14.1 SF - Porci-Ferma Vegetal

STUDIU DE FEZABILITATE
Infiintare ferma crestere porci si

dotarea fermei vegetale
PROIECT MODEL
Atentie! Informatiile solicitate in cadrul documentatiei care sunt completate in cadrul Studiului de
Fezabilitate intre paranteze patrate si utilizand culoarea rosie se vor inlocui cu informatiile specifice
solicitantului/proiectului care se va realiza.
Solicitarile/indicatiile de completare din cadrul formatului de Studiu de Fezabilitate de pe site-ul
www.apdrp.ro se regasesc la inceputul fiecarui punct din cadrul documentului, scrise cu culoarea
albastra.
Este necesar sa completati studiul de fezabilitate in integralitatea sa, in caz contrar, proiectul
poate fi declarat neconform. In cazul in care exista capitole care nu sunt specifice
implementarii proiectului dumneavoastra se va preciza aceasta in cadrul capitolului in cauza.
Solicitant:
[Denumire solicitant]
Adresa:
Reprezentant:
Tel./Fax:
[.................]
[.................]
[.................]
Pagina 1/100
Studiu de fezabilitate
Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale
Foaie de capat
Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]
Echipa de proiect
Nume
Sef de proiect
[nume complet]
[Pozitie in cadrul echipei de

elaborare a documentatiei]
[nume complet]
[Pozitie in cadrul echipei de

elaborare a documentatiei]
[nume complet]
Proiectat
[nume complet]
Desenat
[nume complet]
Verificat
[nume complet]
Pagina 2/100
Semnatura
Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii si/sau montajI. Partile scrise ................................................................................................................................... 5
1. Date generale ................................................................................................................................ 5
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia......................................................... 5
1.2 Scurt istoric al solicitantului......................................................................................................................... 5
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ......................................................................................................... 5
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului ....................................................................... 5
2. Descrierea proiectului .................................................................................................................... 7

2.1 Denumirea investitiei .................................................................................................................................. 7
2.2 Elaborator ................................................................................................................................................... 7
Obiectivele investitiei/prioritati .......................................................................................................................... 7
2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care se
adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud) ................ 16
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei ................................................................................ 18
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste
majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor ..... 21
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului ....................................................................... 22
2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in
implementarea proiectului ............................................................................................................................... 31
3. Date tehnice ale investitiei ........................................................................................................... 36

3.1 Date generale ........................................................................................................................................... 36
3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale
terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare ............................................. 36
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul
maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune .......................................................... 36
3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor............................................................................................... 37
3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea
acestora, volumul construit ......................................................................................................................... 37
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc. ....................................... 37
3.3 Structura constructiva ............................................................................................................................... 39
3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor ......................................................................................... 43
3.5 Instalatii aferente constructiilor ................................................................................................................. 46
3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora ..................................................................................... 50
3.7 Avize si acorduri ....................................................................................................................................... 50
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/ echipamentelor de
transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care
urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati) .............................................................................. 51
4. Durata de realizare (luni) si etape principale ................................................................................ 68

5. Costul estimativ al investitiei ........................................................................................................ 73
6. Finantarea investitiei .................................................................................................................... 82
7. Date privind forta de munca ......................................................................................................... 83
7.1 Total personal existent .............................................................................................................................. 83
Pagina 3/100
7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei .......................................................... 83
7.3 Responsabil legal ..................................................................................................................................... 83
II. Partile desenate ........................................................................................................................... 84

III. Proiectii financiare si indicatori financiari ..................................................................................... 93
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1 si 2 si 3 de implementare ................................................... 94
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune .............................................................................. 96
9.3 Indicatori financiari .................................................................................................................................. 100
Pagina 4/100
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumire solicitant:
[denumire solicitant]
Sediul social:
[sediu social solicitant]
Cod unic de inregistrare:
[cod unic de inregistrare solicitant]
Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: [F__/____/_____]
1.2 Scurt istoric al solicitantului

[Se va completa cu o scurta descriere a istoricului solicitantului, cu punctarea cel putin a urmatoarelor
aspecte:
Data infiintarii solicitantului si forma de organizare juridica;

Descrierea succinta a activitatilor derulate de la infiintarea solicitantului pana in prezent;
Alte informatii relevante.]
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

(pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivele activitati)
[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante
pentru proiectul propus spre realizare]
Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0146 Cresterea
porcinelor si ca obiective de activitate secundare cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase si cod CAEN 0113
Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor, iar domeniul de interes pentru
propunerea de finantare este infiintarea unei ferme mixte: ferma de crestere si ingrasare porci si ferma
vegetala pentru culturile de camp: cartof de toamna, sfecla de zahar neirigata si soia neirigata.
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.
[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului
cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.
Pentru terenuri se va completa tabelul aferent.]
Denumire mijloc fix
Data achizitiei
1.CLADIRI TOTAL
1.1 detaliati
1.n detaliati
2.UTILAJE TOTAL
2.1 detaliati
2.n detaliati
Valoare neta la data intocmirii

ultimului bilant
-RONNu este cazul
Nu este cazul
Pagina 5/100
Bucati
Denumire mijloc fix

Valoare neta la data intocmirii
ultimului bilant
-RONNu este cazul
Data achizitiei
3.ANIMALE
3.1 detaliati
3.n detaliati
4.ALTELE - detaliati
TOTAL
Bucati
Nu este cazul
TERENURI
Nr.
Crt.
Amplasare
Judet/Localitate
Suprafata totala (mp) /

Categoria de folosinta
[Se va completa
judetul
si
localitatea terenului
detinut de catre
solicitant]
[Se va completa suprafata

terenului si categoria de
folosinta a acestuia]
[Se va completa
judetul
si
localitatea terenului
detinut de catre
solicitant]
1.500 mp / curti constructii
[Se va completa suprafata

terenului si categoria de
folosinta a acestuia]
10 ha / arabil
Valoarea
contabila
- RON-
Regim juridic
[Se va
completa
valoarea
inscrisa in
contabilitatea
solicitantului]
[Se va completa regimul juridic al

terenului cu indicarea
documentului care atesta regimul
juridic indicat]
[Se va
completa
valoarea
inscrisa in
contabilitatea
solicitantului]
[Se va completa regimul juridic al

terenului cu indicarea
documentului care atesta regimul
juridic indicat]
Pagina 6/100
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
[Se va completa titlul proiectului]
2.2 Elaborator
(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)
[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentru
elaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica cel
putin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN al
activitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.
Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat in
cadrul proiectului.
Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cu
specificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]
Consultant: ___________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Solicitant: ____________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Coordonate Studiu de Fezabilitate:
Data intocmirii Studiului de Fezabilitate: 06.05.2014
Curs de schimb valutar:
1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 06.05.2014)
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model Infiintare ferma crestere porci si
dotarea fermei vegetale, descarcat de la adresa de internet: www.__________________, la data de
_____________________.
Obiectivele investitiei/prioritati
(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si
competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a
muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin
proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat
pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si
finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind
stadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect
sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme mixte: ferma de crestere si ingrasare porci in circuit
deschis cu o capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) si ferma vegetala pentru culturil de camp (cartof,
sfecla de zahar si soia) cu o capacitate de 10 ha.
Pagina 7/100
Investitia pentru ferma de porci consta in:
construirea unei hale pentru porcine cu o capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) circuit
deschis, in sistem de crestere pe asternut permanent. Cladirea va include spatiul propriu-zis de
productie, spatii pentru depozitare stocuri hrana si materiale consumabile, spatiu livrare porci, precum
si filtru sanitar pentru personal;
dotarea spatiilor de productie cu echipamente performante care sa asigure bunastarea porcilor in

concordanta cu legislatia in vigoare (conditii bune de furajare, adapare, microclimat si evacuarea
dejectiilor);
asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei cu respectarea normelor impuse de legislatia

Romana si UE: constructie put forat, fosa septica, racord la reteaua de energie electrica;
construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide cu respectarea normelor privind protectia
mediului ;
construirea infrastructurii rutiere interna: drumuri de acces, platforme betonate, rampa auto betonata,
filtru auto si ape uzate hala si imprejmuire.
Investitia pentru ferma vegetala consta in:
dotarea cu utilajele agricole necesare unei ferme vegetale ce produce cereale, radacinoase si
legume: soia, cartof si sfecla de zahar. Prin proiect s-a prevazut achizitionarea unui tractor de 100120 CP.
Capacitatea de productie a fermei vegetale este de 10 ha, defalcate dupa cum urmeaza:
Nr
Denumire cultura
1
2
3
Cartof toamna
Sfecla zahar neirigata
Soia neirigata
TOTAL
Capacitati
(ha)
5,00
3,00
2,00
10,00
Ferma mixta (crestere si ingrasare porci si cultuvarea plantelor) are o dimensiune de 47,926 UDE, ce se
incadreaza intre 2 si 50 UDE conform conditiilor prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121
Modernizarea exploatatiilor agricole Ferma de familie:
Structura culturilor si calcul UDE
Nr. crt.
Cultura
Suprafata (ha)
UDE/ha
UDE
Cartofi
1,536
7,680
Sfecla de zahar
0,608
1,824
Soia
0,211
0,422
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA
9,926
Structura productiei zootehnice si calcul UDE

Nr. crt.
1
Animale
Porcine - alte porcine
Numar capete
UDE/cap
UDE
200
0,190
38,000
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA ZOOTEHNICA
38,000
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI ZOOTEHNICA
47,926
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectoarele de cresterea a animalelor, cultivarea cerealelor, legumelor
si a radacinoaselor si tuberculilor, respectiv cod CAEN 0146 Cresterea porcinelor, cod CAEN 0111
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase si cod CAEN 0113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor,
sectoare ce fac obiectul masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole Ferma de familie care
Pagina 8/100
promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele proiectului
Obiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in
concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind
tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei printr-o utilizare mai buna a
resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor
comunitare.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei ferme mixte pentru crestere porci si cultivarea plantelor de camp
(cartof, sfecla de zahar si soia) cu un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a porcilor, caracterizat prin
aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor si dotarea fermei vegetale cu utilaje agricole noi,
performante, necesare activitatii de cultivare a plantelor.
Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de crestere a
porcilor, cu monitorizarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a
suinelor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma de crestere porci in raport cu
exploatatii similare din tara.
Prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor in cadrul fermei, consumul de munca va fi minim si
costurile de exploatare reduse iar utilizarea masinilor agricole noi si performante pentru culturile fermei
vegetale reduce perioada de timp necesara realizarii lucrarilor agricole, consumul de combustibil, costurile cu
reparatia si intretinerea utilajelor si reduce gradul de dependenta fata de terti conducand astfel, la o
productivitatea a muncii mai ridicata.
In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, ferma mixta trebuie sa respecte
standarde pentru cresterea porcilor si pentru exploatatia agricola vegetala (culturi de camp).
Ferma de crestere si ingrasare porci:
Prevederi legislative cu privire la bunastarea animalelor: problematica bunastarii animalelor este reglementata
prin Decizia Consiliului 78/923/CEE din 19 iunie 1978 si Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie
2008 care stabileste standardele minime de protectie a porcinelor, avand la baza concluziile Conventiei
Europene pentru protectia animalelor de ferma. Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 este
transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006.
Legislatie cu privire la protectia mediului:
Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 care are ca obiectiv reducerea poluarii apelor
cu nitrati proveniti din surse agricole;
Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 septembrie 1996 care stabileste masuri pentru prevenirea si
controlul poluarii aerului, apei si solului prin emisii poluante si deseuri.
Adaptarea la standardele nationale si comunitare se va face prin:
respectarea in proiectarea si constructia spatiilor de productie si a spatiilor conexe a standardelor de

calitate astfel incat sa se asigure cerintele optime pentru functionarea activitatii de crestere a
porcinelor, inclusiv a conditiilor de siguranta si bunastare a animalelor;
utilizarea/respectarea in cadrul fluxului de productie a unei tehnologii performante, mecanizate de

crestere intensiva a suinelor.
Exemple de astfel de masuri luate pentru respectarea standardelor:

In faza de implementare a investitiei:
amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes
public;
Pagina 9/100
pentru dotarea halelor vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea porcinelor
care vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri energetice scazute;
materialele utilizate pentru constructia adaposturilor pentru cazarea animalelor si in special a boxelor
si a echipamentelor cu care acestea intra in contact nu sunt daunatoare si permit curatarea
mecanizata, precum si dezinfectia temeinica;
izolarea si ventilatia adaposturilor asigura circulatia aerului; nivelul impuritatilor, temperatura

umiditatea relativa a aerului si concentratiile de gaze sunt mentinute in limite optime;
boxele sunt dimensionate dupa normele sanitar - veterinare privind standardele minime pentru
protectia porcinelor;
drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul porcilor, drumul furajelor si drumul
dejectiilor sa nu se intersecteze;
in cadrul fermei va fi amenajat un filtru sanitar.
In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:
masuri pentru prevenirea poluarii solului:

o
respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare,

combustibili;
respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa si

canalizare;
respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;
gestionarea corecta a deseurilor;
efectuarea in siguranta a transportului de deseuri colectarea si preluarea dejectiilor

amestecate cu apa printr-un sistem de conducte cu respectarea urmatoarelor reguli:
respectarea traseului stabilit, de la ferma la locul de depozitare, interzicerea descarcarii
deseurilor in alte locuri, asigurarea capacitatii de stocare temporara a dejectiilor; asigurarea
contractelor de preluare gunoi fermentat de hala in vederea valorificarii ca fertilizant pentru
terenuri agricole ale societatii, asigurarea in permanenta a contractelor de preluare, transport
si neutralizare a deseurilor de origine animala.
pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de
diminuare a impactului:
o
activitatile specifice din cadrul fermei de porci vor fi planificate si desfasurate astfel incat
impactul mirosurilor sa fie redus;
tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima;
intretinerea corespunzatoare a sistemelor de climatizare a halelor.
pentru diminuarea zgomotului se vor intretine in stare buna de functionare: echipamentele

generatoare de zgomot, mijloacele de transport, drumurile de acces
in vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de
siguranta pentru protectia mediului, se are in vedere urmatoarele masuri:
o
aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite,

astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de deseuri;
livrarea animalelor se va face in conditii optime;
toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a
solului sau a apelor si sa se reduca posibilele degajari de emisii fugitive in aer;
nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate,
Pagina 10/100
containerelor.
Achizitiile propuse prin proiect au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu
produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel
protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in
aer, apa si sol.
In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii
cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.
Investitia propusa va respecta normele generale cu privire la bunastarea animalelor care se aplica si la
porcinelor:
toate animalele vor fi hranite cel putin o data pe zi si fiecare animal va primi hrana in acelasi timp;
se vor respecta toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru toate categoriile de porci din
ferma conform prevederilor Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in
legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006;
se vor respecta toate cerintele privind nivelul de zgomot si iluminatul in cadrul fermei;
animalele ranite sau bolnave vor fi mutate intr-o boxa individuala conform prevederilor Directivei
Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202
din 25 august 2006;
adapostul pentru porci va fi construit astfel incat sa permita animalelor:
sa aiba acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si
curatata corespunzator si care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca si sa se ridice
normal si in acelasi timp;
sa vada alti porci.
porcii din ferma vor avea acces la o cantitate suficienta de material manevrabil/pentru ramat.
Exploatatia agricola vegetala:

Standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) trebuie respectate pe toata suprafata
fermei. Conditiile aplicabile in cazul exploatatiei vegetale prevad urmatoarele:
I.
Standarde pentru evitarea eroziunii solului

GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa
ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei.
GAEC 2. Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante
prasitoare, inclusiv semanatul, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel.
GAEC 3. Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
II. Standarde pentru mentinerea continutului optim de materie organica in sol

