estul a fost interpretat de rau+oitori ca o ,ncercare de a ascunde urmele
e+entualelor compilari.
II. :pera lui Adam Smith.

Adam Smith a fost initial interesat de etica.6n cartea $Teoria sentimentelor morale$ se
.aseste baza filosofiei sale literale si definitia ordinii naturale a societatii.
6n !""7 are loc publicarea cartii de capat1i a lui Adam Smith $A+utia Catiunilor$ , considerata
ori.ine economiei ca stiinta.Aceasta lucrare a fost una dintre primele ,ncercari de a studia
dez+oltarea istorica a industriei si comertului ,n ;uropa. Aceasta lucrare a a0utat la crearea
economiei ca disciplina academica moderna si a furnizat una dintre cele mai bune ar.umentari
intelectuale pentru comertul liber si capitalism.
6n opera lui Adam Smith se detecteaza influenta prietenului sau personal Da+id Hume si ?.
8antillon.Acestea au fost cu+intele parintelui economieiD
$;ste pentru propriul sau profit ca omul sa/si an.a0eze capitalul ,n spri0inul industriei- astfel,
,ntotdeauna +a face un efort sa/l foloseasca ,n industrie al carui produs tinde sa fie de mai mare
+aloare sau sa/l schimbe pentru o c1t mai mare cantitate posibila de bani sau de alte bunuri E 6n
aceasta consta, ca de altfel si ,n multe alte cazuri, conduse de o m1na in+izibila pentru a atin.e
scopul ce nu facea parte din intentia sa.Si nici pentru societate nu este cel mai rau ca acest lucru
sa se ,nt1mple. 6n cautarea propriului sau interes, omul adeseori ,l fa+orizeaza pe cel al societatii
dec1t atunci c1nd +rea ,ntr/ade+ar sa o faca.$ (Adam Smith, $A+utia Catiunilor$ , Volumul IV,
8ap. #.*
Fucrarea lui Adam Smith este ,mpartita ,n cinci carti dintre care primele doua pun accentul pe
teoria economica, iar ultimele trei pe aspectele normati+e pe care le implica acestea, inclusi+
comparatii de istorie economica si a doctrinelor economice.
Ideea centrala a lucrari, redata si ,n titlul ei, o constituie definirea notiunii de a+utie a natiunilor
si analiza factorilor sau a fortelor producti+e care permit sporirea ei.
Adam Smith nu mai limiteaza ori.inea a+utiei la a.ricultura, cum au facut fiziocratii, ci
.eneralizeaza posibilitatea obtinerii si sporirii a+utiei la toate ramurile productiei sociale, lar.ind
considerabil orizontul acti+itatii economice creatoare si eficiente.
Impozite pe profit in GA+utia CatiunilorH
ADAM SMITH
8unoscutul economist si filosof scotian, Adam Smith, este considerat GparinteleH economiei
politice moderne mai ales datorita tratatului sau G: cercetare asupra natiunilor si cauzelor a+utiei
natiunilorH (publicat in !""7*, tradus in limba romana sub titlul DHA+utia natiunilorH.
Fucrarea contine si patru maxime formulate de Adam Smith, care trebuie luate in considerare
atunci cand se discuta despre impozitD
Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinerea statului, in raport cu
posibilitatile lor, adica in raport cu +enitul fiecaruia.
Impozitul pe care fiecare persoana este obli.ata sa il plateasca trebuie sa fie bine precizat si nu
arbitrar. ;poca (adica termenul* de plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si
e+idente, atat pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana.
:rice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai con+enabile pentru
contribuabil ca sa/l plateasca.
:rice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa Ginstraineze din buzunareleH
populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poate aduce in tezaurul public al statului.
Impozitul poate frana acti+itatea economica a contribuabililor,
asadar toate tarile, tinand cont de aceste principii, au incercat sa stabileasca impozite cat mai 0ust
repartizate, atat ca termen cat si ca modalitate de plata, in functie de +enitul populatiei.
Venitul sau profitul obtinut din capital se imparte in mod firesc in doua partiD partea care
reprezinta dobanda si apartine proprietarului capitalului, si surplusul, care depaseste suma
necesara pentru plata dobanzii. ;+ident ca aceasta din urma parte nu poate fi impusa direct. ;a
reprezinta o compensatie pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului. 8el ce utilizeaza un
capital trebuie sa obtina aceasta compensatie, pentru ca altfel ar disparea moti+atia de a utiliza
capitalul in felul respecti+. Brin urmare, daca ar fi impus direct, in proportie cu intre.ul profit, ar fi
ne+oie fie sa urce rata profitului, fie sa faca astfel incat impozitul sa cada pe dobanda banilor,
adica sa plateasca o dobanda mai mica.
Daca i/ar da destinatia de capital a.ricol, folosindu/l in cultura pamantului, el ar putea urca rata
profitului, sau retine o parte cat mai mare din productia pamantului sau. Aceasta se poate realiza
doar printr/o reducere a arenzii, ceea ce face ca plata impozitului sa cada in sarcina
proprietarului. Daca ar utiliza capitalul in comert sau in manufactura, el ar putea urca rata
profitului numai printr/o urcare a pretului marfurilor- in acest caz, plata finala ar cadea in intre.ime
in sarcina consumatorului acelor marfuri.
Dobanda pare, la prima +edere la fel de apta sa faca obiectul unui impozit direct, ca si renta
pamantului. Si ea este un produs net care ramane dupa completa compensare a riscului si
ostenelii depuse in folosirea capitalului. Dupa cum un impozit asupra rentei nu poate urca
arenzile, tot astfel un impozit pe dobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii, deoarece se
presupune ca, dupa plata impozitului, cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara, ca si
intinderea de pamant, ramane aceeasi ca si inainte.
