Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

Economia n spatiul Carpato-Danubiano-Pontic n antichitate

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

1.Introducere

n orice zon unde relieful este diversificat (munte, mare deal,delta, etc) dexvoltarea economica este una ridicat. Dac mai punem la socoteal i faptul c n aceast zon se gsesc i resurse minerale putem trage concluzia c aceasta este reeta perfecta pentru o dezvoltare propice. Descoperirile arheologice de pe ntreg cuprinsul Romniei atesta existenta aurului pe teritoriul patriei noastre cu 2.000.000 de ani . Hr. Prima perioada a existentei omului este cuprinsa n epoca paleolitica care dureaza pna la aproximativ 10.000 . Hr. Aceasta etapa este caracterizata de procesul trecerii treptate de la simpla ocupare a teritoriului la locuirea lui, de ncercari de amenajare si chiar de creare a unor adaposturi. Omul paleolitic s-a deosebit de stramosul sau prin faptul ca a prelucrat piatra, reusind sa conceapa si sa faureasca aproape toate tipurile de arme din silex, lemn si os care s-au folosit si n perioadele urmatoare. Perioada de tranzitie de la paleolitic la neolitic (10.000 - 5500 . Hr.) se caracterizeaza n general prin transformari pe toate planurile: trecerea unor comunitati de la stadiul de vnator-culegator la acela recoltator si apoi de cultivator de plante, domesticirea animalelor, ceea ce va conduce firesc spre sedentarizare, omul fiind legat de gospodarie si de vatra casei. Vnatoarea ramne, totusi, o activitate de baza. "Revolutia neolitica (5500- 2500 . Hr.) a nsemnat slefuirea si perforarea pietrei, dezvoltarea unor noi mestesuguri (torsul, tesutul si olaritul). Domesticirea unui numar mai mare de animale si cultivarea plantelor au dus la transformarea omului neolitic n producator. Oamenii si construiesc locuinte si apar primele asezari compacte pe vaile ferite ale apelor curgatoare si pe terase. Omul neolitic foloseste pentru confectionarea unor unelte si arme primul metal - cuprul. Acest fapt, ca si alte schimbari petrecute n viata si activitatea oamenilor, anunta epoca metalelor. Aceasta cuprinde epoca bronzului (1800 - 1150 . Hr.) si epoca fierului (1150 . Hr. -

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

secolul I d. HR.). n epoca bronzului uneltele si armele de metal nlocuiesc pe cele din piatra. Are loc prima mare diviziune a muncii despartirea agricultorilor de pastori. Cultura materiala si spirituala a epocii bronzului a fost creata de numerosul neam al tracilor, despre care avem informatii de la Herodot. n perioadele de mijloc si de sfrsit ale Hallstatt-ului s-a desavrsit cristalizarea etno-lingvistica a geto-dacilor - denumire generica data tuturor triburilor nord-trace. Plamadirea geto-dacilor, stramosii autohtoni ai romnilor s-a nfaptuit n spatiul de la nord de Muntii Haemus si a avut o nsemnatate majora n istoria ntregului teritoriu sud-est european. Constituiti n puternice formatiuni politice, locuind un teritoriu ntins si generos din punctul de vedere al bogatiilor solului si subsolului, geto-dacii au atins un nivel economic ridicat n acea perioada istorica, trezind interesul antichitatii. Formaiunea social-economic geto-dac era cea de tipul obtei steti, a proprietii colective a pmnturilor. Dar alturi de proprietatea comun funciar exista i proprietatea privat a comatilor, precum i proprietatea privat a regelui, a nobililor i a preoilor. Teoretic, pmntul aparinea monarhului. Comatilor le rmnea tripla obligaie fa de stat (a plii drilor, a participrii la lucrrile publice i a satisfacerii obligaiilor militare). La prea puinele date transmise de autorii antici cu privire la economia geto-dacilor se adaug mrturia istoricului got Iordanes 1care n Istoria i originea geilor, folosind i lucrarea (pierdut)

Iordanes a fost un istoric got romanizat, originar din Moesia (mijlocul secolului VI). A lsat dou

lucrri cunoscute sub numele de Romana i De origine actibusque Getarum, pe scurt: Getica. Pentru prima lucrare a folosit informaii din istorici mai vechi, iar pentru a doua, o oper a lui Cassiodorus, azi pierdut. Opera sa prezint o mare importan mai ales pentru acele pri unde nu s -au pstrat izvoarele mai vechi pe care le-a folosit.Getica se vrea a fi o istorie a goilor, pe care i confund ns cu geii.