GAEC 5. Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil.
III. Standarde pentru mentinerea structurii solului
GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a solului.
IV. Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 9. Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile
agricole.
GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care
nu sunt folosite in scopul productiei.
V. Standarde pentru protejarea si gestionarea apelor
Pagina 11/100
GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea
pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura,
cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de
1
gospodarire a apelor detinuta de agricultor .
Protectia impotriva eroziunii solului se poate realiza prin infiintarea culturilor agricole care ofera o anumita
protectie a solului, dar si prin utilizarea tehnologiilor agricole specifice.
Clasificarea plantelor in functie de protectia pe care o ofera solului se face in urmatoarele categorii:
foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene (lucerna,
trifoi, ghizdei);
bune protectoare - cereale paioase (grau, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);
mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);
slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei, vita de
vie etc.).
Desi planul de cultura propus de solictant include si plante slab protectoare pentru sol, prin intermediul rotatiei
culturilor se va asigura ajungerea pe acele suprafete si a culturilor cu un grad mai ridicat de protectie, astfel
incat sa existe un echilibru.
Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de ingrasaminte
organice, resturi vegetale, ingrasaminte verzi.
Riscul erozional poate fi semnificativ redus printr-un management agricol cat mai bun. Evitarea lucrarilor sau
reducerea numarului lor, lucrarea solului sau intrarea pe soluri umede sunt de o mare importanta. Pe solurile
susceptibile la eroziune, compactarea de suprafata reduce abilitatea, capacitatea solului de a absorbi apa,
aceasta determinand aparitia baltirii si intensificarea eroziunii. Aceste procese negative trebuiesc corectate
inainte de a semana cultura urmatoare.
Impotriva eroziunii solului se mai pot lua urmatoarele masuri:
acoperirea solului la suprafata cu vegetatie;
evitarea pregatirii unu pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de degradare fizica la
suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea;
deschiderea spatiilor destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice,
chiar si in cazul culturilor neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest
lucru nu este posbil, se va incerca realizarea unui sistem de afanare superficiala, care sa contribuie la
reducerea compactarii zonei;
folosirea culturilor cerealiere de toamna, precum: graul, secara, orzul, sau dintre plantele tehnice
mustarul ca plante protectoare in special pentru perioada de iarna
aplicarea mulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat
Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin intermediul planului de fertilizare.
Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de aps pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura
nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate. Atat din ratiuni economice, cat si din
exigente de protecsie a mediului, se impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor (fertilizantilor) la
nivelul fiecarei exploatatii agricole.
Folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni
1
Substantele periculoase utilizate n agricultura se regasesc n continutul urmatoarelor produse/grupe de produse: biocide si produse de
protectia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de crestere), produse de uz veterinar (medicamente,
substante antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianti, produse derivate), azotatii si fosfatii din ngrasaminte si alte produse
utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie, deratizare si decontaminare n ferma, n conformitate cu Lista de substante prioritare si poluanti
specifici prevazuta n anexa nr. 1 la Programul de masuri mpotriva poluarii cu substante chimice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare
Pagina 12/100
realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al culturilor si nivelul
tehnologic al unitatii agricole.
Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte
organice si minerale cat si alegerea momentelor propice de procurare necesarului cantitativ si calitativ de
ingrasaminte minerale sau organice.
La nivelul exploatatiei agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective:
calculul anual al necesarului de elemente nutritive (in principal NPK), pentru fiecare cultura prin
aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de
culturi existent in unitate (anuale, pomi, vita de vie, pasuni, fanete) si de nivelul productiilor planificate;
stabilirea cantitatilor de ingrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele de fertilizare, precum si a

dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin calcul;
verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei intrarilor
si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrient exportate cu
recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurarii
solurilor de sub culturi cu NPK (sau si cu alti nutrienti) precum si pentru evaluarea riscului de poluare
a apelor cu nutrienti de origine agricola;
furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urmator.
Respectarea bunelor conditii agricole si de mediu si a planului de fertilizare, conduce la indeplinirea

standardelor privind protectia mediului si contribuie la desfasurarea activitatii solicitantului in bune conditii,
reducand semnificativ riscul poluarii accidentale a solului sau surselor de apa.
Astfel, investitia privind infiintarea fermei de crestere a porcinelor si a fermei vegetale va conduce in mod
direct la cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor
de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii
121, dupa cum urmeaza:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea
profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.
Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare si
automatizare a operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit
hranirea, adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului din hale.
Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o
productie mare de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat de supravegherea in
permanenta a factorilor de microclimat.
Avand in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel national, comparativ cu necesarul de
consum al populatiei, investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de carne de porc de
calitate oferita la preturi competitive.
Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestei
echipament, societatea poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare, dar si un randament mai ridicat al
muncii, ceea ce conduce la o productivitate mai buna la hectar.
Asigurarea de catre intreprindere a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si
salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.
Cresterea veniturilor exploatatiei agricole
Implementarea proiectului va insemna pentru intreprindere obtinerea unor venituri anuale din comercializarea
porcilor in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest
tip de carne. De asemenea, in cadrul fermei mixte se vor obtine venituri anuale si din comercializarea
productiei vegetale: cartof, sfecla de zahar si soia.
Pagina 13/100
Injfiintarea unei ferme vegetale in care lucrarilor de infiintare si intretinere a plantelor se vor realiza cu ajutorul
tehnologiei moderne, asigura dezvoltarea corespunzatoare a plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea
unor productii ridicate la hectar si valorificarea acestora. Astfel, in urma valorificarii productiei vegetale
activitatea devine mult mai profitabila.
De asemenea, realizarea investitiei va permite reducerea consumurilor si costurilor cu combustibilul utilizat in
lucrarile agricole si a costurilor cu serviciile prestate de terti. In plus, se va reduce si gradul de dependenta
fata de utilajele prestatorilor de servicii agricole.
Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de porc in viu si de produse vegetale
(cartof, sfecla de zahar si soia), la preturi competitive si de calitate certificata, va asigura succesul afacerii,
contribuind la obtinerea unor venituri constante.
Dupa realizarea investitiei, intreprinderea individuala isi va imbunatati performantele prin indeplinirea
urmatoarelor obiective operationale:
Obiective de ordin tehnic
Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor
asigura desfasurarea procesului de crestere si ingrasare a porcilor cu circuit deschis in conditii optime,
tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in
conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima
generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul fermei.
Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a fermei vegetale, reducand dependenta de serviciile
prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricole va creste productivitatea muncii, se vor imbunatati
conditiile de munca, dar si calitatea produselor obtinute, iar tehnologia de cultivare a plantelor agricole utilizata
in cadrul fermei va fi performanta si eficienta.
Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si
eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la
cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel:
hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri termoizolante cu spuma

poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie
care asigura o buna izolare termica;
hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi
tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului;
echipamentele care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si

biologice;
accesul in spatiul de productie se face prin intermediul unor vestiare filtru;
dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de
pompare aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare dejectii.
accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor.
Productia obtinuta de solicitant in urma implementarii investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne
de porc (produsa in conditii de siguranta alimentara) si de plante de camp.
2
Sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de scaderea
efectivelor in perioada 2005-2012 (-18%). Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest
sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie dezvoltat in continuare.
3
Importanta carnii de porc in Romania :
cresterea porcinelor este o activitate traditionala;
Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
3
Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - http://www.madr.ro/ro/cresterea-animalelor/porcine.html
Pagina 14/100
produs de mare importanta pentru consumul intregii populatii;
nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si puterea
de cumparare a consumatorului;
sursa pentru schimburile comerciale;
asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala.
Sectorul productiei plantelor de camp nu acopera din resursele interne, necesarul de consum. Desi, Romania
este o tara cu o economie stabila si care dispune de fonduri pentru agricultura din partea Uniunii Europene,
randamentul la productia de plante de camp la hectar este sub media globala si la nivelul tarilor cu economii
emergente.
Obiective de ordin economico-financiar
Principala preocupare a intreprinderii va fi mentinerea costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa
concureze atat cu produsele realizate cu celelate firme existente in zona cat si cu cele importate. Principalii
factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:
sistemul automatizat va permite utilizarea eficienta a consumurilor de hrana si apa - evitandu-se risipa
de hrana si apa. De asemenea, prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de suine
se va evita risipa de furaje;
optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat
prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc);
controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si apei de la un porc la altul
reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei productii constante si de calitate;
achizitionarea de utilaje agricole pentru ferma vegetala care conduc la reducerea costurilor cu
serviciile prestate de catre terti si care asigura dezvoltarea corespunzatoare a plantelor si creeaza
premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar ;
efortul uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor specifice fermei si asigurarea unei productivitati
a muncii ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii
pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor, echipamente pentru asigurarea factorilor de
microclimat si utilaje agricole pentru ferma vegetala.
Obiective de mediu
Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact
minim asupra factorilor de mediu, prin:
igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe, adaposturi si zona adiacente, precum si a

curateniei animale);
echilibrarea componentelor nutritive;
furajarea in mai multe faze ale procesului tehnologic de crestere (adapatarea permanenta a
compozitiei hranei la greutatea porcilor);
evitarea risipei de hrana;
canalele putin adanci/de suprafata pentru dejectii;
evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a canalelor de dejectii;
ventilatia automatizata care asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel
reducandu-se semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3;
verificarea sistemului de ventilatie sub aspectul eficientei si al capacitatii de a contraola temperatura;
reducerea consumului de combustibili si lubrifianti prin achizitionarea de utilaje agricole performante;
Pagina 15/100
utilizarea rationala si dozarea potrivita a ingrasamintelor, erbicidelor, pesticidelor si substantelor de

tratament in cultivarea plantelor de camp.
In ceea ce priveste proiectarea sistemului de adapost pentru porci, se implementeaza cele mai bune tehnici
disponibile (BAT - Best Available Technology) pentru a reduce emisiile provenite de la ferma.
Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din
cadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si
ICDEA, 2004, comuna ____ din judetul ______ are potential ridicat pentru cresterea porcilor si culturile
de camp: cartof, sfecla de zahar si soia.
Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi
achizitionate pentru dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a porcilor, se
estimeaza ca productiile obtinute din ferma animala vor fi superioare celor inregistrate la nivel zonal.
De asemenea, dotarea fermei vegetale cu utilaje noi si performante asigura dezvoltarea corespunzatoare a
plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar.
2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la

standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene,
cu precizarea standardului la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza
adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)
Pentru proiectele care prevad modernizari/extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in functiune se va prezenta
sub forma tabelara:
Investitia/utilajele care
se realizeaza pentru
adaptarea la standarde
Standardul la care
se face adaptarea
Valoarea Lei
Termenul de
gratie al
standardului
Termenul de
realizare a
investitiei*
Nu este cazul
Bugetul indicativ
Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)
EUR
2
1.126
Cheltuieli
neeligibile
EUR
3
0
0
EUR
4
1.126
0
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului

1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala
0
1.126
0
0
0
1.126
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care:
10.679
6.752
0
0
10.679
6.752
225
527
0
0
225
527
3.3 Proiectare si inginerie

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie
2.700
0
0
2.700
0
3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica
3.000
300
0
0
3.000
300
Denumirea capitolelor de cheltuieli

1
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului - total, din care:
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului
3.1 Studii de teren

3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
Verificare incadrare cheltuieli cap 3

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care:
A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
Cheltuieli eligibile
Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 6%

104.940
0
104.940
104.940
40.973
Pagina 16/100
Total
0
0
104.940
40.973

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)
4.2 Montaj utilaj tehnologic

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare)
EUR
2
0
29.967
Cheltuieli
neeligibile
EUR
3
0
0
EUR
4
0
29.967
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice
4.5 Dotari
34.000
0
0
0
34.000
0
4.6 Active necorporale

B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii:
0
0
0
0
0
0
Subcapital 1 - Lucrari de pregatire a terenului

Subcapital 2 - Infiintarea plantatiei
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.125
0
10.949
0
12.074
700
350
350
425
0
700
350
350
11.374
0
0
0
0
0
0
10.949
0
0,00%
0
0
0
124.622
0
10.949
0
135.571

1
Subcapital 3 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 1

Subcapital 4 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 2
Subcapital 5 - Instalat sistem sustinere si imprejmuire
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care:
5.1 Organizare de santier
5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului
5.2 Comisioane, taxe
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Procent cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL GENERAL
Verificare actualizare
Total
0
0
Actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max. 5%)

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE
0
124.622
Valoare TVA
Total general inclusiv TVA
10.949
0
135.571
29.680
29.680
VALOARE TOTALA
165.251
Data intocmirii Studiului de
Fezabilitate
Curs EUR
LEI
EUR
734.044
165.251
VALOARE ELIGIBILA
VALOARE NEELIGIBILA
553.570
180.474
VALOAREA PROIECTULUI
Plan financiar
Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)

Cofinantare privata, din care:
- autofinantare
- imprumuturi
49.849
74.773
06.05.2014
4,4420
124.622
40.629
Cheltuieli
neeligibile
Total
49.849
115.402
40.629
40.629
40.629
74.773
74.773
TOTAL PROIECT
Procent contributie publica
Avans solicitat
124.622
40.629
165.251
40%
24.924
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil
Pagina 17/100
50%
Suma avans mai mica de 50% din

ajutorul public
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Fundamentarea necesitatii investitiei
Tema prezentului studiu de fezabilitate o constituie infiintarea unei ferme mixte pentru cresterea si ingrasarea
porcilor si pentru cultivarea plantelor de camp (cartof, sfecla de zahar si soia), in scopul valorificarii porcilor
pentru carne (la o greutate de 100-110 kg/cap - ingrasarea facandu-se prin depunerea de carne si mai putin
de grasime, cu eficienta sporita in folosirea hranei) si produselor vegetale.
Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialul biologic al animalelor, utilizarea rationala a
furajelor, utilajelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei productii ritmice, constant calitative si cu costuri
controlabile pe unitatea de produse.
La nivelul fermei vegetale efectuarea lucrarilor de infiintare si intretinere a plantelor cu ajutorul tehnologiei,
asigura dezvoltarea corespunzatoare a plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate
la hectar.
4
Necesitatea investitiei porneste de la situatia agriculturii in Romania, la ora actuala :
Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, desi insuficient exploatat. Cu o

suprafata totala de 238 mii km2 si o populatie de 19,041 milioane de locuitori, Romania, este ca
marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia. Ea reprezinta 6% din
suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Romania este unul din statele
europene care se bucura de o buna inzestrare in ceea ce priveste resursele de teren, apa si resurse
umane. Cu toate acestea, pana in prezent, aceste avantaje au avut doar o influenta limitata in
ceea ce priveste generarea unei dezvoltari semnificative si restructurari in agricultura si in
zonele rurale.
investitiile si competitivitatea din Romania constituie inca elemente care trebuie imbunatatite,
pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente a veniturilor cu
cele din UE. In anul 2011, Romania detinea putin peste de 1% din PIB-ul Comunitatii Europene,
inregistrand 47% in 2010 la nivel national si 33,4% in rural (Sursa Eurostat 2012). Contributia
agriculturii la PIB a fost intotdeauna ridicata. Valoarea adaugata bruta (VAB) a agriculturii a
reprezentat 6,5% din totalul VAB (Sursa: Studiu Comisia Nationala de prognoza 2011). Cu toate
acestea, ea ramane scazuta, avand in vedere resursele neutilizate. La nivel national VAB a
inregistrat o valoare de 114.744,8 milioane Euro in anul 2012 (sursa Eurostat).
avand o suprafata agricola utilizata de 13,3 milioane ha (reprezentand 55,8 % din teritoriul
Romaniei) in anul 2010, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si
de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone
defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de productie in
regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole utilizate este arabila (8,3
milioane ha), urmata de pasuni si finete (4,5 milioane ha), culturi permanente (0,3 mil. ha) si gradini
familiare (0,2 mil. ha) (Sursa: INS,RGA 2010). In ceea ce priveste modul de folosinta (Utilizarea
terenului agricol) si evolutia sa (de la Recensamantul General Agricol 2002 la cel din 2010), pe
fondul unei reduceri constante a intregii suprafete agricole utilizate, se inregistreaza o usoara
tendinta de diminuare a ponderii terenului arabil si a culturilor permanente in total suprafata
agricola utilizata, concomitent cu o usoara crestere a ponderii pasunilor si fanetelor, precum si
a gradinilor familiale. Suprafata agricola neutilizata, inregistrata la Recensamantul General Agricol
2010, inclusiv cea a unitatilor care nu au indeplinit conditiile de a putea fi considerate exploatatii
agricole, a fost de 896 mii ha, iar suprafata agricola in repaus a fost de 953 mii ha (sursa INS,
Recensamantul General Agricol 2010).
agricultura a fost si continua sa fie un sector de prima importanta in Romania, atat prin
contributia sa in economie, cat si ca pondere a populatiei ocupate. Performantele sectorului agricol
romanesc raman relativ modeste, in contrast cu potentialul sau natural si cu asteptarile
Rurale
Pagina 18/100
populatiei legate de facilitarea finantarii sistemului.
numarul de IMM-uri din sectorul Agricultura, Vanatoare si Pescuit este cel mai mic, respectiv
15152 IMM uri la nivelul anului 2011. Pe fondul descresterii numarului de IMM-uri la nivel national,
numarul celor din agricultura, vanatoare si silvicultura inregistreaza cresteri (in anul 2005 acestea
reprezentau 2,7% iar in anul 2011, 3,4%). Astfel, se remarca faptul ca IMM-urile din acest sector au
inregistrat chiar si in perioada de recesiune o crestere in numar, dar si ca pondere. Majoritatea IMMurilor din acest sector sunt microintreprinderi (86,6% in 2011), cele mai multe fiind reprezentate
de forme de organizare a activitatii economice fara personalitate juridica (de tipul persoana
fizica autorizata, intreprindere individuala si intreprindere familiala). Dinamica pozitiva a IMMurilor din agricultura poate fi explicata de orientarea consumului catre piata interna dar si de interesul
aratat de acestea fata de accesarea fondurilor europene. Cu toate acestea, ponderea mare a
microintreprinderilor arata necesitatea sustinerii lor in vederea dezvoltarii si consolidarii
pozitiei lor pe piata (sursa prelucrare date INS, tempo-online 2013)
Romania prezinta discrepante semnificative fata de UE-27 si in materie de productivitate a