?ata obisnuita a profitului e determinata pretutundeni de cantitatea de capital disponibil pentru
plasament, in raport cu totalitatea plasamentelor sau cu afacerile ce urmeaza a fi facute cu
aceste capitaluri. Totalitatea plasamentelor sau afacerilor ce se pot face cu capital nu poate fi nici
sporita si nici redusa prin impozite asupra dobanzii banilor, prin urmare, daca asemenea impozite
nici nu sporesc, nici nu reduc cantitatea de capital disponibil, rata normala a profitului ramane
desi.ur aceeasi. In acest caz, partea din profit necesara pentru compensarea riscului si ostenelii
celui ce in+esteste capitalul ramane si ea neschimbata, asa cum nici osteneala nu se modifica.
Brin urmare, la prima +edere, dobanda banilor pare tot atat de potri+ita pentru a face obiectul unei
impuneri directe, ca si renta pamantului.
;xista insa doua impre0urari in care dobanda este mult mai putin ridicata pentru a face obiectul
unei impuneri directe, decat renta pamantului. Mai intai, nici intinderea si nici +aloarea pamantului
posedat de cine+a nu pot fi +reodata secrete, ba pot fi contatate chiar cu mare exactitate. Totalul
capitalului, insa, este aproape in toate cazurile secret, si cu .reu poate fi e+aluat, chiar cu o
exactitate relati+a. ;l este totodata supus +ariatiilor aproape continue. ?areori trece un an,
adeseori nici o luna, uneori nici chiar o zi, in care capitalul sa nu se modifice intr/o masura mai
mare sau mai mica.
In al doilea rand, pamantul este un obiect ce nu poate fi mutat dintr/un loc intr/altul, pe cand
capitalul poate fi cu usurinta deplasat. Broprietarul de pamant este neaparat cetatean al tarii in
care se afla proprietatea sa, pe cand proprietarul de capital este propriu/zis un cetatean al lumii si
nu neaparat le.at de o anumita tara.
Adam Smith subliniaza unul din a+anta0ele proprietarului de capital, si anume acela de a/si
transfera capitalul, dintr/o unitate in alta, sau dintr/o tara in alta, mai ales atunci cand acesta este
supus unor cercetari G+exatoriiH in scopul de a/l impune la dari impo+aratoare. De aceea natiunile
care au incercat sa puna impozite pe +enitul capitalului, au fost ne+oite sa se multumeasca, in
locul unor cercetari ri.uroase, cu o e+aluare foarte +a.a, si deci, mai mult sau mai putin
arbitrara . Astfel, obser+a Adam Smith, orice cetatean +azandu/se impus cu mult sub +enitul sau
real, nu poate protesta, chiar daca +ecinul sau ar fi impus cu ce+a mai putin decat el.
In toate tarile a existat .ri0a de a se e+ita cercetarile se+ere in ceea ce pri+este situatia
materiala a particularilor.
In Hambur. I exemplifica Smith I fiecare locuitor este obli.at sa plateasca statului un anumit
procent din tot ceea ce poseda si, dat fiind ca a+erea populatiei din Hambur. consta mai ales in
capital, acest impozit poate fi considerat aplicat asupra capitalului. Fiecare se impune sin.ur si, in
prezenta functionarului public, depune in fiecare an o anumita suma de bani la tezaurul public,
declarand sub 0uramant ca acea suma reprezinta !J din tot ceea ce poseda el, fara a declara
insa la cat se ridica a+erea sa si fara a fi supus +reunei cercetari in aceasta pri+inta.
Intr/o republica mica, in care populatia are deplina incredere in autoritatea publica si este
con+insa de necesitatea impozitului, pentru sustinerea statului si incredintata ca i se +a da in mod
corect aceasta destinatie, se poate de obicei conta ca plata lui sa se faca constiincios, si de buna
+oie.
In :landa, dupa inaltarea principelui de :rania la demnitatea de statthouder, intrea.a a+ere a
unui cetatean era impusa la o stare de #J. 8a si in Hambur., populatia din :landa aplica
aceeasi metoda.
Intr/o tara in care dobanda curenta pe piata depaseste rareori $J, un impozit de #J
echi+aleaza cu !$ silin.i si 2 peni la lira pe un maxim de +enit net pe care/l produce in .eneral
capitalistul I obser+a Smith in anul !""7. ;ste un impozit pe care putini oameni l/ar putea plati
fara a le fi afectat, mai mult sau mai putin capitalul.8hiar daca este destul de .reu de suportat, in
caz de necesitate nationala, populatia plateste acest impozit, cedand chiar o parte din capitalul
sau, in scopul de a spri0ini statul. Cu este insa posibil sa se constituie acesta timp mai indelun.at,
caci impozitul ar ruina in curand pe contribuabili, facandu/i cu desa+arsire inapti de o asemenea
spri0inire.
Impozitul pe capital, stabilit prin le.ea impozitului funciar din An.lia, desi e proportional cu
capitalul, totusi nu a fost pus cu intentia de a stirbi sau de a prelua +reo parte din capital. ;l e
conceput numai ca un impozit pe dobanda banilor, in aceeasi proportie ca si renta pamantului. Se
obser+a ca impozitul din Hambur. a fost conceput ca un impozit nu de capital, ci pe dobanda sau
pe +enitul net al capitalului, in timp ce impozitul din :landa era creat intentionat ca impozit pe
capital.
In unele tari se pun impozite extraordinare pe profitul capitalului, atunci cand capitalul e utilizat
uneori in anumite ramuri de comert, iar alte ori in a.ricultura.