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

a contemporanului su Cassiodor 2, scrie c geii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor i aproape egali cu grecii, i dup cum relateaz Dio Chrysostomos3, care a compus istoria i analele lor n limba greac. Dio a fost un filosof i rector grec (cca 40-112), care, proscris de mpratul Domiian 4, a trit printre gei, lsnd i cteva informaii asupra lor. Oricum, att textele sporadice ale autorilor antici, ct i descoperirile arheologice conduc la concluzia c, sub raportul dezvoltrii economice i sociale, civilizaia geto-dacilor era mult mai naintat dect cea, de pild, a germanilor.5

Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus Senator sau Casiodor (c. 485 c. 585) a fost un om A servit la curtea lui Theodoric cel Mare, n perioada

politic i scriitor roman.

dominaie ostrogot a Imperiului Roman.A fost discipol al lui Boethius .Una din cele mai valoroase lucrri ale sale este: Despre arte, n care a clasificat artele libere .

Dio Chrysostom ( ), Dion a Prusa sau Cocceianus Dio (cca. 40 -. Ca 120) a fost un

orator grec, scriitor, filozof i istoric al Imperiului Roman n secolul 1. Optzeci din discursurile se mai gasesc i n prezent, precum i cteva comedii. El nu trebuie confundat cu istoricul roman Cassius Dio, nici cu al 4-lea-lea episcop de Constantinopol Ioan Gur de Aur.
4

Titus Flavius Domitianus (24 octombrie 51 18 septembrie 96), cunoscut ca Domiian, a fost mprat

roman al dinastiei Flaviilor din 81pn n 96. Proclamat mprat la 13 septembrie 81, fiul lui Vespasian i al Domitillei i fratele lui Titus, inaugureaz o politic sensibil deosebit de cea a primilor Flavi. Sprijinindu-se pe armat, pe garda pretorian, urmeaz o linie autocratic. Personalitate orgolioas, violent, revendicnd titlul de dominus et deus se proclam n 85 censor perpetuus (cenzor pe via) i intr n conflict cu aristocraia senatorial.
5

Andrei Bodor, Contribuii la problema agriculturii n Dacia nainte de cucerirea roman. Problema obtilor la daci, Bucuresti, 1998, p. 102

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

2. Scalvagismul pe teritoriul Daciei

Sclavagismul pe teritoriul patriei noastre este legate de apariia i existena statului geto -dac.Ca durat de timp, sclavagismul se ntinde pe teritoriul Romniei ntre secolele I I.Hr. i III I.Hr.Excepie de la aceast dotare o face Dobrogea. Aezarea colonitilor greci pe rmul dobrogean al Mrii Negre, n a doua jumtate a sec. VII-I.Hr., va determina apariia mai de timpurie a sclavagismului n aceast parte a rii. De asemenea, meninerea Dobrogei n interiorul Imperiului roman dup retragerea aurelian din dacia, va face ca relaiile sclavagiste de tip clasic s se perpetueze pn n anul 602- cnd va avea loc prsirea Dobrogei de Imperiul roman Bizantin. Ca o particularitate, att a evoluiei ct i al coninutului, sclavagismul n Romnia cunoate dou etape: a) sclavagismul timpuriu sau patriarhal caracteristic perioadei statului lui Burebista 82 I.Hr. pn la Decebal 106 Ihr. b) sclavagismul din perioada stpnirii romane- sau clasic roman ce va ncepe dup cucerirea Daciei de romani i se va ncheia odat cu retragerea aurelian din 271-275.

Acesta este rezultatul dezvoltrii forelor de producie, a evoluiei organizrii sociale, a progresuluirealizat n cadrul civilizaiei materiale i spirituale de societatea geto-dac de la nceputul sec.I I.Hr.. Rapida i complexa dezvoltare a societii geto-dacice va conduce la apariia n anul 82 I.Hr. a statului sclavagist condus de Burebista. De la Burebista la Decebal statul dac va face imense progrese economice, social organizaionale i politice.