sectorului agricol: chiar si in anii agricoli favorabili, nivelul productivitatii se situeaza sub 50%
din media UE-27, situatie care arata potentialul economic nevalorificat al agriculturii si zonelor
rurale romanesti si care poate fi explicata atat prin structura interna a fermelor romanesti
(dimensiune redusa), utilizarea necorespunzatoare sau defectuoasa a factorilor de productie,
inclusiv a capitalului uman, dar si prin cadrul institutional si infrastructura deficitara existenta. In
special, lipsa infrastructurii de marketing/de valorificare a produselor agricole reprezinta un aspect
critic pentru fermele mici.
parcul de masini agricole ramane inca deficitar, decalajul intre Romania si alte state membre
UE fiind destul de ridicat. Factorul primar al subdezvoltarii agriculturii Romaniei si al performantelor
mediocre obtinute, il reprezinta alocarea precara de capital pentru investitii si de capital de
exploatare care are drept consecinta subperformantele de productie (randamentele medii la
hectar si pe animal scazute, circa 35-40% fata de media UE). Dotarea unui agricultor din exploatatiile
agricole romanesti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 2526 de ori mai
mica (90009200 imobilizari corporale in UE; 350 in Romania) iar creditele bancare acordate
exploatatiilor agricole romanesti sunt de 15-16 ori mai mici comparativ cu creditele acordate
exploatatiilor agricole europene (110 /ha in Romania si 1.700- 2.000 /ha in UE). (sursa: Cadrul
National Strategic pentru Dezvoltarea Durabila a Spatiului Rural Romanesc 2014 2020 - 2030 CNS,
iulie 2013). Desi in ultimii ani, capitalul fix brut din agricultura a avut o evolutie pozitiva, aratand
imbunatatirea investitiilor in capitalul fix din agricultura, cu o rata de crestere de aprox. 14% pe an
(sursa MADR, Raportul strategic de monitorizare 2012), capitalizarea agriculturii romanesti ramane in
continuare scazuta. Investitiile in active fixe reprezinta una dintre solutiile necesare cresterii
competitivitatii agriculturii romanesti.
similar cu anul 2007, fenomenul de dualitate structurala a exploatatiilor agricole se mentine,

fiind necesar un proces de lunga durata pentru a produce efecte in restructurarea la nivelul
exploatatiilor agricole. Asa cum arata Recensamantul General Agricol din 2010 modificarile
structurale din Romania au fost in continuare foarte mici. Numarul total al exploatatiilor agricole era in
2010 de 3,859 mii, cu 2% mai putine decat in 2007. Dintre acestea, 99,2% erau exploatatii fara
personalitate juridica (exploatatii agricole individuale, persoane fizice autorizate, intreprinderi
familiale), care operau 53,5 % din totalul suprafatei agricole utilizate. Diferenta de 30,228 mii
exploatatii agricole cu personalitate juridica (reprezentand 0,8%), utilizau 5,85 mil.ha (46,5% din total
SAU), avand o marime medie de 191 ha/exploatatie. Aproximativ 34 % din SAU este utilizata de catre
exploatatii agricole comerciale mari avand o suprafata agricola utilizata de peste 100 ha. Persistenta
importantei majore a agriculturii in economia rurala romaneasca este generata de faptul ca suprafata
agricola utilizata de exploatatiile agricole de tip comercial, eficiente si competitive, este aproximativ
egala cu cea pe care se practica o agricultura de subzistenta. Analizand exploatatiile agricole in
functie de suprafata acestora, cele sub 5 ha, reprezentau, in 2010, aproximativ 93% din totalul
exploatatiilor romanesti si lucrau 29,7% din suprafata agricola utilizata, ceea ce constituie o indicatie
clara a magnitudinii si persistentei fenomenului agriculturii de subzistenta si semisubzistenta (Sursa:
Pagina 19/100
prelucrare date INS, RGA 2010). Din perspectiva capacitatii exploatatiilor agricole de a genera venit,
situatia se prezinta similar, in sensul ca mare parte a exploatatilor prezinta o capacitate redusa din
acest punct de vedere. Astfel, conform studiilor efectuate la nivelul anului 2010, exista inca un procent
extrem de mare al fermelor foarte mici avand sub 2 UDE (94%) (Sursa: www.ier.ro , Sudiu SPOS
Reforma Politicii Agricole Comune post-2013 contextul perspectivei bugetare).
in mod traditional, Romania este un mare producator de cereale si plante oleaginoase, aceste culturi
ocupand suprafetele cele mai insemnate (de 60%, respectiv 17%) din cele 8,3 milioane ha7 teren
arabil ale tarii. In termeni valorici, in perioada post-aderare (2007-2011), ponderi importante in
structura productiei agricole au avut legumele si produsele horticole (18%), cerealele (14%),
plantele furajere (14%), iar dintre produsele animaliere, carnea de porcine (10%) si laptele (8,3%)
sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de

scaderea efectivelor in perioada 2005-2012 (-18 %), mai ales a celor din sistemul industrial de
crestere. Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de
desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare. Productia totala de carne de porc in viu a urmat
tot un trend descendent in perioada 2005-2011 (-9,5%). In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de
societati comerciale producatoare de carne de porc. Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel
national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie;
suprafata cultivata cu legume, a reprezentat in anul 2011, 3,25% din totalul suprafetei arabile
cultivate si este aproximativ asemanatoare cu cea de la nivelul Uniunii Europene, cu diferenta ca, in
prezent, in Romania, necesarul de consum nu este inca asigurat din resursele interne.
Suprafata de sere, in scadere, iar cea de solarii nemodernizata, aflata inca in stadiu gospodaresc, nu
reuseste sa acopere necesarul de legume timpurii. In perioada 2007-2012, productia de legume a
fluctuat foarte mult inregistrand un minim de 3,16 milioane tone in 2007 si un maxim de 4,17 milioane
tone in 2011. In 2012 productia a fost de 3,53 milioane tone11. Productiile medii la hectar in perioada
2000-2011 au avut o evolutie oscilanta, cu o tendinta usor crescatoare in ultimii trei ani12
5
Fermele din Romania , in special cele mijlocii, si de familie au nevoie de sprijin pentru a deveni viabile. Pentru
a valorifica potentialul acestor ferme sunt necesare investitii de modernizare, precum constructii,
echipamente, utilaje, facilitati post recoltare, mijloace de productie, etc. in vederea gestionarii imbunatatite a
exploatatiilor agricole si imbunatatirii eficientei costurilor, diversificarea venitului, cresterea productivitatii
muncii si atingerea standardelor de calitate.
In 7 noiembrie 20136 s-a aprobat (prin votul majoritar al statelor membre) Proiectului de decizie al Comisiei
Europene, conform caruia Romania va putea sa participe la comertul intracomunitar cu carne proaspata de
porc, obtinuta de la porcii crescuti in exploatatiile comerciale, pe intreg teritoriul Romaniei. Aprobarea din
cadrul sedintei Comitetului Permanent pentru Lantul Alimentar si Sanatatea Animalelor din cadrul DG SANCO
Comisia Europeana, a venit dupa o asteptare din nul 2007 si materializata incepand cu 1 ianuarie 2014. Se
poate concluziona ca, pe termen mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a fermelor de
subzistenta in ferme comerciale, de dimensiuni care sa le asigure existenta pe piata carnii de porc. Productia
totala de porc in viu a urmat acelasi trend descendent ca si evolutia efectivelor, mai ales ca si greutatea medie
de sacrificare s-a redus. Astfel, sustinerea si finantarea fermelor, inclusiv a fermelor de familie, este necesara
pentru cresterea viabilitatii economice a fermelor si cresterea procentului de produse agricole de pe piata.
De asemenea, necesitatea investitiei porneste de la importanta carnii de porc, cartofului, sfeclei de zahar si
soiei in Romania - cresterea animalelor si cultivarea plantelor de camp sunt domenii cu traditie in Romania,
fapt confirmat de preponderenta fermelor cu profil de crestere a animalelor si mixte (68% din total);
Astfel, se impun infiintari si modernizari de ferme zootehnice de crestere porci si ferme vegetale, avand in
vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi
competitive si durabile, in conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate.
Toate aspectele mentionate mai sus stau la baza fundamentarii necesitatii investitiei propuse de solicitant
infiintarea unei ferme mixte: pentru cresterea si ingrasarea porcilor si pentru cultivarea plantelor de camp.
5
Sursa: Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 Proiect martie 2014 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
6 Sursa: http://www.fabricadecarne.ro/oportunitati-si-constrangeri-pe-piata-carnii-din-romania
Pagina 20/100
Oportunitatea investitiei
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul
sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedoclimatice precum si al economiei locale.
La nivel sectorial
o
sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de scaderea
efectivelor in ultimii ani iar productia totala de carne de porc in viu a urmat si ea un trend descendent in
ultimii ani. Cererea de carne de porc existenta pe piata este insuficient satisfacuta de oferta
producatorilor autohtoni, si de cresterea exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare.
Cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import;
fermele vegetale din Romania nu asigura necesarul de consum din resursele interne au un grad
foarte si au un grad scazut de dotare tehnica din lipsa resurselor financiare necesare, sau, majoritatea
dintre cele care detin utilaje agricole le au de foarte multa vreme, acestea fiind depasite fizic si moral,
avand costuri de functionare si intretinere ridicate si un impact negativ asupra mediului.
La nivelul pietei de desfacere

o
importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de desfacere
asigurata si trebuie dezvoltat in continuare. Cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru
produse din carne de porc, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in
alte tari din Uniunea Europeana;
dotarea tehnica a fermei vegetale va conduce la cresterea competitivitatii acesteia pe piata (costuri de
productie mai mici, profit mai mare, resurse financiare pentru investitii si dezvoltare) fapt ce va
determina o crestere a concurentei. Cresterea concurentei este un lucru pozitiv deoarece elimina
producatorii neperformanti. In plus, oportunitatile de valorificare a culturilor de camp sunt extrem de
variate, inclusiv export, fapt ce ofera loc suficient atat pentru producatorii vechi, cat si pentru cei nou
intrati pe piata.
La nivelul fortei de munca

o
disponibilitatea fortei de munca ieftine;
forta de munca din agricultura romaneasca este mult supradimensionata in comparatie cu alte state
ale UE.
La nivelul conditiilor de sol si clima

o
conditiile pedologice din _________________ sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de

productie iar clima _________________ fac zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne
posibilitatea desfasurarii activitatii pe toata perioada anului.
Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala - Masura
121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu investit mai mare si o durata de recuperare mai
scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri),
conform prevederilor fiselor masurilor
Nu este cazul.
Pagina 21/100
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi

aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea
proiectului
Caracteristici generale ale pietei produselor
Productia de carne de porc
Sectorul de crestere a porcinelor si productia de carne de porc in Romania
Sectorul de crestere a porcilor a trecut printr-o perioada de criza determinata de scaderea dramatica a
efectivelor din sistemul industrial de crestere. Importul de carne de porc in Romania, demonstreaza ca acest
sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare.
Conform analizelor sectoriale, efectivele de animale inregistrat in Romania in perioada 2007 2011 : numarul
total de porcine a inregistrat o tendinta de descrestere, in anul 2011 ajungand la 5.364 mii capete, de la 6.565
capete, ceea ce a reprezentat o reprezentare cu 18,2% fara de anul 2007. In sectorul privat, situatia era
asemanatoare, scaderea inregsitrata fiind de 18,1%, de la 6.543 mii capete la 5.356 mii capete.
Productia totala de carne de porc a inregistrat o scadere. Greutatatea porcilor in viu (mii tone, greutate in viu)
sacrificati pentru consum in exploatatile agricole si abatoare, in perioada 2007 2011 este urmatoarea:
2007 642 mii tone
2008 605 mii tone
2009 585 mii tone
2010 553 mii tone
Rurale
8
Sursa: Romania: Carne Produse din carne (Analize sectoriale Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine)
Pagina 22/100
2011 557 mii tone.
In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de societati comerciale producatoare de carne de porc.

Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie
Productiile fizice care s-au inregistrat in anul 2011 in industria carnii de porc, conform clasificari activitatilor din
economia natitonala (CAEN rev. 2) sunt prezentate detaliat mai jos:
1011 Prelucrarea si conservarea carnii 264.778.358 kg productie din care:

o
o
o
o
Carne de porc, carcasa sau semicarcasa prosapata sau refrigerata 126.696.506 kg;
Carne de porc prosapata sau refrigerata 80.283.584 kg;
Carne de porc carcasa sau semicarcasa congelata 13.725.722 kg;
Organe comestibile de bovine, porcin, ovine 12.549.7373 kg.
1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) 379.043.630 kg productie
din care:
o
o
o
o
o
Carnati si produse similare din carne, organe, sange 211.107.584 kg;

Carne de porc sarata, afumata (inclusiv slanina) cu exceptia jamboanelor 45.637.866 kg;
Conserve din carne de porc 29.684.149 kg;
Piept de porc sarat, afumat 7.548.222 kg;
Alte preparate si conserve din carne de pasare 22.283.293 kg.
Conform Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, carnea de porc este importanta in Romania deoarece:
cresterea porcinelor este o activitate traditionala, produs de mare importanta pentru consumul intregii
populatii, nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si
puterea de cumparare a consumatorului, sursa pentru schimburile comerciale si ssigura stabilitatea fortei de
munca in zona rurala.
Obiective urmarite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind sectorul de crestere porci:
promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine in directia imbunatatii calitative a carcasei

de porc;
stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in relatie cu
furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor finite.
asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.
Program Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru sustinerea carnii de porc:
ameliorarea efectivelor de porcine pentru imbunatatii calitative a carcasei de porc;

stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente in zona rurala.
imbunatatirii structurii dimensionale a exploatatilor zootehnice;
sporirea veniturilor proprii ale crescatorilor de porcine;
trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:
alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subventiilor in vederea echilibrarii pretului de

valorificare la producator cu cheltuielile efectuate pe produs.
Productia de cereale si oleaginoase

9
Productia de cereale si oleaginoase a inregistrat in anul 2013 o crestere de aproape 70% (24 milioane de
tone) comparativ cu anul 2012 cand din cauza secetei productia a fost foarte scazuta (14 milioane de tone).
Dependenta in mare masura a agricultorilor de condiitiile meteo conduce la fluctuatii semnificative ale
productiei de la un an la altul. Aceste fluctuatii se reflecta in special in pretul de vanzare al recoltei pe piata.
In anii cu supraproductie preturile scad foarte mult deoarece pe piata este disponibila o cantitate mare de
cereale, iar producatorii care nu au capacitate de depozitare sunt nevoiti sa vanda recolta imediat. In anul
9
Sursa:
- http://www.agerpres.ro/infografice/2013/10/16/produc-ie-record-de-cereale--n-2013--profituri-minime-pentru-agricultorii-rom-nihttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17170703-din-nou-mila-vremii-productiile-cereale-afectate-ploi-proportie-10-iar-celelegume-pana-5-procente-riscam-apelam-importuri-plin-sezon.htm
- http://www.recolta.eu/piata-agricola/analize-de-piata/care-va-fi-recolta-de-cereale-a-romaniei-in-2014-25095.html
Pagina 23/100
2013 pretul cerealelor a scazut cu aproximativ 40% din iunie pana in septembrie (38% la grau si 43% la
porumb).
Preturi de 0,5-0,6 lei/kg de grau si porumb si de 1 leu/kg de floarea-soarelui au fost insuficiente pentru ca
agricultorii sa isi recupereze investitia si sa poata relua ciclul agricol toamna. Pe de alta parte, conform
presedintelui Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu, din cele 9 tone
de porumb care se produc in medie in Romania, doar jumatate ajunge pe piata pentru a fi comercializata,
cealalta jumatate fiind destinata consumului populatiei.
Principalul motiv al scaderii preturilor la cereale in anul 2013 a fost lipsa spatiilor de depozitare. Marii
comercianti dispun de silozuri si ajung astfel sa impuna pretul de achizitie de pe piata. Vanzarea ulterioara a
productiei depozitate permite obtinerea unor preturi mai mari. Astfel, intr-un an cu productie record, agricultorii
care nu acces la spatii de productie ies in pierdere, neacoperindu-si nici macar costurile de productie.
Problema capacitatilor locale de depozitare ramane de actualitate, chiar daca in ultimii patru ani s-au finantat
investitii in silozuri si capacitatea de stocare totala a Romaniei a crescut cu 20%. O evolutie pozitiva pe
aceasta piata se inregistreaza in ceea ce priveste exporturile. Acestea au devenit profitabile in ultimii ani, in
special pentru culturile de grau si porumb. In anul 2012, aproape 5 tone de cereale au fost exportate in tari
precum Egipt, Arabia Saudita, Iran, Italia sau Spania.
Estimarile privind recolta din anul 2014 iau in considerare o scadere cu 8% a productiei cerealiere fata de anul
2013. Diferenta va fi data de reducerea suprafetei agricole cultivate cu aproximativ 4% si a randamentului la
hectar. Pe de alta parte, ploile abundente din prima jumatate a anului 2014 a condus la compromiterea unei
parti din productia de cereale, rapita, dar si legume. In aceasta situatie, exista riscul de a apela la importuri in
plin sezon, fapt ce va conduce la o crestere a preturilor.
Din cauza acestei vremi s-a intarziat foarte mult semanatul, iar acest lucru nu poate insemna decat
diminuarea productiilor. Ce va pot spune este ca rapita sufera foarte mult in aceasta perioada. Nici vremea
rece nu ajuta prea mult, a declarat Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din
Romania (LAPAR). Pierderea cantitatii de cereale obtinute va conduce la cresterea preturilor doar in situatia in
care consumul nu va putea fi acoperit din productia interna, fiind necesare importurile. In schimb, scaderea
calitatii productiei va conduce la o scadere a exporturilor.
Dupa cum se poate observa, piata romaneasca a cerealelor si plantelor tehnice este destul de instabila din
cauza mai multor factori, dintre care cei mai importanti sunt meteodependenta agricultorilor si lipsa spatiilor de
depozitare a recoltei. Preturile fluctueaza foarte mult si exista posibilitatea ca producatorii sa nu poata nici
macar sa isi acopere cheltuielile, de profit neputand fi vorba.
Productia de legume
10
Suprafata cultivata cu legume , a reprezentat in anul 2011, 3,25% din totalul suprafetei arabile cultivate si
este aproximativ asemanatoare cu cea de la nivelul Uniunii Europene, cu diferenta ca, in prezent, in Romania,
necesarul de consum nu este inca asigurat din resursele interne. Suprafata de sere, in scadere, iar cea de
solarii nemodernizata, aflata inca in stadiu gospodaresc, nu reuseste sa acopere necesarul de legume
timpurii. In perioada 2007-2012, productia de legume a fluctuat foarte mult inregistrand un minim de 3,16
milioane tone in 2007 si un maxim de 4,17 milioane tone in 2011. In 2012 productia a fost de 3,53 milioane
tone11. Productiile medii la hectar in perioada 2000 - 2011 au avut o evolutie oscilanta, cu o tendinta usor
crescatoare in ultimii trei ani.
Locul Romaniei pe piata europeana a legumelor
11
Conform datelor statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO),
comparativ cu tarile din Europa, din punct de vedere al suprafetelor cultivate in anul 2010, Romania se situa
pe locul:
sase la cartofi (cu o pondere de 4,0% in totalul european), dupa: Federatia Rusa, Ucraina, Polonia,
Belarus si Germania;
10
Rurale
11
Sursa: Romania: Legume - fructe (Analize sectoriale Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine)
Pagina 24/100
cinci la legume si pepeni (cu o pondere de 6,2% in totalul european), dupa: Federatia Rusa,
Ucraina, Italia si Spania.
Din punct de vedere al productiilor, Romania era pozitionata pe locul:
zece la cartofi (cu o pondere de 3,1% in totalul european), dupa: Federatia Rusa, Ucraina,
Germania, Polonia, Belarus,Olanda, Franta, Marea Britanie si Belgia;
opt la legume si pepeni (cu o pondere de 4,2% in totalul european),dupa: Italia, Federatia Rusa,
Spania, Ucraina, Polonia, Franta si Olanda.
Caracteristicile ale resurselor naturale
12
Comparativ cu alte tari europene, in anul 2011, Romania avea o structura avantajoasa a suprafetei totale a
Fondului funciar, dupa modul de folosinta, suprafata agricola reprezentand 61,6% din suprafata totala.
Cea mai mare suprafata cultivata era detinuta de legume, care dupa o evolutie oscilanta a ajuns la 258,0 mii
ha in 2011, ceea ce cu toate ca a reprezentat o crestere cu 1,8% fata de 2007, totusi a insemnat o reducere in
aceea si proportie fata de anul 2010. Din punct de vedere a ponderii de tinute in totalul suprafetei agricole se
poate afirma ca aceasta a ramas constanta pana in anul 2011, respectiv 1,8%.
Suprafata cultivata cu cartofi, dupa o evolutie descrescatoare pana in 2010 a crescut usor in ultimul an al
analizei, ajungand la 243,0 mii ha, ceea ce a insemnat - 9,4% fata de 2007 si +0,7% fata de anul anterior. In
aceste conditii, ponderea in totalul suprafetei agricole a scazut, respectiv de la 1,8% in anul de baza al
analizei, la 1,7% in anul 2011.
Oferta romaneasca de legume si conserve din acestea
13
Desi Romania dispune de un important potential agricol, in perioada analizata, productia agricola a avut o
evolutie diferentiata datorita conditiilor climaterice (seceta si inundatii) si a lucrarilor agricole specifice.
In anul 2011 s-au inregistrat productii de 4.113,0 mii tone la cartofi (+10,8% fata de anul 2007) si 76,0 mii tone
la Leguminoase pentru boabe (+109,9%).
Productiile de legume, cu toate ca au avut evolutii fluctuante de la an la an, au urmat un trend ascendent,
ajungand la 4.096,0 mii tone in anul 2011, ceea ce a reprezentat o Crestere cu circa 31,4% fa ta de anul
2007. In cadrul acestei grupe de produse agricole, in anul 2011 s-au Inregistrat recolte de 881,0 mii tone
tomate (+37,5% fata de anul 2007), 395,0 mii tone ceapa uscat a (+21,5%), 1.025,0 mii tone varza (+14,8%),
249,0 mii tone ardei (+34,7%) si 636,0 mii tone pepeni verzi si galbeni (+55,9%).
12
13
Pagina 25/100
Comertul exterior al Romaniei cu legume
14
In perioada 2007 - 2011 exportul valoric de Legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare (Capitolul
07 conform Sistemului Armonizat - SA) a de tinut o pondere de 0,1% - 0,2% in totalul exporturilor romanesti.
Importurile au avut ponderi de circa 0,3% in totalul importurilor romanesti.
In perioada 2007 - 2011 exportul valoric de Preparate din legume, din fructe sau din alte parti de plante
(Capitolul 20 - SA) a de tinut ponderi de sub 0,1% in totalul exporturilor romanesti. Importurile realizate in
aceeasi perioada au de tinut ponderi care se situau intre 0,3% si 0,4% in totalul importurilor.
Consumul de legume
15
Conform Anuarului Statistic al Romaniei 2011, consumul mediu anual pe o persoana in Romania, in anul 2010
a fost de 98,2 kg la cartofi (ceea ce a reprezentat +5,5% fata de anul anterior si +2,2% fata de anul 007),
14
15
Pagina 26/100
174,4 kg la legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete), leguminoase boabe si pepeni
(+3,7%, respectiv +6,3%). Pe termen mediu, tendinta consumului mediu anual pe locuitor la cartofi si legume
va fi de crestere.
Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

Principalele materii prime ce vor fi achizitionate pentru functionarea optima a procesul de crestere si ingrasare
a porcilor sunt: animale in viu porci pentru ingrasat la 30 kg (porci de 12-13 saptamani), paiele pentru
asternut, nutreturi combinate pentru hrana porcilor, medicamente, materiale pentru dezinfectia halei, si
echipamente/dotari personal hala.
Porcii de 12-13 saptamani vor fi achizitionati de la societati specializate in reproductie si crestere, care sunt
producatori si/sau importatori de material biologic.
Paiele pentru asternut se achizitioneaza de la diverse societati agricole.
Nutreturi combinate necesarul de nutreturi combinate va fi achizitionat de la producatorii agricoli/Fabricile de
Nutreturi Combinate din zona.
Medicatia vaccinurile si antibioticile se vor achizitiona de la furnizori specializati din zona.
Materialele pentru dezinfectia halei si echipamentele/dotarile personal hala se vor achizitiona de la furnizori
specializati din zona.
In vederea infiintarii culturilor de camp, solicitantul necesita seminte, ingrasaminte, ierbicide, pesticide,
fungicide si combustibili pentru utilajele agricole.
Ingrasamantul natural (gunoi) necesar cultivarii cartofului va proveni de la ferma de crestere si ingrasare porci.
Achizitia semintelor se va realiza de la producatori sau comercianti autorizati. In alegerea furnizorilor se va
tine cont de urmatoarele caracteristici ale semintelor:
Calitatea
Soiuri performante
Rezistenta la conditii de mediu, boli si daunatori
Adaptabilitatea la tipurile de sol
Rezistenta la frangere si cadere
Productivitate ridicata
In plus, este foarte importanta si relatia cu furnizorul, astfel incat vor fi luati in considerare si urmatorii factori:
Pret
Termene de livrare
Termene si modalitati de plata
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de materii

prime / materiale auxiliare /
produse / servicii
Produs furnizat si
cantitate
aproximativa
Adresa
[Furnizor ]
[adresa furnizorului]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
Porci de 12-13 saptamani

in viu de 30 kg 600
capete si 18.000 kg
Paie pentru asternut 6,72
to
Nutreturi combinate
160,44 to
Antibiotice 15 l
Vaccinuri 3.000 doze
Materiale dezinfectie hala
6l
Echipamente/dotari
Pagina 27/100
Valoare
aproximativa
-RON-
% din
total
achizitii
144.000
30,68%
1.680
0,36%
160.440
34,18%
5.400
30.000
1,15%
6,39%
576
0,12%
300
0,06%

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de materii

prime / materiale auxiliare /
produse / servicii
Produs furnizat si
cantitate
aproximativa
Adresa
[Furnizor ]
[Furnizor ]
[Furnizor ]
personal hala 3 buc

Utilitati energie electrica
1.826 kwh
Materii prime si materiale
activitati agricole
Prestari lucrari agricloe
terti
Total
Valoare
aproximativa
-RON-
% din
total
achizitii
913
0,20%
85.173
18,14%
40.939
8,72%
469.421
100,00%
Piata de desfacere
Produsele obtinute in cadrul fermei mixte sunt:
porci grasi (110 kg/cap);
produse vegetale - cartof, sfecla de zahar si soia
Dejectiile sunt productia secundara a fermei de porci. Dejectiile vor fi valorificate si utilzate ca ingrasamant
natural prin imprastiere pe terenurile agricole detinute de societate (pentru cultura de cartof) in proportie de
aprox. 13% iar diferenta de 87% din cantitate se va comercializa catre alti producatori agricoli.
Marea majoritate a efectivele de porci vor fi vandute catre abatoarele autorizate pentru a fi sacrificate, iar
restul efectivului va fi comercializat persoanelor fizice si/sau persoanelor juride ce activeaza in domeniul
agricol.
Produsele obtinute de solicitant din ferma vegetala vor fi destinate comertului cu ridicata, deci principalii clientii
vor fi persoane juridice care activeaza in domeniul agricol sau alimentar.
Cultura de cartof poate fi vanduta catre:
Prelucrare industriala (fulgi, chips , pomme frittes, etc.)
Prelucrare industriala (amidon, glucoza, dextroza, spirt, etc)
Procesatori industria alimentara (consum proaspat uman)
Crescatori de animale (alimentatia animalelor)
Cultura de sfecla de zahar poate fi vanduta catre:
Fabrici de zahar
Producatori de spirt
Crescatori de animale (alimentatia animalelor)
Cultura de soia poate fi vanduta catre:
Procesatori produse din soia (lactate, mezeluri, granule, boabe de soia, etc.)
Morile care comercializeaza produse de morarit (faina de soia)
Fabrici de ulei
Rezulta asadar, ca plantele de camp propuse spre cultivare de catre solicitant au gama larga de utilizare,
putand fi valorificate cu usurinta. Faptul ca pentru o cultura exista mai multi potentiali clienti, este un avantaj
real deoarece se reduce dependenta fata de un singur cumparator si astfel certitudinea veniturilor este mai
mare.
Pagina 28/100
Potentiali clienti:
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt
Client (Denumire si adresa)
1
2
[denumire client si adresa]

5
6
7

Valoare - RON -
% din vanzari
409.728 - porci in viu

102.432 - porci in viu
23.877 - dejectii destinate
vanzarii
(3.500 - dejectii utilizate in
cultura de cartof - 50 t)
130.000 - cartof toamna
18.000 - sfecla de zahar
5.780 soia
59,39%
14,85%
Total vanzari
689.817
3,46%
- 0,51%
18,85%
2,61%
0,84%
100%
Analiza concurentei
Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o mai mare concurenta intre producatori. Concurenta din partea
companiilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai eficienti si multe ferme au disparut. Productia a
scazut dramatic, crescand importurile.
De asemenea, intrarea in vigoare a noilor norme de bunastare a animalelor, incepand cu anul 2013, i-a
determinat si pe producatorii locali sa investeasca in sector.
Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din Romania sunt:
Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate romaneasca, membra a companiei
Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume.
Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania pentru domeniul 0146: Cresterea
porcinelor
Nutricom SA: - Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la doar 60 km de capitala, Bucuresti, este
unul dintre cei mai importanti producatori de nutreturi combinate din Romania. Compania detine ferme
si abatoare de pui si porci.
Cele mai importante ferme de cresterea a porcilor din zona __________ sunt :
_______________________________
_______________________________
_______________________________
Pentru producatorii autohtoni, problemele majore sunt legate de concurenta, in sensul in care sunt exercitate
doua tipuri de presiuni externe: una din partea importurilor, a caror influenta tinde sa aiba o importanta mai
insemnata, si alta din partea productiei provenite din gospodariile taranesti.
Competitia pe piata cerealelor si leguminoaselor este destul de ridicata deoarece exista multi producatori.
Pentru solicitant, principalii concurenti sunt producatorii persoane fizice si juridice cu o suprafata de teren
similara (60 ha), care au cheltuieli de exploatare si randamente la hectar similare.
Micii agricultori nu pot fi considerati concurenta deoarece produc in mare parte pentru consumul propriu si
vand in foarte mica proportie din recolta obtinuta. De asemenea, acestia au costuri de exploatare mai mari,
dar nu pot sa ceara un si un pret mai mare deoarece acesta este reglat de piata si astfel ei nu sunt foarte
competivi.
La nivelul anului 2012, 6.579 firme aveau ca si activitate principala cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, aproximativ 60% dintre acestea
fiind situate in zonele tarii cu soluri fertile Sud Est, Sud si Vest.
Pagina 29/100
Barierele de intrare pe aceasta piata sunt destul de reduse, si tin mai mult de aspectele financiare. Investitia
initiala presupune achizitia sau arendarea terenului, achizitia si/ sau inchirierea utilajelor agricole, forta de
munca si cheltuieli de infiintare a culturii. Pe de alta parte insa, producatorii neperformanti sunt eliminati
repede de pe piata. Problemele apar atunci cand costurile de exploatare sunt foarte mari si veniturile nu
acopera sau acopera in mica masura aceste cheltuieli (de ex. Lipsa utilajelor agricole necesare, utilaje
invechite care au costuri de functionare si intretinere ridicate, cheltuieli mari cu serviciile prestate de terti,
soiuri utilizate cu un randament scazut, etc.).
Desi concurenta este ridicata pe piata, posibilitatile de valorificare a recoltelor sunt variate si ofera oportunitati
celor care obtin produse de calitate. Procesatorii mari, in special fabricile achizitioneaza materie prima de la
mai multi furnizori, fiind astfel loc suficient pe piata pentru cei care pot sa ofere un raport calitate-pret bun.
Principalii concurenti sunt:
Nr. crt.
Firma
Judet
1
2
3
4
[denumire concurent]
[denumire judet]
[denumire judet]
[denumire judet]
[denumire judet]
Strategia de piata
Strategia de piata cuprinde totalitatea actiunilor sale ce au ca scop principal satisfacerea unei nevoi
identificate in piata. In paralele, activitatea sa trebuie sa fie profitabila pentru a permite dezvoltarea fermei si
extinderea activitatii.
Politica de produs
Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea are in vedere un
proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita
sa devina unul dintre cei mai mari furnizori zonali.
In ceea ce priveste avantajele fermei mixte in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia:
utilizarea unei tehnologii de ultima generatie pentru cresterea porcilor;
dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii corespunzatoare la

preturi avantajoase
In cadrul fermei vegetale, utilizand seminte de calitate si soiuri bune, solicitantul isi asigura primele conditii
pentru a obtine o recolta de calitate. Apoi, respectand toate cerintele in ceea ce priveste tehnologia de
infiintare si intretinere a culturilor (tratamente fitosanitare, cantitati optime de ingrasamant, perioadele in care
se efectueaza lucrari, etc.), se asigura si o productie ridicata la hectar, care poate fi valorificata pe piata.
In plus, solicitantul isi propune si incheierea de contracte cu clienti inainte de infiintarea culturilor, astfel incat
sa isi asigure comercializarea unei parti din productie.
Politica de pret
Avand posibilitatea de a-si comercializa productia mai multor categorii de clienti, solicitantul poate practica o
plaja mai larga de preturi, asigurandu-si astfel o baza sigura de venituri. In cazul in care se pierde unul din
clienti, veniturile sale sunt asigurate de ceilalti clienti, din domenii de activitate independente.
Politica de pret prevede si acordarea de facilitati pentru clientii fideli. De exemplu, reduceri de pret pentru
cresterea cantitatii achizitionate, pentru cei care incheie un contract, stabilesc cantitatea dorita si achita un
avans inainte de infiintarea culturii, pentru cei care platesc produsele intr-un timp foarte scurt (1-3 zile),
termene de plata, etc.
Acordarea reducerilor de pret si facilitatilor in mod ocazional este o strategie menita sa fidelizeze clientii si sa
creeze relatii stabile, pe termen lung. Desi in procesul de vanzare conteaza mai multe aspecte (calitatea
produselor, timpul de livrare al comenzilor, seriozitatea, etc.) pretul joaca un rol important in decizia de achitia
a clientilor.
Pagina 30/100
Politica de distributie
In vederea plasarii produselor pe piata, solicitantul va apela la furnizori de servicii de transport specializat
pentru produsele sale. Termenele de livrare se vor stabili prin contract, iar respectarea acestora va fi
esentiala, seriozitatea fiind foarte importanta in orice domeniu de afacere.
Politica de promovare
Desi calitatea produselor, seriozitatea furnizorului, stabilitatea preturilor recomanda un producator pe piata,
este absolut necesar sa se realizeze si investitii in activitatea de publicitate.
Publicitatea se poate realiza prin metode ieftine, dar variate si care sa ajunga direct la clientii vizati:
Participare la targuri de profil organizate in zona si in regiune;
Elaborarea unor materiale tiparite precum brosuri, cataloage, pliante informative, carti de vizita, etc.
Anunturi pe site-uri de specialitate;
Spoturi publicitare pentru radio si televiziune cu acoperire cel putin locala.
2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

urmarite in implementarea proiectului
Se va descrie modul de realizare a acestora si se vor preciza documentele justificative aferente.
Explicitarea obiectivului general si a cel putin unul din obiectivele specifice se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
EG1 Proiectul respecta:
conformitatea cu obiectivul
general al masurii:
cresterea
competitivitatii
sectorului agricol printr-o
utilizare
mai
buna
a
resurselor umane si a
factorilor de productie si
indeplinirea
standardelor
nationale si a standardelor
comunitare si cu cel putin
unul din obiectivele specifice:
a)
Introducerea
si
dezvoltarea de tehnologii si
procedee noi, diversificarea
productiei,
ajustarea
profilului, nivelului si calitatii
productiei la cerintele pietei
inclusiv a celei ecologice,
precum si producerea si
utilizarea de energie din
surse regenerabile;
Obiectivele
urmarite prin
proiect
Descrierea modului in care se urmareste atingerea

obiectivelor
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei ferme mixte cu un
sistem modern, de tip intensiv de exploatare a porcilor,
caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a
porcilor si dotarea fermei vegetale cu utilaje agricole noi,
performante, necesare activitatii de cultivare a cerealelor.
Prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor in
cadrul fermei, consumul de munca va fi minim si costurile de
exploatare reduse iar utilizarea masinilor agricole noi si
performante reduce perioada de timp necesara realizarii
lucrarilor agricole, consumul de combustibil, costurile cu
reparatia si intretinerea utilajelor si reduce gradul de
dependenta fata de terti conducand la o productivitatea a
muncii mai ridicata.
Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei
prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a
operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi
dotata cu instalatii care permit adaparea, mentinerea si
reglarea microclimatului din hale.
Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a
muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mare
de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat
de supravegherea in permanenta a factorilor de microclimat.
Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o
tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestei echipament,
societatea poate sa inregistreze costuri mai mici de
exploatare, dar si un randament mai ridicat al muncii, ceea ce
conduce la o productivitate mai buna la hectar.
Realizarea proiectului propus, infiintarea unei ferme mixte
moderne ce va corespunde standerdelor nationale si
comunitare, va contribui la cresterea competitivitatii sectorului
Pagina 31/100