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre n legtur cu sclavagismul din perioada premergtoare cuceririi Daciei de romani trebuie fcute cteva precizri: 1. Dei modul de producie este un coninut sclavagist nu va mbrca caracteristicile sclavagismului clasic ci, datorit faptului c omanii liberi sunt principali ageni i productori economici, iar sclavii vor avea un rol casnic, sclavigismul societii dacice preromane este caracterizat ca patriarhal. n consecin economia Daciei preromane nu va avea trstura sclavismului clasic grec sau roman. 2.Viaa economic va cunoate o mare nflorire ndeosebi n timpul lui Decebal. Dovad numeroasele unelte de fier, obiecte de podoab, cuptoare de reducerea i prelucrarea metalelor descoperite ndeosebi n Munii Apuseni. Agricultura constituie ramura de baz a vieii economice dacice, culturile de gru, de care pomenete i Herodot nc din 514 I.Hr., de in, cnep, creterea vitelor i albinritul sunt o dovad concludent n acest sens. Dezvoltarea meteugurilor, creterea produciei agricole vor intensifica schimbul de mrfuri. Aa de exemplu grul, caii i boii din Dacia erau bine apreciai pe pieele Greciei antice. Intensificarea i lrgirea comerului a impus necesitatea folosirii monedei. La nceput dacii vor folosi monedele strine; greceti, macedonene romane, dar ncepnd de la mijlocul secolului III I.Hr. vor emipte monede proprii de argint. Comerul dei se practica n Dacia, att n ceea ce privete exportul dar i importul n special de obiecte de podoab, arme i unelte din lumea greac i roman, nu constituie o activitate n sine a geto -dacilor, dac ei nu erau comerciani de profesie i aceasta datorit cantitii limitate de produse oferite schimbului dar i a calitii lor. Totui la sfritul sec.I i mai ales la nceputul secolului III I.Hr. ca urmare a progresului economic realizat de societatea geto-dacic apare comerul i comrcianii geto-daci, este adevrat nu n msura i calitatea celui practicat de greci sau romani. Progresul realizat n viaa economic i-a pus amprenta i asupra structurii sociale a societii geto-dacice. Apariia proprietii private, nlocuirea obtei gentilice cu obtea steasc va

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre detrmina scindarea n clase4 sociale a geto-dacilor. Acest proces nceput nc din timpul lui Burebista se va cristaliza i amplifica n timpul lui Decebal. Structura social i de clas a daciei preromane vine i ea s confirme caracterul patriarhal a sclavagismului din ara noastr pn la cucerirea roman. Societatea geto-dac se structureaz astfel: - tarahostes, pileati care reprezentau aristocraia, nobilimea. n Dacia preroman nu am avut dect ntr-o foarte mic msur de a face cu latifundiarii, cu stpnii de sclavi; - grupuri sociale specifice sclavagismului clasic;

-comaii oameni liberi care constituiau principalii productori economici;

- sclavii nici n timpul lui Burebista i nici a lui decebal nu au jucat un rol important n viaa societii dacice. Dei erau prezeni, sclavii erau folosii n muncile cosmice sau n activiti secundare. La curtea regelui ndeosebi sclavii greci sau romani erau folosii la instruirea trupelor sau la scriere.

2.Agricultura
Economia dacica este caraterizata in primul rand de agricultura. Dacii cultivau cereale in speta grau, pe arii intinse. Este celebru exemplul lanurilor de grau care au ingreunat avansarea armatei lui Alexandru Macedon in teritoriul getic. Cantitatile mari de cereale cultivate sunt atestate si de gropile pentru provizii descoperite de arheologi si care contin grau carbonizat in cantitati impresionante. Ca plante mai cultivau canepa sau inul pentru confectionarea hain elor. O importanta ramura a economiei dacilor era cresterea animalelor. Pastoritul era practicat pe scara larga. Oile oferind dacilor atat carne pentru hrana cat si lana pentru haine. Apicultura era o

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

ocupatie aflata la loc de cinste in societatea dacica. De la albine dacii obtineau mierea si ceara in cantitati destul de mari pentru un export masiv. Acele de pescuit descoperite pe tot cuprinsul tarii atesta o activitate piscicola intensa.