Obiectivele
urmarite prin
proiect

obiectivelor
agricol.
b)
Adaptarea
exploatatiilor la standardele
comunitare;
c)
Cresterea veniturilor
exploatatiilor
agricole
sprijinite;
d)
Sprijinirea
membrilor grupurilor de
producatori sau ai altor
forme asociative in vederea
incurajarii fenomenului de
asociere.
Nu este cazul.
Implementarea proiectului va insemna pentru intreprindere

obtinerea unor venituri anuale din comercializarea porcilor in
viu si comercializarea produselor vegetale cartof, sfecla de
zahar si soia.
Injfiintarea unei ferme vegetale in care, lucrarilor de infiintare si
intretinere a plantelor de camp se vor realiza cu ajutorul
tehnologiei moderne, asigura dezvoltarea corespunzatoare a
plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii
ridicate la hectar.
De asemenea, realizarea investitiei va permite reducerea
consumurilor si costurilor cu combustibilul utilizat in lucrarile
agricole si a costurilor cu serviciile prestate de terti. In plus, se
va reduce si gradul de dependenta fata de utilajele
prestatorilor de servicii agricole.
Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de
carne de porc in viu si produse vegetale, de calitate certificata,
la preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind
la obtinerea unor venituri constante.
Nu este cazul.
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale
generala se va prezenta sub forma tabelara:
EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:
a) potentialul agricol al zonei si
Obiectivele
urmarite prin
proiect

obiectivelor*
Proiectul propus spre finantare este in acord cu
potentialul agricol al zonei, implementarea realizandu-se
intr-o zona de deal cu potential ridicat pentru cresterea
porcilor si productia de cartof, sfecla de zahar si soia.
b) sa demonstreze imbunatatirea
performantei
generale
a
exploatatiei agricole la data darii
in exploatare a investitiei:
Implementarea
proiectului
va
insemna
pentru
intreprindere obtinerea unor venituri anuale din
comercializarea porcilor in viu si comercializare
produselor vegetale.
Tehnologia utilizata in cadrul fermei va permite obtinerea
productiei la costuri reduse de exploatare, in special ca
urmare a automatizarii fluxurilor de productie.
Ferma va fi dotata cu toate utilitatile si echipamentele
necesare obtinerii unor produse de calitate, in conditiile
de siguranta alimentara si pierderi tehnologice minime.
Obiective tehnice:
- achizitia de tractoare, combine,
masini, utilaje, echipamente etc,
care
determina
cresterea
productivitatii
muncii,
Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul

tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea
utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de crestere
si ingrasare a porcilor cu circuit deschis in conditii optime,
Pagina 32/100

Obiectivele
urmarite prin
proiect

obiectivelor*
imbunatatirea calitatii produselor

agricole,
introducerea
de
tehnologii
performante,
imbunatatirea conditiilor de lucru;
tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea

unor produse de calitate, la randamente sporite, in
conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In
acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima
generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de
munca pentru personalul fermei.
Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a
fermei vegetale, reducand dependenta de serviciile
prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricole
va creste productivitatea muncii, se vor imbunatati
conditiile de munca, dar si calitatea produselor obtinute,
iar tehnologia de cultivare a plantelor de camp utilizata in
cadrul fermei va fi performanta si eficienta.
- construirea si/sau modernizarea

cladirilor operationale care conduc
la asigurarea conformitatii cu
standardele comunitare;
Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite

asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si
eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei
respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare
la cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel:
- hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori
din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica
(sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt
realizate din materiale de constructie care asigura o buna
izolare termica;
- hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare
si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi
tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim
pe tot parcursul anului;
- echipamentele care asigura frontul de alimentatie si
adapare respecta normele tehnologice si biologice;
- accesul in spatiul de productie se face prin intermediul
unor vestiare filtru;
- dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate
printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de pompare
aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare
dejectii.
- accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru
dezinfectia autovehiculelor.
- diversificarea productiei in
functie de cerintele pietei,
realizarea de noi produse si
introducerea de noi tehnologii .
Productia obtinuta de intreprindere in urma implementarii

investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne
de porc si de culturi de camp.
Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca
acest sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie
dezvoltat in continuare.
Obiective economicofinanciare:
- reducerea costurilor de productie
si cresterea rentabilitatii
economice a exploatatiei agricole;
Principala preocupare a intreprinderii va fi mentinerea

costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa
concureze atat cu produsele realizate cu celelate firme
existente in regiune, cat si cu cele importate. Principalii
factori care permit minimizarea costurilor de productie si
obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:
- sistemul automatizat va permite utilizarea eficienta a
consumurilor de hrana si apa - evitandu-se risipa de
hrana si apa. De asemenea, prin hranirea conform unor
retete specifice fiecarei categorii de suine se va evita
risipa de furaje;
Pagina 33/100

Obiectivele
urmarite prin
proiect

obiectivelor*
- optimizarea consumului de utilitati necesar pentru
asigurarea unor conditii specifice de microclimat prin
monitorizarea permanenta a factorilor de mediu
(temperatura, umiditate, lumina etc);
- controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de
contaminare a furajului si apei de la un porc la altul
reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea
unei productii constante si de calitate;
- valorificarea productiei vegetale in nutreturi combinate
specifice hranei porcilor;
- achizitionarea de utilaje agricole care conduc la
reducerea costurilor cu serviciile prestate de catre terti;
- efortul uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor
specifice fermei si asigurarea unei productivitati a muncii
ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice
pentru hrana animalelor, instalatii pentru alimentarea cu
apa si adapatul animalelor, echipamente pentru
asigurarea factorilor de microclimat si utilaje agricole
pentru ferma vegetala
- cresterea valorii adaugate brute

(VAB ) a exploatatiei agricole.
Cresterea porcilor si cultivarea plantelor de camp,

folosind o tehnologie performanta va contribui la
asigurarea unei productii ridicate si a unei calitati
superioare a produselor.
- cresterea viabilitatii economice.
Pentru a demonstra viabilitatea economica s-a intocmit

prognoza veniturilor si a cheltuielilor pe o perioada de 5
ani dupa implementarea investitiei.
Elaborarea fluxului de numerar pentru activitatea de
exploatare demonstreaza ca nu se vor inregistra sincope
in procesul de operare, respectiv ferma isi va putea
sustine fara probleme activitatea de exploatare,
demonstrand disponibil de numerar pozitiv la sfarsitul
perioadei pentru fincare din cei 5 ani de analiza.
Indicatorii economico-financiari obtinuti in urma realizatii
prognozelor sunt prezentati in Anexa C la cererea de
finantare.
Obiective de mediu
- reducerea emisiilor daunatoare
cu efect de sera si o mai buna
gestionare a deseurilor rezultate
din activitatea de productie;
Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care

vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact minim
asupra factorilor de mediu, prin:
- igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe,
adaposturi si zona adiacente, precum si a curateniei
animale);
- evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a
canalelor de dejectii;
- valorificarea dejectiilor in ingrasamant natural/fertilizant
pentru terenurile agricole detinute de societate.
In ceea ce priveste proiectarea sistemului de adapost, se
implementeaza cele mai bune tehnici disponibile (BAT Best Available Technology) pentru a reduce emisiile
provenite de la ferma.
- reducerea emisiilor de amoniac

(si a altor gaze), in special in
exploatatiile de crestere a
animalelor prin respectarea
standardelor sanitar-veterinare, de
Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care

vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact minim
asupra factorilor de mediu, prin:
- igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe,
adaposturi si zona adiacente, precum si a curateniei
Pagina 34/100

Obiectivele
urmarite prin
proiect
igiena si de bunastare a
animalelor;
- asigurarea respectarii cerintelor

fitosanitare, ecologice etc.;
- cresterea gradului de utilizare a
surselor de energie regenerabila
si imbunatatirea eficacitatii folosirii
acestora.

obiectivelor*
animale);
- echilibrarea componentelor nutritive;
- furajarea in mai multe faze ale procesului tehnologic de
crestere (adapatarea permanenta a compozitiei hranei la
greutatea porcilor);
- evitarea risipei de hrana;
- canalele putin adanci/de suprafata pentru dejectii;
- evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a
canalelor de dejectii;
- ventilatia automatizata care asigura un microclimat
foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel
reducandu-se semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile
de NH3;
- verificarea sistemului de ventilatie sub aspectul
eficientei si al capacitatii de a contraola temperatura;
Nu este cazul.
Nu este cazul
Pagina 35/100
3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale
3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia
juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare
[Se va specifica Regiunea de dezvoltare, judetul si localitatea in care se va implementa proiectul propus.
De asemenea, se va descrie situatia juridica a terenului pe care vor fi amplasate constructiile propuse spre
realizare in cadrul proiectului.]
Regiunea de Dezvoltare _________, judetul _______, comuna ______.
Suprafata terenului pe care urmeaza sa fie amplasata investitia este de ________ mp.
Terenul este in proprietatea solicitantului in baza ____________________.
Pentru suprafata de teren aferenta culturilor de camp s-au incheiat urmatoarele contracte de arenda:
______________________________________
Constructia se va amplasa in zona de deal, pe un teren fara declivitati majore, avand o suprafata de
_____________mp.
Amplasarea obiectelor pe planul general va respecta in principiu amplasarea propusa in plansa A1 - Plan
general (pozitionare constructii, distante minime intre constructii, distanta fata de limitele terenului etc.).
Amplasarea fermei va respecta prevederile Ordinului 119/04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si
sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, emis de Ministerul Sanatatii si publicat in Monitorul
Oficial nr.127/ 21.02 2014.
Ferma de animale avand o capacitate de 200 de capete va fi amplasata la o distanta minima de 500 m fata de
teritoriile protejate/asezari umane.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii
topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune
[Se va completa cu principalele caracteristici geofizice ale terenului, asa cum rezulta ele din studiile de teren
efectuate (studiu geotehnic, studii topografice, etc).]
Din
punct
de
vedere
geomorfologic,
zona
studiata
este
amplasata
in
zona
de
deal____________________________________________pe un teren plan si orizontal fara declivitati majore.
Arealul pe care se afla situata localitatea ____________________apartine zonei de clima
_______________________________, cu ierni _______ si veri __________________. Temperatura medie
anuala este de ____________________________, cu valori medii negative in intervalul _______________ si
valori pozitive in intervalul ___________________.
Din punct de vedere geologic, zona cercetata este formata ________________________________________.
Din punct de vedere seismic, zona cercetata este situata conform STAS SR 11100/1-1993 in zona de grad
___ (MSK) de intensitate seismica, iar potrivit Normativ P100-1992, in zona seismica de calcul ______, cu
valorile coeficientilor de acceleratie seismica Ks = _____ iar a perioadei de colt Tc = _____ sec.
Adancimea de inghet este de ____ m, conform STAS 6054-1977.
Pagina 36/100
3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor

3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si
inaltimea acestora, volumul construit
Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR cuprinde urmatoarele obiective constructive:
Obiectul 1 - Hala ferma porci
Obiectul 2 - Bazin dejectii
Obiectul 3 - Platforme auto pietris
Obiectul 1 - Hala ferma porci
Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunile: 8,60m
Travei: 6 travei, cu dimensiunea de 5,10m, 5,30m si 5,35m
Suprafata construita la sol: 298,20mp
Suprafata construita desfasurata (supraterana): 298,20mp
Suprafata utila totala interioara supraterana: 281,10mp, din care:
o
Suprafata utila int. Parter: 281,10mp;
Regim de inaltime: Parter

Inaltimea max. la coama: +3.45m fata de terenul amenajat (+/-0.00m);
Inaltimea min. la cornisa: +3.00 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m);
Inaltime utila Parter : minim 2.50 m maxim 2.90 m
Volum construit : 950,00mc
Obiectul 2 - Bazin dejectii
Se propune infiintarea unui bazin dejectii ingropat cu ziduri perimetrale din beton armat h=1,50m cu o
suprafata de 100mp. Acesta se va hidroizola cu membrana hidroizolanta geotextil pentru a evita infiltratiile in
sol a materialului depozitat. Dejectiile provenite de la animale trec prin pardoseala realizata din gratare
prefabricate din beton, ajung in canale/conducte PVC colectoare dejectii proiectate sub suprafata halei si
ajung in bazinul de dejectii cu o capacitate de 150mc. Amplasarea acestuia fata de hala de productie se
observa in planurile de arhitectura: A1 - Plan general si A3 - Plan parter hala.
Obiectul 3 - Platforme auto pietris
Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat - pietris. Circulatiile pietonale - trotuare se vor
realiza din beton (trotuar de garda anexa depozitare). Minim 30% din suprafata totala a terenului va fi
rezervata spatiilor verzi. De asemenea se va amenaja o platforma auto betonata pentru livrarea porcilor grasi,
conform plan general plansa desenata A1.
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.
Alimentare cu energie electrica - conditii de pozare:
La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara
pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se
obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.
Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele
valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:
cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de plumb;
cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de aluminiu;
Pagina 37/100
cabluri cu izolatie si manta de PVC;

cabluri cu izolatie si manta de PVC cu conductoare multifilare in constructie sector.
Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului
ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si
pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:
- 0 C pentru cablul cu izolatie de fartie;
- +4 C pentru cabluri cu izolatie si manta de PVC.
In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea
prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.
La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt
material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele
de tevi trebuie sa fie bercluite. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului
este de minimu 700mm. Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si se
acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi. La intrarea in cladiri se poate
reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m.
Alimentare cu apa - conditii de pozare:
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25-30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din 2
rezervoare tampon de 2000l fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul
si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip.
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu materiale
(conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport,
compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa
stea deschise o perioada cit mai scurta de timp.
Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului
transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in proiect.
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si
nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a
fi ferite de lovituri si zgirieturi.
Canalizare exterioara si ape meteorice - conditii de pozare:
Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul unor camine de canalizare catre
fosa septica ecologica de canalizare menajera 750 litri.
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
Colectarea apei de pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) prin separatorul de hidrocarburi catre
fosa septica cu diametru de racordare Dn 110 1500 litri Parametri tehnici: lungime 2.1 metri, Diametru 1.2
metri, 3 compartimente, dubla ranforsare fibra sticla.
Apa uzata tehnologica, provenita de la spalarea halei de productie, ajunge, odata cu dejectiile, in cuva
fiecareia din hala.
Pagina 38/100
Cuvele haleli sunt vidanjate periodic, iar dejectiile sunt utilizate ca ingrasamint natural prin imprastiere pe
terenurile agricole detinute de societate.
Pentru marirea capacitatii de depozitare a dejectiilor fluide vor realizate, in incinta fermei, un bazin de stocare
ingropat cu volumul de 150mc.
Sapatura pentru canalizare 110..125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00m si malurile vor
fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal;
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30x1.30m;
pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de
scurgere latimea transeii este de 0.8m. Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0m adancime de la nivelul
terenului (80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii. Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din ploi
sau infiltratii.
Lungimi retele:
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Denumire
Alimentare cu apa
Tub din PVC-KG, D=110 mm
Tub din PVC-KG, D=125 mm
Canalizare
Teava PEHD Dn=63 mm
Camin canalizare menajera
Alimentare cu energie electrica
Cablu CYYF 5x50 mmp
Electrozi l=2.0 m
Platbanda OL-ZN 40X4
Platbanda OL-ZN 30X4
Tija metalica L = 1,5 m paratrasnet
Piesa separatie
Cantitate
30 ml
40 ml
50 ml
3 buc
20 ml
8 buc
80 ml
40 ml
1 buc
4 buc
3.3 Structura constructiva

Pentru cladiri si retele se va face o descriere a solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de
realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect.
Constructie este dimensionata pentru 200 de capete (8 boxe a cate 25 capete, 22,60mp/boxa).
Regimul de inaltime este Parter.
Inaltimea maxima la coama este de +3.45m fata de cota terenului amenajat.
Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota 0,00 iar structura
supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal.
Peretii interiori vor fi realizati din panouri termoizolante grosime 10 cm cu izolatie spuma poliuretanica si
sistem gips carton 10 cm. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime
10cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa de combustibilitate C0). Sarpanta va avea structura metalica iar
ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante grosime 10 cm cu izolatie spuma
poliuretanica (clasa de combustibilitate C0).
Finisajele interioare propuse: finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile rezistente la spalaturi multiple,
culoare alb, tapet PVC h=2,10m (mai putin spatiul de productie: boxe porci, camera izolata animale
bolnave/agresive, camera necropsie, unde se vor lasa panourile termoizolante aparente).
Finisajele la pardoseli vor fi realizate din gratare prefabricate din beton pentru zona de productie (cu canale de
colectare dejectii sub gratare - apoi prin tevi PVC evacuarea acestora in bazinul de dejectii exterior ingropat)
Pagina 39/100
si covor PVC/beton sclivisit pentru restul spatiilor.

Pentru spatiile in care va exista plafon suspendat, acesta va fi realizat din gipscarton si va fi finisat cu
vopsitorii lavabile culoare alb - vestiare, birou veterinar, spatiu tehnic.
Finisajele exterioare propuse: panouri termoizolante grosime 10 cm, izolatie spuma poliuretanica (clasa de
combustibilitate C0), culoare gri. Tamplaria va fi din PVC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu
sticla clara. Pentru evacuarea eficienta a aerului viciat din hala, se propun guri de admisie aer in fatadele
cladirii si ventilatoare evacuare aer montate in invelitoare.
Cladirea este organizata in 2 zone: zona industriala (cu spatiu productie: 8 boxe porci - cate 25 de
capete/boxa, camera izolata animale bolnave/ agresive, camera necropsie, depozitare hrana si spatiu livrare
porci) si zona pentru personal (vestiar tip filtru, birou veterinar cu depozit medicamente, spatiu tehnic).
Imobilul gazduieste functiunea de ferma pentru crestera si ingrasarea porcilor. Pentru animalele moarte se
propune amplasarea unui container special in exteriorul cladirii conform A1 - Plan general.
Structura functionala:
Functiune
Inaltime
utila (m)
Suprafata
Utila (mp)
Finisaj
pardoseala
Finisaj pereti
Finisaj tavan
Parter
Tapet PVC
h=2.10m pe gips
carton
Tapet PVC
h=2.10m pe gips
carton
Tapet PVC
h=2.10m pe gips
carton
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Gratar
prefabricat
beton
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
5,25
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
2,90
210,00
Gratar
prefabricat
beton
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Depozitare hrana
2,50
10.50
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
Culoar inspectie 2
2,50
3,60
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
2,50
10,50
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Vopsea
lavabila pe
gips-carton
Panouri
termoizolante
Culoar inspectie 1
2,50
7,00
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
Spatiu tehnic
2,50
5,10
Beton sclivisit
Panouri
termoizolante
Vestiar haine murdare 1 si

dus
2,50
4,90
Covor PVC
Vestiar haine curate 1 si

grup sanitar
2,50
5,10
Covor PVC
Birou veterinar si depozit

medicamente
2,50
9,75
Covor PVC
Camera izolata animale

bolnave/ agresive
2,90
9,75
Camera necropsie
2,50
Spatiu animale (8 boxe a

cate 25 capete), inclusiv
culoar de inspectie
Spatiu livrare porci si

depozitare hrana
Total suprafata utila parter
Folosinta
Regim inaltime
Sistem constructiv
Fundatii
Pereti
281,45
Ferma de crestere porci
parter
stalpi si grinzi de metal, placa cota 0,00 b.a.
beton armat
inchidere/ compartimentari: panouri termoizolante izolatie spuma poliuretanica/
sistem pereti gips- carton
Pagina 40/100
Sistem acoperire
Tamplarii
Finisaje exterioare
Finisaje interioare
Conformare generala
Infrastructura
Suprastructura

panouri termoizolante, izolatie spuma poliuretanica 10 cm
tamplarie pvc + geam termoizolant
soclu
pereti
invelitoare
pardoseli
pereti
panouri termoizolante grosime 10 cm

beton sclivisit/ gratare prefabricate beton/covor pvc
panouri termoizolante grosime 10 cm/sistem pereti gips carton
Constructia proiectata se aseaza pe un teren fara declivitati majore

Infrastructura
Fundatiile sunt de tipul talpi continue armate, asezate pe doua directii
ortogonale, formate din grinzi din beton armat C16/20 si beton de egalizare la
partea inferioara C16/20.
Stalpii suprastructurii metalice pornesc din fundatiile de beton armat. Partea
inferioara a fundatiilor se gaseste la -1,60m fata de cota parterului/subsolului.
Sapatura se va realiza manual sau mecanizat in functie de disponibilitati, iar
ultimii 20 cm de sapatura se vor efectua manual inaintea turnarii betonului de
egalizare.
Suprastructura constructiei este realizata din metal cu stalpi si grinzi metalice
profil HEA, dispusi dupa 2 directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul
de realizare au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu
normele, standardele si normativele in vigoare. Sistemul spatial a fost calculat,
dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua eforturile care apar in
structura in timpul exploatarii normale sau pe durata actiunii unor incarcari
exceptionale (in Romania cea mai uzuala este seismul) cu un anumit grad de
siguranta.
Conform STAS 10101/2A1 incarcarea utila in camere este de 200daN/mp.
Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din urmatoarele acte
normative:
- Normativ N112-04 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor;
- Normativul P100-96 pentru seism;
- NP005-96-Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din
metal.
Materialele prevazute:
- betonul armat de clasa C16/20 pt. blocul de fundatie, C20/25 pentru grinzi de
fundatie si suprastructura respectand urmatoarea reteta: ciment tip SR IIR-32.5,
raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim, dozaj minim ciment c=350kg, agregate cu
maxim=16mm, lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea t=10020mm
- betonul din placa parterului 0,00 va fi C20/25 si va avea grosimea de 15cm ;
- armaturi din otel beton PC52 si OB37.
- peretii de inchidere sunt de tip panouri termoizolante cu izolatie spuma
poliuretanica (clasa de combustibilitate C0);
- invelitoare panouri termoizolante cu izolatie spuma poliuretanica (clasa de
combustibilitate C0).
Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 5cm la grinzile de
fundatii.
Executarea lucrarilor de beton armat se va face respectand prevederile NE
012-99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Verificarea calitatii lucrarilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va
avea in vedere toate categoriile de lucrari (de la sapatura pana la acoperis).
Pe toata durata executiei se vor respecta: Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii Buletinul constructiilor nr. 5-8/1993; Normele
generale de protectia muncii B.C. nr. 1/1996; Legea protectiei muncii nr.
90/1996.
Pagina 41/100
Retele:
Alimentare cu energie electrica: Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre
tabloul electric T.E.G.
[Prezentul studiu de fezabilitate nu face referire la infiintarea unui post de transformate pentru alimentarea
obiectivelor, necesitatea acestuia va fi evaluata ulterior de catre beneficiari dupa caz]
Alimentare cu apa: Se propune infiintarea unui put forat de adancime de 30m pentru asigurarea apei.
Alimentare cu gaz: Nu se cere prin proiect acest tip de bransament.
Energie termica: Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea
temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din
convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la prize electrice 220V. Spatiul destinat animalelor se
va incalzi cu lampi cu infrarosu si se prevede instalatie frigorifica pentru Camera necropsie.
Evacuare ape uzate: Se propune infiintarea a doua fose septice ecologice cu o capacitate de 750l si 1.500lconform plansa A2 Plan retele. Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul
unor camine de canalizare catre fosa septica ecologica de canalizare menajera 750 litri. Colectarea apei de
pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) se face prinseparatorul de hidrocarburi catre fosa septica
cu diametru de racordare Dn 110 1500 litri - fosa va colecta si apele uzate din hala. Aceasta se afla la o
distanta minima de 10m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu ordinul MS nr. 536 / 1997.
Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica de 750litri. Un sistem de
jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare. Se propune de asemenea amplasarea
unui filtru auto cu separator de hidrocarburi.
Amenajari pentru protectia mediului:
Sunt incluse lucrarile pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor: plantare copaci,
reamenajare de spatii verzi si evacuarea tuturor deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructie.
Pagina 42/100
3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor

(centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)
Echipamente hala:
Sistem de adapare si furajare (se monteaza intre boxele de animale - conform A3 - Plan parter) = 4
buc.
Caracteristici:
o
Capacitate 70 capete/ porci cu greutate intre 20 -120 kg
Capacitate rezervor apa 70 litri
Kit de conexiune apa inclus diametru 8 - 14mm
Panou de control debit apa
Senzori de temperatura = 2 buc.
Sistem de control electronic al mediului = 1 buc.
Lampa infrarosu 2000W = 17 buc.

Caracteristici:
o
Cablu 5 m cu stecher
Grilaj de protectie
Montaj perete/ stand mobil
Tablou Electric 46 circuite: intrerupator general 100A/30mA (10A iluminat 5 circuite; 10A iluminat
rezerva 1 circuit; 16 A prize 34 circuite; 16 A rezerva 2 circuit; alimentare 380 V; 25A/380V - 4
circuite); cutie cofret aparent.
Proiectoare - 350W cu halogen = 6 buc.
Boiler Electric 30 l = 2 buc.

Caracteristici:
Putere electrica boiler : 1.5 [kW]
Presiune maxima de lucru: 0.6 [Mpa]
Plaja de temperatura: 10 - 65 [C]
Consum mediu pentru a mentine temperatura de 65C: 0.56 [kWh/24h]
Putere consumata pentru a produce apa la 65 C: 1.9 [ kWh]
Timp de incalzire pana la 40C (dt=25C): 0.6 [h]
Timp de incalzire pana la 65C: 1.3 [h]
Inaltime boiler electric : 610 [mm]
Diametru boiler electric : 365 [mm]
Distanta intre racorduri R: 100 [mm]
Greutate boiler electric : 19 [kg]
Convector electric 500 W = 5 buc.

Caracteristici:
o
Putere convector electric: 500 W
Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz
Dimensiuni convector electric ( LxWxH): 430x105x400 mm
Greutate: 3.4 kg
Pagina 43/100
Termostat reglabil
Element de incalzire tip X din aluminiu
Intrerupator
Convector electric 1500 W = 1 buc.

Caracteristici:
o
Putere convector electric: 1500 W
Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz
Dimensiuni convector electric ( LxWxH): 620x105x400 mm
Greutate: 4.4 kg
Termostat reglabil
Element de incalzire tip X din aluminiu
Intrerupator
Ventilator axial 25.000 mc/h, 230 V, 1.100 W, 6,8 A evacuare fortata = 4buc.
Unitate frigorifica (pentru camera de necropsie)

Caracteristici:
o
1.400 litri greutate 150 Kg, Volum 1.400 l, Temperatura -5/+10gr.C, putere Inst. 0.57 kW,
tavanul si spatele exterior construite din otel galvanizat, grosime straturi izolator: 60 mm,
umiditate relativa 65%, usa cu garnitura magnetica, prevazut cu panou de control, gaz
refrigerant R404A/R507.
Echipamente retele exterioare:
Hidrofor 24 l
Caracteristici:
Debit (mc/h): 2.90
Capacitate rezervor (l): 24
Greutate (kg): 20,90
Presiune maxima de lucru (bar): 6
Temperatura maxima de lucru (C): 40
Tip motor: electric
Adancimea maxima de aspiratie (m): 25
Garantie (luni): 24
Inaltime de pompare (m): 45
Putere motor (kw): 0.75
Tensiune alimentare (V): 230
Pompa Submersibila 950 W

Caracteristici:
o
Debit (mc/h): 2.40
Greutate (kg): 13.10
Lungime cablu de alimentare (m): 15
Putere motor (kw): 0.50
Tensiune alimentare (V): 230
Pagina 44/100
Inaltime de pompare (m): 40
Putere electrica consumata (W): 950
Temperatura maxima de lucru (C): 40
Tip motor: electric
Vas Tampon 2000 litri = 2 buc.

Caracteristici:
Volum apa: 2000 litri
Stuturi racord pentru apa rece: Dn 40
Mufa racord suplimentara: Dn 40
Mufa racord pentru golire: Dn 32
Mufa racord pentru teava protectie: Dn 40
Inaltime: 1.450 mm
Lungime: 1.700 mm
Diametru cu izolare termica: 1.305 mm
Masa (acumulator gol): 60 kg
Masa (acumulator plin): 2.060 kg
Fosa Septica Ecologica 3 - 4 persoane

Caracteristici:
Greutate volumetrica [kg]: 128
Greutate reala [kg]: 30
Volum total [l]: 750
Inaltime [mm]: 1.200
Diametru [mm]: 800
Diametru teava intrare/iesire [mm]: 110
Fosa Septica 1.500 litri

Caracteristici:
1.500 litri
Diametru 1,2 metri
Lungime 2,1 metri
3 compartimente
Dubla ranforsarde fibra sticla
Filtru auto (cu separator hidrocarburi)

Caracteristici:
o
Latime de lucru: 3 - 4m, lungime de lucru: 5 - 6m, inaltime de lucru: 4 - 5m, presiune pompa:
40bar
Pagina 45/100
3.5 Instalatii aferente constructiilor

Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25 - 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din 2
rezervoare tampon de 2000 l fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume
debitul si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim
2,9 mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0,75 kW, amplasata la put special destinat
echipamentelor de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in Spatiu Tehnic.
Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa,
plaja de temperatura 10-65grC, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65grC: 0,56 kWh/24h, putere
consumata pentru a produce apa la 65 grC 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 grC 1,3 h, inaltime boiler
electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R: 100 mm, Masa boiler electric 19 kg. Coloanele
de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de
inchidere.
Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din
polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele
pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.
Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu
garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul unor camine de canalizare catre
fosa septica ecologica de canalizare menajera 750 litri .
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
Colectarea apei de pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) prin separatorul de hidrocarburi catre
fosa septica cu diametru de racordare Dn 110 1500 litri Parametri tehnici: lungime 2.1 metri, Diametru 1.2
metri, 3 compartimente, dubla ranforsare fibra sticla.
Apa uzata tehnologica, provenita de la spalarea halei de productie, ajunge, odata cu dejectiile, in cuva
fiecareia din hala.
Cuvele haleli sunt vidanjate periodic, iar dejectiile sunt utilizate ca ingrasamint natural prin imprastiere pe
terenurile agricole detinute de societate.
Pentru marirea capacitatii de depozitare a dejectiilor fluide vor realizate, in incinta fermei, un bazin de stocare
ingropat cu volumul de 150 mc.
In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie 25.
S-au prevazut instalatii sanitare in vestiar cu grup sanitar si dus.
Instalatiile se vor executa din:
tevi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda;
tevi si piese de legatura din polipropilena de canalizare;
baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare;
Pagina 46/100
robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic ;

robinete de reglaj de colt, cu ventil ;
robinete de retinere cu ventil si mufe.
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii
Conductele instalatiei de apa potabila rece si apa calda de consum, montate ingropat in sapa si mascat in
nise se vor izola termic cu mansoane de cauciuc expandat tip I.T. Flex sau similar, cu s= 9 mm .
Dispozitive pentru preluarea dilatarilor si eforturilor in conducte
Compensarea dilatarilor
In cazul tuburilor din PP imbinate cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc, compensarea se va realiza cu
compensatoare de dilatare montate conform NP003-96.
Sustinerea conductelor
Conductele din polipropilena (PP):
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu
coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa
acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel:
coloanele care sunt la nivelul planseului, se vor monta prinse cu cate doua bratari de ghidaj la distanta de
1-2 m;
Legaturile la obiectele sanitare se fac cu tubulaturi PPR Dn 20 pina la
rezervoare WC.
robinetele coltar de la lavoare,
Instructiuni de montaj
Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect ( tevi, fitinguri , etc) .
Materialele si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea Agrement tehnic eliberat de Comisia
de Agrement Tehnic in Constructii MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite
de Certificat de calitate eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform
ISO 9000.
Probe si verificari
Dupa executie instalatiile de apa potabila rece si calda de consum menajer vor fi supuse la incercari si
verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera, conform art.13.9-13.19 din I994.
Instalatii termice
Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-97.
Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la
prize electrice 220V.
Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil
care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.
Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala
Pagina 47/100
pentru curatire usoara.