2.1 Agricultura n Dacia Preroman

Perioada de apogeu n dezvoltarea societatii geto-dacice a fost marcata de momentul ntemeierii statului centralizat dac sub conducerea lui Burebista (82 - 44 . Hr.) si s-a ncheiat odata cu sfrsitul domniei lui Decebal (87 - 106 d. Hr.). n acest interval de timp geto-dacii s-au afirmat n plan economic, politic, militar si religios. Societatea geto-dacica era mpartita n clase si categorii sociale: tarabostes (nobilii) si comates (oamenii liberi). Sclavii, atti cti erau, detineau un rol cu totul nensemnat n economia geto-dacica. Principalele domenii economice care s-au afirmat n Dacia preromana au fost: agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile si comertul. Asemenea celorlalte ramuri tracice, si geto-dacii erau mari producatori de cereale (orz, secara, linte, bob si multe varietati de gru). Baza economica o formau agricultura si cresterea vitelor. Descoperirile arheologice demonstreaza ca geto-dacii foloseau plugul cu brazdar si cutit din fier, coase, seceri, sape, sapaligi, greble cu sase colti. Daco-getii cultivau intens vita de vie. Practicau tot att de intens apicultura si pescuitul. Cresterea animalelor a fost una dintre vechile ndeletniciri ale tracilor nord-dunareni. Pe bogatele pajisti ale Daciei erau crescute cornutele mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti ai getilor era renumita att n lumea greaca ct si n cea romana. Turmele de oi si cirezile de vite jucau un rol important n economia vietii getice. Dacia era vestita si prin bogatiile

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

ei naturale. Lemnul padurilor era cautat de greci pentru construirea corabiilor. Sarea era folosita de geto-daci n conservarea pestelui si a carnii, n argasirea pieilor dar si ca produs de schimb cu grecii si, mai trziu, cu romanii.

2.2 Agricultura n Dacia Roman

n urma cuceririi romane pamntul devine n totalitate ager publicus, conform dreptului roman. El putea fi atribuit n proprietate ereditara sau numai n folosinta si a constituit un important instrument al procesului de romanizare. Agricultura, viticultura si pomicultura snt ocupatii de baza ale autohtonilor si colonistilor prezenti n Dacia Romana. Se cultiva diferite soiuri de gru, mei si secara. Activitatea din agricultura este favorizata de introducerea unor unelte si practici noi. Cresterea animalelor este confirmata de numeroasele informatii provenite din ordinele romane. Pasunile si fnetele statului snt date unor arendasi, care impun taxe pentru cei ce trimit vitele pe aceste terenuri. Vitele cornute mari si mici, precum si cabalinele, constituiau una dintre marile bogatii ale Daciei Romane. Acestea erau comercializate n celelalte provincii ale Imperiului Roman.

3.Mestesugurile

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

Acestea erau numeroase si rezultau din prelucrarea materiilor prime, produselor agricole, animaliere, vegetale. n acest context, punerea n valoare a depozitelor metalifere, argint, aur, arama, dar mai cu seama a fierului, a cunoscut la geto-daci o sensibila dezvoltare atestata de numerose vestigii. Era practicata si prelucrarea metalelor pretioase, n special a argintului, n vederea confectionarii de unelte, podoabe, arme, piese de harnasament si obiecte metalice de uz casnic, gospodaresc.

3.1.Mestesugurile Dacie Preromane

Pmntul Daciei era foarte bogat n minereuri. Meterii geto-daci lucrau fierul i arama, argintul i aurul. Reducnd minereul de cupru la o temperatur de 1085C i amestecndu -l cu cositor obineau bronzul din care fceau felurite unelte i podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca aurifer apare la suprafa), ci i din nisipul aurifer al rurilor de munte. O mare dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a nceput pe teritoriul Romniei ctre anul 800 .e.n.6 n timpul lui Decebal, se pare c la Sarmizegetusa i n mprejurimi existau cele mai mari ateliere de metalurgie din ntregul teritoriu al Europei, rmas n afara Imperiului roman. n aceste ateliere se confecionau, mai nti, ustensilele: nicovale masive, ciocane de diferite forme i dimensiuni, baroase i ciocane de forj, pile, cleti, dli. Apoi, unelte i obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau n construcii: ferstraie cu pnz lat sau ngust, cuie i piroane, topoare, scoabe, cuitoaie, burghii, tesle,
6