Spatiile pentru animale vor fi incalzite cu lampi infrarosu 2000W.
Camera necropsie- unitate frigorifica: Dimensiuni: 1420x800x2030 mm;Greutate: 150 kg; Volum: 1400 L ;
Temperatura: -2/ +8 grade C; Putere: 570W 220 V. Constructie integrala inox interior si exterior. Tavanul si
spatele exterior construite din otel galvanizat. Compatibil cu tavi GN 2/1 (65x53 cm). Dotat cu colturi interioare
rotunjite pentru igienizare mai buna. Izolatie in CFC din poliuretan. Grosime stratului izolator: 60mm.
Temperatura ambientala: +43C Umiditate relativa: 65%. Usa cu garnitura magnetica. Prevazut cu panou de
control electronic. Gaz refrigerant R404A/R507. Sistem complet de decongelare automata. Racire ventilata.
Picioare inox reglabile pe inaltime (110/190mm). In dotare: In dotare: 12 x GN1/ 1 din polipropilena si 12
ghidaje din inox Echipat cu teava de scurgere cu capac si bazin pentru scurgere.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
In cadrul acestei lucrari vor fi prevazute instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o
vizibilitate adecvata tipului de activitati specifice.
In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 100 lx, 200 lx, cu un minim de 50 lx,
factorul de uniformitate fiind de 1 / 40.
Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre
4.500 6.500 K.
In spatiile cu destinatia Vestiar cu grup sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar, se vor monta, corpuri
de iluminat fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 20, iar in boxe porci 25 capete se vor
monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, cu grad de protectie minim IP 65. Comanda iluminatului se va
face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.
Instalatiile noi de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare in locurile
unde incaperile nu permit acest lucru.
Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor de iluminat
si al trecerilor, conform detaliilor din planse.
Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza ingropat la circa 20 cm sub nivelul planseului.
Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie sa suporte, fara a suferi
deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel
putin 10 kg.
Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu
holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si acoperite de masca din material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize cu circuite si trasee
separate si individuale pentru aer conditionat, etc. care se vor monta conform cerintelor specifice.
Obligatoriu, toate prizele monofazate vor fi de tip schuko, cu asigurarea contactului de impamantare.
Toate circuitele de prize se vor executa cu cate 3 conductoare din cupru izolat cu PVC de tip CYYF 2,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC de tip IPEY Dn 20 mm ingropate in ziduri (preferabil la h = 2,00 m deasupra
pardoselii finite) sau sub pardoseala si vor fi acoperite cu minim 2 cm de tencuiala. La executie se va avea in
vedere asigurarea continuitatii conductorului de impamantare (care va avea obligatoriu izolatia de culoare
galben-verde), iar dintre celelalte doua, cel mai inchis la culoare va fi legat la nul, cel de culoare mai deschisa
fiind conectat la faza. Legarea conductoarelor la aparate se va face cu faza in dreapta si nulul in stanga prizei
gata montata. Prizele din interior vor fi de tip Schuko (cu contact de protectie) si se vor monta ingropat in
ziduri, preferabil la inaltimea de minim 0,30 m deasupra pardoselii finite.
Pagina 48/100
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa simultan toate fazele si nulul circuitului
pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi
intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie.
Distributia electrica
In interiorul cladirii distributia energiei electrice se va face de la tabloul general de distributie T.E.G.:
putere electrica instalata:
Pi = 100,90 KW;
putere electrica absorbita:
Pa = 60,54 KW;
curentul cerut
Ic = 96,86 A - se alege intrerupator automat tripolar cu protectie diferentiala
de 100A/30mA, cu cablu CyyF 5x50 mmp;
Plecarile de la T.E.G. la consumatori se vor face cu circuite executate ingropat, cu conductoare trase in tuburi
de protectie. Tabloul electric va fi de tip modular, semiingropat, cu usa semitransparenta, amplasat in spatiul
tehnic si va cuprinde protectiile tuturor circuitelor interioare.
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G. Elementele
componente ale tabloului electric sunt microintrerupatoarele automate (disjunctoare) - la prize si consumatorii
individuali care asigura protectia circuitelor prin deschiderea contactelor. Acestea vor fi alese conform
specificatiilor de aparataj care vor insoti plansa cu schema monofilara. Montajul acestora in tabloul electric se
va face pe sina
in capetele randurilor. Conexiunile intre acestea (straparea)
se va face cu bara capsulata trifazata cu nul sau cu bara capsulata faza-nul in cazul consumatorilor
monofazati. Tabloul va fi prevazut cu cleme de sir pentru realizarea conexiunilor cu circuitele, iar pentru
impamantare se va utiliza o bareta de impamantare sau cleme PE.
Dozele de distributie vor fi de tip ingropat cu capac de protectie fixat in holtsuruburi, si vor fi montate ingropat
in pereti cu centrul dozei la nivelul aparatelor de comutatie sau prizelor, la circa 20 cm sub planseul finit pentru
iluminat si imediat sub prize pentru circuitele acestora. In masura in care este posibil, se va evita amplasarea
acestora in incaperi, preferand sa fie executate in afara acestora, pe holuri si cai de acces. Legaturile in doze
se vor face prin dezizolare si introducere in piesele de capat sau prin matisare, cositorire si acoperire cu
banda izolatoare.
Instalatii de protectie
Instalatiile electrice de protectie ale acestui obiectiv vor fi de doua tipuri: instalatii electrice interioare de
protectie si priza de pamant.
Instalatiile de protectie interioare sunt constituite din conductorul de impamantare (al treilea conductor al
instalatiilor de prize sau al cincilea conductor al coloanelor trifazate) de culoare galben-verde si al carui circuit
va avea asigurata continuitate permanent. Acestea se vor conecta la bareta de impamantare din tabloul
electric, care va fi in legatura cu priza de pamant prin doua cai: direct, prin conductorul de cupru FY 10 mmp
care se leaga prin eclisa (element de separatie vizibila) si platbanda OlZn 30 x 4 mm, si indirect, prin al
cincilea conductor al coloanei electrice de la B.M.P.T.
Priza de pamant se va executa din 8 electrozi din teava galvanizata
ingropati in pamant la mimim 5 metri distanta si adancimea maxima de 0,8 m de la nivelul superior al
electrozilor la nivelul solului. Acestia se vor lega intre ei prin platbanda zincata OlZn 40 x 4 mm ingropata la
adancimea de 0,9 m sub nivelul solului si sudata de electrozi sau fixata cu surub, saiba si piulita (ambele tipuri
de prindere necesita protectie anticoroziva: primul prin curatare de zgura si acoperire cu spray de zinc sau
vopsea se mai admite si acoperirea cu strat de smoala iar al doilea tip prin acoperire cu vaselina
anticoroziva).
Daca din masuratori vor reiesi valori mai mari de 1 ohm, priza se va completa cu electrozi in aceleasi conditii
pana la obtinerea valorilor indicate. Centura interioara de protectie se constituie din platbanda OLZn 30x4mm.
In ansamblu, instalatiile de protectie prevazute, cumulat cu o protectie adecvata a circuitelor si echipamentelor
electrice tind sa elimine complet riscurile produse de curentul electric in conditiile unei executii
corespunzatoare si mentenantei adecvate.
Pagina 49/100
3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate.
Obiectul prezentului studiu de fezabilitate este considerat a fi amplasat pe un teren neracordat la utilitati.
3.7 Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:
- certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale..
La Cererea de finantare va fi anexat Certificatul de Urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul

urbanistic emis de Primaria Comunei ________, judetul _________ pentru proiectul Infiintare ferma crestere
porci si dotarea fermei vegetale apartinand solicitantului.
Alte avize de specialitate sunt:
Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru Protectia Mediului ___________ care
atesta ca solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;
Notificarea emisa de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ____________ care
atesta conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si siguranta
alimentelor si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanta cu
legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;
Notificarea emisa de Directia de Sanatate Publica __________________ privind conformitatea
proiectului cu conditiile de igiena si sanatate publica
Pagina 50/100
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/

echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si
prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile
(inclusiv utilitati)
Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai
jos).
Utilaje/echipamente tehnologice/echipamente de transport/dotari achizitionate prin proiect

Nr.
crt
Denumire
Cantitate
Valoare
(fara TVA)
TVA
Valoare
(cu TVA)
Valoare
(fara TVA)
TVA
Valoare
(cu TVA)
Euro
Lei
Lei
Lei
179
242
62
640
866
222
154
208
53
793
1.074
275
Euro
Euro
1. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare)
1
Boiler 30L
2
144
35
2
Convector electric 500 W
5
195
47
3
Convector electric 1500 W
1
50
12
4
Ventilator axial 25.000mc/h,

230V, 1100W
900
216
1.116
3.998
959
4.957
Unitate frigorifica (pentru

camera de necropsie)
12.382
2.972
15.354
55.001
13.200
68.201
Tablou Electric 46 circuite:

intrerupator general 100A/30mA
(10A iluminat 5 circuite; 10A
iluminat rezerva 1 circuit; 16 A
prize 34 circuite; 16 A rezerva
2 circuit; alimentare 380 V;
25A/380V - 4 circuite); cutie
cofret aparent
1.828
439
2.267
8.120
1.949
10.069
Proiector 350 W cu halogen
54
13
67
240
58
297
Sistem de adapare si furajare (4

unitati)
9.792
2.350
12.142
43.496
10.439
53.935
Senzori temperatura
160
38
198
711
171
881
10
Sistem control electronic al

mediului
450
108
558
1.999
480
2.479
11
12
13
14
Lampa infrarosu 2000W

Hidrofor 24L
Pompa submersibila
Vas tampon 2000L
17
1
1
2
4.012
128
146
810
963
31
35
194
4.975
159
181
1.004
17.821
569
649
3.598
4.277
136
156
864
22.098
705
804
4.462
15
Fosa septica ecologica 3-4

persoane
409
98
507
1.817
436
2.253
16
Fosa septica ecologica 1500L
405
97
502
1.799
432
2.231
17
Filtru auto (cu separator de

hidrocarburi)
3.377
810
4.187
15.001
3.600
18.601
43.700
156.545
37.571
194.116
42.160
42.160
85.860
151.028
151.028
307.573
36.247
36.247
73.818
187.275
187.275
381.390
Total 1
35.242
8.458
2. Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice
1
Tractor
1
34.000
8.160
Total 2
34.000
8.160
TOTAL utilaje/echipamente/dotari
69.242
16.618
Pagina 51/100
Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentata in cele ce urmeaza:
1.
2.
Utilajele, echipamentele tehnologice si functionale cu montaj (procurare) aferente halei si retelelor

exterioare au fost descrise in cadrul capitolului 3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor
Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice:
Tractor : 1 buc - caracteristici tehnice:

o Putere: 100-120 CP;
o Aer conditionat
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci
ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)
Plan de productie
Ferma de crestere porci:
Dupa finalizarea investitiei, intreprinderea va detine in exploatare o ferma de crestere si ingrasare porci cu
capacitatea 200 porci/ciclu (3 cicluri/an):
Ipoteze crestere si ingrasare porci

Cicluri de productie
Durata ciclu de productie
Perioada dezinfectie hala + depopulare
Ipoteze pe fiecare ciclu de ingrasare
Capacitate pe ciclu de ingrasare
Procent de mortalitate porci
Pierderi datorate mortalitatii per ciclu
Productie dejectii semilichide
Cantitate anuala de dejectii produsa in cadrul fermei
Cantitate anuala de dejectii necesara productiei
agricole
Cantitate anuala de dejectii destinate vanzarii
Capacitate ferma/an
3
16
1-2
cicluri pe an
saptamani
saptamani
200
3%
6
6,00
391,10
capete
50,00
t/an
341,10
582
t/an
capete/an
capete/ciclu
kg/zi/cap
t/an
Ferma vegetala:
In vederea asigurarii unei productivitati ridicate la hectar, solicitantul va realiza rotatia culturilor, in functie de
compatibilitate si tinand cont de plantele premergatoare foarte bune si bune pentru fiecare cultura in parte.
Plante premargatoare:
Cartof
o
o
Sfecla de zahar
o
o
o
Foarte bune: grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale, porumb, in, fibra, sfecla de
zahar, etc
Contraindicate: specii din aceeasi familie botanica (familia solanacee)
Foarte bune: cerealele de toamna si de primavara, cartoful, mazarea, inul
Bune: porumbul si floarea soarelui
Contraindicate: rapita, mustarul sau alte plante din familia Cruciferae, sau plante din familia
Chenopodiaceae
Soia
o
o
o
Foarte bune: cerealele paioase

Bune: sfecla de zahar
Contraindicate: floarea soarelui, soia, lucerna si porumb erbicidat cu triazinice. cu erbicide
triazinice
Pagina 52/100
Planul de cultura propus pentru cei 5 ani de operare este urmatorul:
Plan de rotatie a culturilor

Nr
Denumire cultura
1
2
3
Cartof toamna
Soia neirigata
TOTAL
ha
An 1
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 2
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 3
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 4
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 5
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
Estimarea capacitatilor s-a realizat in baza fiselor tehnologice al culturilor prezentate in paginile urmatoare
impreuna cu fluxurile tehnologice ale culturilor.
Descrierea fluxului tehnologic

Prezentul proiect reprezinta infiintare unei ferme mixte: crestere si ingrasare de porci si cultivarea plantelor de
camp cartof, sfecla de zahar si soia.
Flux tehnologic ferma de crestere porci
Hala de ingrasare a porcilor are o suprafata de 298,20 mp cu o capacitate de 200 porci/ciclu de
productie/hala, din care spatiul pentru animale este de 210,00 mp (8 boxe a cate 25 capete, inclusiv culoar de
inspectie).
Porcii la ingrasat vor fi cazati in spatiu pentru animale cu amenajari interioare specifice acestei activitati:
Intretinerea se face in boxe comune (8 boxe a cate 25 capete, inclusiv culoar de inspectie);
Suprafata libera de pardoseala pe cap de animal este de 0,9 mp;
Pardoseala boxelor este un gratar prefabricat cu canale de colectare dejectii sub gratare;
Pentru animalele ranite/agresive si/sau bolnave s-au prevazut 4 boxe individuale conform Directivei
2008/120/CE din 18 decembrie 2008;
Pentru a evita contaminarea cu boli de la animalele bolnave/moarte s-a prevazut o camera de

necropsie (cu unitate frigorifica si pardoseala beton sclivisit si pereti cu panouri termoizolante) pentru
efectuarea necropsiei in imediata apropiere a locului in care urmeaza sa se denatureze cadavrele;
Pentru animalele moarte s-a propus amplasarea unui container special in exteriorul cladirii;
Stocarea dejectiilor se face intr-un bazin stocare dejectii ingropat. Dejectiile provenite de la animale
trec prin pardoseala realizata din gratare prefabricate din beton, ajung in canale/ conducte PVC
colectoare dejectii proiectate sub suprafata halei si ajung in bazinul de dejectii cu o capacitate de 150
mc.
Echipamentele sunt agreate de Uniunea Europeana conform Directivei 2008/120/CE a Consiliului din 18
decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a porcinelor si legislatia romaneasca prin Ordinul
ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru
protectia porcinelor.
Activitatea de crestere a porcilor va fi o activitate ciclica, care se va desfasura continuu, 24 de ore din 24, 365
zile/an si care va presupune:
popularea halelor cu purcei de aprox. 30 kg;
cresterea/ingrasarea porcilor pana la o greutate de cca. 110 kg (cca. 112 zile);
depopularea halelor de crestere a porcilor;
pregatirea halelor pentru repopulare, urmata de popularea halelor cu purcei de aprox. 30 kg.
Etapele fluxului tehnologic in ferma de ingrasare a porcilor sunt:
Aprovizionarea cu purcei de prox. 30 kg;
Aprovizionarea cu nutreturi combinate;
Pagina 53/100
Aprovizionare cu paie pentru asternut;
Aprovizionarea cu antibiotice si medicamente;
Aprovizionarea cu materiale deinfectie hala si echipamente si dotari personal;
Crestere ingrijire zilnica animale:

o
Hranire/Administrare corecta nutreturi combinate in concordanta cu stadiul de dezvoltare a

animalelor;
Adapare;
Supraveghere stare generala de sanatate animale;
Administrare medicamente curative / preventive;
Supraveghere sistem ventilatie hala;
Supreveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare dejectii.
Pregatire depopulare hala;
Livrare animale 110 kg catre abator si alti clienti;
Pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