Hadrian Daicoviciu, Studii dacice, Ed. Dacia, Cluj, 1981, p. 87

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

inte, zvoare i balamale pentru ui. n atelierele geto-dacilor se fabricau i marile cantiti de arme necesare unei armate att de numeroase: lnci i sulie, sbii drepte i curbate, pumnale, scuturi, vrfuri de sulie, etc. Apoi, diferite alte articole: lanuri, compase, sule, crlige de undie, foarfeci, lame de brici, frigri mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai muli dini, cuite, etc. Din fier se confecionau i podoabe sau accesorii pentru mbrcminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brri, etc.) De-a dreptul impresionant este cantitatea i calitatea ceramicii geto -dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meterii daci au nceput s foloseasc roata olarului din prima jumtate a sec. V .e.n. Ali cercettori susin ns c roata olarului ar fi fost folosit pe teritoriul geto -dacilor ncepnd din sec. III .e.n. 7La geii din Dobrogea i din cmpia de sud a Olteniei i Munteniei, tehnica lucrrii ceramicii la roat se constat din secolele VI-V .e.n. Dei ceramica lucrat cu mna de geto-daci dateaz dintr-o perioad mai veche (vasele descoperite la Tariverde dateaz din sec. VI .e.n.), o producie local caracteristic, de ceramic tipic geto-dac apare mai nti n perioada secolelor V-IV .e.n. Dup o perioad considerat medie (sec. III-II .e.n.), epoca de aur a acestei ceramici este atins ntre aproximativ 100 .e.n. i 106 e.n.; dat la care, odat cu cucerirea roman, ceramica geto-dac va fi mult influenat (i treptat nlocuit) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosit de romani. Olarii geto-daci au preluat uneori de la meterii strini unele procedee tehnice, sau anumite forme i motive ornamentale, imitnd (de pild) cupele greceti de tipul celor din Delos; d ar formele vaselor geto-dace sunt n marea lor majoritate originale. i dac la aceasta se mai adaug
7

Rodica Tanu, Meteugurile la geto-daci, Ed. Meridiane, Bucureti, 1972, p. 172

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

i faptul c ceramica fin, cerut de clienii bogai, mai era uneori i pictat cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constat c meterii olari din Dacia nu erau ntru nimic inferiori meterilor celorlate popoare antice care la acea dat se aflau pe aceeai treapt de civilizaie. Chiar din perioada secolelor V-IV .e.n., cnd repertoriul de forme era nc srac, apar, lucrate cu mna, cele dou forme caracteristice pentru ceramica geto-dac: ceaca cu toart (aa numita ceac dacic) i farfuria cu picior nalt, fructiera, cum i se spune de obicei, fiindc seamn ntr-adevr cu o fructier clasic. Cea mai veche ceac dacic cunoscut (gsit la Schela Cladovei, lng Turnu Severin) dateaz din sec. II .e.n. Ornamentaia este nc simpl, reducndu-se la linii incizate, alveole fcute cu degetul, precum i proeminene n relief de brie, butoane, uneori chiar reprezentri schematice de flori sau animale. n secolele III-II .e.n. vasele sunt lucrate mult mai ngrijit. Formele de baz rmn aceleai, dar cu un numr mare de variante i (fr a fi nc pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: bru n relief cu alveole, tori (n cazul cnilor de lux) lucrate n torsad, ornamente lustruite. Nu este, firete, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la pstrarea proviziilor, ngropate n pmnt i atingnd chiar o dimensiune de 2,20 m. n perioada ei de apogeu (sec. I .e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dac era n general lucrat cu roata (aceast tehnic predominnd cantitativ n sec. I e.n.). Apar acum, sub influena ceramicii elenistice, vasele pictate: peste angoba (vopseaua) alb-glbuie, motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie stilizat, reprezentri (niciodat umane) de psri i animale reale sau fantastice. Culorile folosite sunt de obicei roul i brunul (n diferite nuane); mai rar, galbenul i negrul. Psrile i animalele sunt redate n micare sau n repaos, uneori avnd probabil semnificaii simbolice i fiind, poate, angajate ntr-o compoziie,

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

ntr-o scen; dar pn n prezent nu s-a descoperit niciun vas ntreg care s confirme aceast presupunere..

3.2.Mestesugurile Dacie Romane

Prefaceri importante se petrec n domeniul mineritului. Bogatiile subsolului Daciei, aurul si argintul, au reprezentat o puternica atractie pentru romani si unul dintre motivele cuceririi Daciei. De aceea, noii stapni au fost preocupati de exploatarea lor ct mai rentabila, fapt pentru care minele de metale pretioase au fost declarate proprietatea statului. Specialistii n minerit au fost adusi mai cu seama din Iliria, unde aceasta ndeletnicire avea o veche traditie. Cele mai bogate exploatari aurifere si argintifere erau n muntii Apuseni (Rosia Montana, Abrud si Zlatna). n afara de aur se mai exploatau sarea, fierul, marmura si titeiul (pacura). Sarea se extragea de la Ocna Mures (Salinae), Ocna Sibiului si Ocna Dejului. n ceea ce priveste marmura, ea s-a scos din carierele de la Bucova si Gradistea. Au luat fiinta numeroase ateliere n care se prelucrau minereurile extrase. Ceramica ocupa un loc important n activitatea mestesugarilor. n atelierele lor se realizau oale, cesti, strachini dar si figurine si statuete folosite la mpodobirea unor constructii. Au existat numeroase ateliere n care se prelucra fierul unde se produceau unelte pentru toata gama de activitati economice si se confectionau unele arme necesare armatei romane. n atelierele Daciei Romane se lucrau lemnul, pielea, lna, inul si cnepa. Mestesugarii si meseriasii erau organizati n asociatii profesionale si religioase numite, Collegiue. Snt mentionate astfel de asociatii pentru mineri, leticari, plutasi, luntrasi.

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

4. Relatiile comerciale

4.1 Relatiile Colercile n peroada lui Decebal i Burebista

Perioada de apogeu n dezvoltarea societatii geto-dacice a fost marcata de momentul ntemeierii statului centralizat dac sub conducerea lui Burebista (82 - 44 . Hr.) si s-a ncheiat odata cu sfrsitul domniei lui Decebal (87 - 106 d. Hr.). n acest interval de timp geto-dacii s-au afirmat n plan economic, politic, militar si religios. Societatea geto-dacica era mpartita n clase si categorii sociale: tarabostes (nobilii) si comates (oamenii liberi). Sclavii, atti cti erau, detineau un rol cu totul nensemnat n economia geto-dacica. Principalele domenii economice care s-au afirmat n Dacia preromana au fost: agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile si comertul. Asemenea celorlalte ramuri tracice, si geto-dacii erau mari producatori de cereale (orz, secara, linte, bob si multe varietati de gru). Baza economica o formau agricultura si cresterea vitelor. Descoperirile arheologice demonstreaza ca geto-dacii foloseau plugul cu brazdar si cutit din fier, coase, seceri, sape, sapaligi, greble cu sase colti. Daco-getii cultivau intens vita de vie. Practicau tot att de intens apicultura si pescuitul. Cresterea animalelor a fost una dintre vechile ndeletniciri ale tracilor nord-dunareni. Pe bogatele pajisti ale Daciei erau crescute cornutele mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti ai getilor era renumita att n lumea greaca ct si n cea romana. Turmele de oi si cirezile de vite jucau un rol important n economia vietii getice. Dacia era vestita si prin bogatiile ei naturale. Lemnul padurilor era cautat de greci pentru construirea corabiilor. Sarea era folosita de

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

geto-daci n conservarea pestelui si a carnii, n argasirea pieilor dar si ca produs de schimb cu grecii si, mai trziu, cu romanii.

4.1 Relatiile Comercile n Dacia Traian

Despre comertul Daciei Romane, marfurile importate si exportate, precum si negustorii de aici avem numeroase informatii. Inscriptii descoperite la Apullum mentioneaza negustorii din Provincia Dacia Apullensis8 constituiti ntr-o confederatie. Alte centre n care apar negustori snt Sarmizegetusa, Drobeta, Ampelum si Potaissa. Din Dacia se exportau materii prime (aur, argint, sare) dar, alaturi de acestea, obiectul comertului l faceau si cerealele, vitele, mierea de albine, lemnul si pestele. Se importau vase fine de lux (terra sigillata) din Panonnia, Gallia si malul drept al Rinului. Se mai importau stofe fine, obiecte de podoaba, arme, fructe, minereuri si vinuri sudice. Dezvoltarea comerciala este evidentiata si de descoperirile care arata ca pe teritoriul Daciei au existat n permanenta importante resurse monetare. Populatia de la orase si sate folosea monede de aur, argint si bronz de diferite valori, unitatea de calcul fiind sestertul si denarul. ncepnd cu anul 246, conducerea Imperiului va permite Daciei sa emita monede de bronz purtnd inscriptia Dacia Felix9, contribuind astfel la revigorarea comertului intern si extern.
8

Dacia Superior sau Dacia Apulensis i avea capitala la Apulum, devenit unul din cele mai puternice orae din Dacia roman, din cauza controlului zonei aurifere.
9

. Dacia Traian sau Dacia Felix este provincia roman Dacia din timpul mpratului Traian i a

succesorilor si, din 106 d.Hr. pn n anii 271-275 d.Hr. cnd are loc retragerea aurelian. Municipiile erau orae cu mai puine drepturi dect coloniile, locuite de acei ceteni cu drepturi limitate. Satele erau locuite de obicei de populaia autohton. Se aezau ns n ele i coloniti romani. Romanizarea a mers

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

6.Concluzie
Ca o concluzie putem afirma c din pumct de vedere social-economic geto-dacia rao o obte obstei steasc cu propriettii colective a pmnturilor. Dar alturi de proprietatea comun funciar exista si proprietatea privat a comatilor, precum si proprietatea privat a regelui, a nobililor si a preotilor. Teoretic, pmntul apartinea monarhului. Comatilor le rmnea tripla obligatie fat de stat (a pltii drilor, a participrii la lucrrile publice i a satisfacerii obligatiilor militare). Mineritul se prezinta la daci ca foarte dezvoltat atat prin minele de aur de la Rosia Montana cat prin saline sau exploatarile de suprafata de petrol si pacura.

Comertul practicat de daci este practicat pe directia Dacia-Imperiul Roman si DaciaLitoralul Pontic si atat in sensul exportului cat si in cel al importului. Dacii exportau cereale, produse apicole, sare si aur si importau uleiuri mirodenii, vinuri grecesti si mai rar obiecte pretioase. Acest comert cu un flux ridicat cerea o mare cantitate monetara. Monezi romane si
greu la sate, unde imensa majoritate o formau geii, mai ales n primele timpuri dup cucerire. Un rol important n romanizare, la sate, au avut veteranii, att de origine roman sau romanizai, ct i cei provenii dintre btinai. Cum serviciul militar dura mult- 25 ani- o bun parte dintre legionari erau cstorii; soiile i copii aveau dreptul s locuiasc n imediata apropiere a castrului sau a taberei, n aa zisele canabe. Legiunile i diferitele corpuri de trup auxiliar stnd n permanen n Dacia, este evident c multe dintre satele soldailor erau autohtone, dace.

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre

grecesti existau pe teritoriul Daciei dar marea majoritate o reprezentau imitatiile dupa denari si tetradrahme batute pe teritoriul dacic. O cateogrie aparte de monezi o constituie kosonii din aur originari din Dacia, descoperiti in cantitati destul de mari pentru a forma o imagine despre puterea financiara a Daciei dar nu indeajuns pentru a o declara moneda carateristica dacica.

Bibliografie
Aurel Piturc, Istoria Economiei Naionale, Craiova,2008.
Hadrian Daicoviciu, Studii dacice, Ed. Dacia, Cluj, 1981. Rodica Tanu, Meteugurile la geto-daci, Ed. Meridiane, Bucureti, 1972. Doinea Benea, Dacia n sistemul economic Romn, Bucureti, 2005. Internet,[ http://www.dacia.co.ro/ec.html ]. Internet[ http://culturasicivilizatiadacica.wordpress.com/category/dacii/economia/].

Internet[http://www.scritube.com/istorie/VIATA-ECONOMICA-IN-DACIAPRERO15463.php].

Economia spaiului Carpato-Danubiano-Pontic n Antichitate George Dobre