o
Curatare, decontaminare;
Verificare functionare instalatii.
Pentru cresterea si ingrasarea porcilor se aplica tehnologia de crestere in sistem intensiv (industrial).
Sistemul intensiv se caracterizeaza prin folosirea rationala a tuturor factorilor de productie in scopul obtinerii
unei productii cat mai ridicate cu cheltuieli cat mai mici.
Aceasta activitate consta in achizitionarea tineretului porcin destinat ingrasarii si intretinerea lui pana la
atingerea greutatii de livrare pentru sacrificare. Preluarea tineretului se face la greutatea de aprox. 30 kg prin
cumparare.
Pentru desfasurarea procesului de productie in sectorul de ingrasare, s-au asigurat spatiile necesare,
corelate, pe de o parte de cu efectivele de tineret achizitionate, iar pe de alta parte, cu durata de ingrasare si
greutatea finala la care trebuie livrati porcii grasi (110 kg).
Animalele bolnave, cele supuse la rele tratamente sau prea agresive se izoleaza in 4 boxe individuale de
izolare (aproximativ 5% din capacitatea totala a adapostului).
Hala de crestere a porcilor va fi populate cu purcei in greutate de aprox. 30 kg, achizitionati de la terte firme.
Transportul purceilor se va face cu mijloace de transport rutier, special amenajate pentru transportul
animalelor. Purceii vor fi descarcati manual din mijloacele de transport si vor fi eliberati in interiorul halelor de
crestere.
Durata unui ciclu este de cca. 4 luni (cca. 112 zile), dupa care urmeaza o perioada de aproximativ 7 zile
pentru igienizarea si dezinfectia halelor.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a
respectarii programului tehnologic, etc., astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un
consum minim de furaje.
Sistemul industrial de crestere a porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu
amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine.
In ferma proiectata a se realiza prin programul FEADR, se va respecta principiul totul plin, totul gol.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie
in stare de functiune. In ferma de ingrasare distribuirea hranei se va executa manual iar adaparea se va
executa automatizat.
Pagina 54/100
Sarcina personalului din ferma este ca, zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor,
functionarea hranitorilor, inchiderea usilor de la boxe si controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.
Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri
corespunzatoare.
Depopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in
ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg
compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea,
deoarece - conform fluxului tehnologic - dupa aproximativ 7 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua
serie de animale
Sacrificarea porcilor nu se va face in ferma.
Transportul suinelor:
In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind pe moment,
perturbat profund. Operatiunile de incarcare-descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o
serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.
Pentru evitarea pierderilor inregistrate la transport, cei care efectueaza transportul vor fi instruiti in legatura cu
conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul
transportului si la descarcare.
Mijloacele de transport vor fi corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:
vor avea accesorii sigure,
vor proteja porcii de efectul daunator al climei,
vor asigura ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.
Dupa fiecare transport, mijloacele de transport vor trebui curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea
bolilor.
In Comunitatea Europeana sunt in dezbatere noi reglementari privind transportul animalelor:
transportul sa se efectueze in maxim 9 ore,
sa se acorde o perioada de repaus dupa transport (in medie de 11 ore),
distanta de transport sa nu depaseasca 500 km.
Pentru a asigura un transport sigur al animalelor catre clienti, intreprinderea va solicita prestatorilor de servicii
de transport pe care ii va contracta sa tina cont de cerintele descrise mai sus.
Hranirea porcilor:
Nutretul combinat va fi adus in ferma gata preparat si va fi administrat animalelor in starea in care este livrat
de firmele producatoare, fara a suferi procesari ulterioare in incinta fermei.
Hranirea porcilor se face uscat, din hranitoare ce se vor alimentate manual din saci. S-au prevazut 4
hranitoare cu o capacitate pentru 70 capete (porci de la 20 la 120 kg) ce vor fi montare in peretele dintre 2
boxe. Depozitarea sacilor cu hrana se face intr-un spatiu special amenajat pentru depozitare - spatiu livrare
porci si depozitare hrana in suprafata de 10,50 mp. Hranitoarele asigura minimalizarea pierderilor de hrana.
Transportul hranei de la spatiu de depozite la hranitoare se va face manual.
Principalul obiectiv al alimentatiei porcului va fi acela de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si
tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa permita realizarea unor performante superioare.
La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum
sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra.
Pagina 55/100
Dintre factorii tehnici, se va avea in vedere ca alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o
alimentatie corecta se va putea pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor. De aici rezulata
atentia ce se va acorda utilizarii cu maxim de eficienta a nutreturilor, avand in vedere ca rentabilitatea cresterii
porcilor este determinata de hranirea rationala, iar din totalul cheltuielilor de productie, ponderea cea mai
mare o are hrana (60-80%).
Porcii vor fi alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta, cu o
atentie deosebita acordata nivelelor de nutrienti din hrana animalelor.
Se va avea in vedere asigurarea porcinelor cu hrana suficienta, deoarece subfurajarea, pe perioade mai
scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei.
Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului. Porcii in finisare
consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor.
Ingrasarea va incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la aprox. 30 kg, cand animalul
este inca in perioada de crestere, astfel se va aplica o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se.
In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca urmare, la
aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana, va fi schimbata structura ratiei.
Rezultatele ingrasarii vor fi influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica (rasa,
linie, etc.) sexul si conditiile de mediu.
Pentru ingrasarea porcilor in cadrul acestei unitati de tip intensiv se va folosi nutret combinat.
In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele si in special porumbul si orzul, care asigura energia si
la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca
aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizina, este obligatorie
adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia.
Pentru ingrasarea porcilor se vor folosi furaje cu urmatoarele caracteristici:
Specificare
Porumb %
Grau %
concentrat P.V.M. %
Total
substanta uscata %
energie digestibila MJ/kg
proteina bruta %
Furaj combinat I
48
25
27
100
87,28
13,32
16,35
Furaj combinat II
51
25
24
100
87,14
13,28
14,95
Necesarul de nutret al porcinelor:

Varsta animal
saptamani
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Cantitate de furaj pe
zi/kg
1,35
1,5
1,65
1,8
1,95
2,1
2,25
2,375
2,5
2,65
2,8
2,95
3,05
3,075
3,1
3,1
Greutate corporala
kg
30-34
34-38
38-42
42-46
46-50
50-55
55-60
60-65
65-70
70-75
75-80
80-85
85-90
90-95
96-100
100-110
Pagina 56/100
Spor de greutate grame pe zi

550
570
610
650
680
710
710
750
750
780
780
780
780
780
750
720
Adaparea porcilor:
Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu consumul de hrana, cu felul hranei
si cu sistemul de furajare si mai este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere,
zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul pentru digestie,
absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de
dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.
Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de
hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, deci, la scaderea
performantelor.
In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata 1,9 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata
pana la 4,0 4,5 l. Pentru porci se estimeaza un consum de 6 l la porcii adulti.
Apa va fi asigurata prin forajul propriu, amplasat in incinta, foraj ce va asigura apa pentru nevoile igienicosanitare ale personalului, apa de baut pentru porci, apa pentru spalat pardoseli interioare si stropit platforme
exterioare si spatii verzi.
Pentru alimentare cu apa se propune infiintarea unui put forat de adancime (30 m) pentru asigurarea apei.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa. Adaparea porcinelor se face prin hranitoare care au
prevazute si suzete de adapare.
Iluminatul adapostului pentru porci:
Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu
trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi.
Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra
productiei porcilor.
In cadrul fermei s-au prevaut instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o vizibilitate
adecvata tipului de activitati specifice. In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 100
lx, 200 lx, cu un minim de 50 lx, factorul de uniformitate fiind de 1/40. In spatiile cu destinatia Vestiar cu grup
sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar, se vor monta, corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avand
grad de protectie minim IP 20, iar in boxe porci 25 capete se vor monta corpuri de iluminat fluorescente,
etanse, cu grad de protectie minim IP 65.
Ventilatia adapostului pentru porci:
Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si
a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si
respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra
animalelor.
Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20% se retine cca.5-6%, eliberandu-se in schimb bioxid de
carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 1718%, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere.
Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon,
amoniac si hidrogen sulfurat.
Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine.
Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din toxicele
cumulative, incat chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza
aparitia diferitelor boli.
Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf.
Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar
Pagina 57/100
permanente de hidrogen sulfurat se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli,
iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.
Pentru evacuarea eficienta a aerului viciat din hala, se vor executa guri de admisie aer in fatadele cladirii si
ventilatoare evacuare aer montate in invelitoare (4 bucati).
Incalzirea adaposturilor pentru porci:
Sporul de crestere in greutate este maxim, iar consumul specific este minim, cand temperatura mediului
o
ambiental este de 18-20 C. In afara zonei de confort termic, sporul de crestere, cat si gradul de valorificare al
hranei se modifica.
Daca temperatura creste sau scade cu 10 grade peste sau sub zona de confort termic, sporul de crestere se
reduce cu pana la 30 %, iar consumul specific de furaje creste cu 67 %.
Umiditatea relativa a aerului influenteaza performantele de productie ale porcinelor in stransa interdependenta
cu temperatura. In conditii normale de crestere, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie cuprinsa intre 60-70
%
Umiditatea ridicata sau prea scazuta influenteaza negativ starea de sanatate, mai ales daca temperatura este
prea mare sau prea mica.
Pentru hala s-a prevazut o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea
temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din
convectoare termoelectrice. Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON /
OFF si termostat reglabil care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza
confort acceptabil. Spatiile pentru animale vor fi incalzite cu lampi infrarosu 2.000W.
Dejectiile animaliere:
Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei
balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este
administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza
cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele
stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt mai
ridicate cantitatile de dejectii.
Gestionarea dejectiilor:
Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci , etc.) si cele de
origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole deoarece sunt o sursa bogata de elemente
nutritive pentru culturi si, in acelasi timp, o protectie a solului impotriva degradarii.
Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt bogate
in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor
minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).
Acest ingrasamant organic ieftin si la indemana fiecarui fermier poate fi completat cu ingrasaminte chimice
pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si
transformate in substanta concentrata care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvand
astfel si problema deseurilor in exces.
Stocarea dejectiilor:
Conform Codului bunelor practici agricole se recomanda o perioada de stocare de 5-6 luni (23-24
saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a
dejectiilor.
Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor
in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28 saptamani). Aceste zone includ
regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in aceasta categorie terenurile agricole din zona
Pagina 58/100
bazinelor lacurilor, cu straturi subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata
este major.
Bazinele de stocare dejectii este vidanjabil, o parte din dejectii fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor
agricole detinute de societate (cultivarea cartofului), conform conditiilor impuse de BAT (Best Available
Technology), precum si de Ordinul MMGA nr.34/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr.242/2005 si MAPDR
nr.197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitorizare integrata a solului, de
supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Asistenta veterinara si necropsie:
Serviciul de asistenta veterinara si necropsie va fi realizat prin contractarea de personal specializat in astfel de
servicii.
Depopularea halelor:
Dupa o perioada de crestere de cca. 112 zile, perioada in care porcii ajung la o greutate de cca. 110 kg,
animalele sunt evacuati din halele de crestere. Porcii evacuati din hale vor fi incarcati in mijloace de transport
rutier, special amenajate pentru transportul animalelor, cu care vor fi transportati la beneficiari.
Pregatirea halelor pentru populare:
Pregatirea halelor pentru populare presupune:
curatarea si spalarea halelor de crestere;
dezinfectia halelor de crestere.
Curatarea halelor de crestere se va face in doua faze, respectiv:
prin indepartarea a dejectiilor din spatiile de crestere a porcilor;
prin spalarea spatiilor de crestere a porcilor.
Intr-o prima faza, pentru indepartarea dejectiilor se vor utiliza lopeti, apoi hala va fi maturata. Vor fi curatate si
hranitoarele.
Intreaga cantitate de dejectii va fi descarcata in canalele destinate colectarii dejectiilor, canale existente in
interiorul halelor de crestere.
Dupa indepartarea dejectiilor, halele vor fi spalate. Spalarea se va face cu apa sub presiune. Vor fi spalate
pardoseala halelor, peretii si tavanul acestora, hranitoarele, precum si canalele destinate colectarii dejectiilor.
Dezinfectia halelor de crestere se va face dupa finalizarea operatiei de spalare a halelor. Dezinfectia se va
face prin pulverizarea unor substante dezinfectante pe pardoseala, peretii si tavanul halelor de crestere a
porcilor.
Dupa dezinfectarea halelor, urmeaza o perioada de vid sanitar, perioada in care in halele de crestere a
porcilor nu se desfasoara nici un fel de activitate.
In perioada de timp scursa de la depopularea unei hale si pana la repopularea acesteia se efectueaza operatii
de intretinere curenta, revizie, reparatie pentru toate instalatiile care deservesc hala.
Mortalitatea animalelor:
Animalele moarte vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata in operatiuni de ecarisare. O alta
posibilitate de eliminare a cadavrelor de animale consta din transportarea lor la un incinerator autorizat de pe
raza judetului.
Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate unui container special
amplasat in exteriorul cladirii.
Produsele finale:
Produsul final al activitatii din ferma zootehnica este porcul in viu.
Pagina 59/100
Animalul are o greutate de aprox. 110 kg si o carcasa care se incadreaza conform clasificarii UE in clasele
S, E, U.
Sistemul EUROP este un sistem operativ de clasificare a carcaselor de porcine pe baza continutului in carne
macra si de stimulare prin pret, respectiv o plata diferentiata a carcaselor, in functie de calitate.
Grila de clasificare a carcaselor de porcine are 5 clase, fiecare clasa cuprinzand 5 puncte de continut
muscular (carne macra). Statele membre UE, tinand cont de caracteristicile porcilor sacrificati pe teritoriul lor,
pot introduce o clasa separata de clasificare, notata cu litera S, care se caracterizeaza printr-un continut de
carne macra de minimum 60%.
Clase comerciale
Continut estimat in muschi (y) %
S
E
U
R
O
P
y >= 60
60 > y >= 55
55 > y >= 50
50 > y >= 45
45 > y >= 40
40 < y
Valorificarea carcaselor in cadrul sistemului EUROP se bazeaza pe principiul potrivit caruia producatorul de
porci va primi un pret mai bun pentru o calitate mai bina.
In Romania, metodologia de clasificare si valorificare a carcaselor de porcine pe baza sistemului EUROP a
fost stabilita la Romsuintest Peris si se aplica incepand cu anul 2005.
Controlul calitatii:
Controlul calitatii in ferma se realizeaza tinand cont de urmatoarele considerente:
Respectarea retetei de hrana si a parametrilor standard ai partilor constituenti ai retetei. Acest lucru
se realizeaza prin testarea aleatorie (in laboratoare autorizate) a calitatii retetei si partilor componente;
Evaluarea consumului de furaje mediu zilnic al porcilor, raportand cantitatea de furaje produse la
numarul de porci;
Cantarirea periodica a porcilor prin sondaj;
Inspectia vizuala a stadiului de crestere a porcilor (greutate).

Flux tehnologic ferma vegetala
In cadrul fermei vegetale se cultiva 3 plante de camp: cartof de toamna, sfecla de zahar neirigata si soia
neirigata.
In vederea obtinerii celor mai bune rezultate, se vor utiliza urmatoarele tehnologii de cultivare:
Pagina 60/100

Fisa tehnologica a culturii cartof de toamna
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la hectar)
Nr. crt.
Denumirea lucrarii agricole
Luna
in care se
executa
lucrarea
Discuit si grapat miriste
octombrie
Incarcat ingrasaminte organice
octombrie
Transport ingrasaminte la 5 km
octombrie
Cartof toamna
Productivitate medie (kg/ha)
1. Lucrari mecanice
1.1 Cheltuieli combustibil
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
Tractor
44,80
2.2 Cheltuieli terti

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
Grapa cu discuri
172,71
20.000,00
2. Lucrari manuale
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Tarif
zilnic
(lei/zi)
3. Materii prime si materiale
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
Incarcator
25,25
0,00
26,00
Remorca
146,45
0,00
Tractor
14,80
Masina pentru
administrat
ingrasaminte
organica
Tractor
2,12
Tractor
Fertilizat cu ingrasaminte organice
octombrie
Incarcat ingrasaminte chimice
octombrie
octombrie
Alimentat masina de imprastiat cu

ingrasaminte + jalonat
octombrie
Fertilizat cu ingrasaminte chimice
octombrie
Tractor
Arat la 25 cm + grapat
octombrie
10
Transport apa
aprilie
11
Pregatit solutie
aprilie
12
Erbicidare totala + jalonat
aprilie
13
Descarcat cartofi
14
Sortat cartofi
15
140,31
0,05
31,5
1,58
Denumire
material
utilizat
Gunoi
provenit din
ferma de
animale
UM
Cantitate
(UM/ha)
10
Pret
unitar
(lei/UM)
0,00
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
TOTAL
217,51
0,00
25,25
0,00
172,45
0,00
156,69
Incarcator
1,54
0,00
0,00
1,54
Remorca
11,75
0,00
0,00
13,87
Incarcator
2,05
0,00
0,00
2,05
8,80
Masina pentru
administrat
ingrasaminte
68,07
285,00
365,03
Tractor
82,00
Plug purtat cu
trei trupite si
grapa stelata
365,62
0,00
0,00
447,62
Tractor
1,56
0,01
0,00
0,00
1,57
0,00
1,29
200,00
206,02
0,1
31,52
3,15
Fosfor si
potasiu
kg/sa
190
1,50
0,03
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
aprilie
0,38
42,9
16,30
0,00
16,30
aprilie
4,69
42,9
201,20
0,00
201,20
Incarcat cartofi in saci si remorca
aprilie
0,95
42,9
40,76
0,00
40,76
16
Transport samanta la 5 km
aprilie
17
aprilie
18
aprilie
Tractor
19
Pregatit pat germinativ
aprilie
Tractor
Tractor
Tractor
3,60
9,36
Masina de
erbicidat
0,28
Erbicide
200,00
Remorca
981,72
0,00
0,00
991,08
Incarcator
0,09
0,00
0,00
0,09
0,84
Remorca
4,95
0,00
0,00
5,79
16,00
Combinator
58,58
0,00
0,00
74,58
Pagina 61/100
Nr. crt.
Cartof toamna
Luna
in care se
executa
lucrarea
1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
aprilie
Tractor
44,00
Masina de
plantat si masina
pentru
administrat
ingrasaminte
Reblionat cartofi
mai
Tractor
16,00
Cultivator
Transport apa
mai
Tractor
1,56
Pregatit solutie pentru erbicidat
mai
20
Plantat cartofi+fertilizat+jalonat
21
22
23
24
Erbicidat + jalonat
mai
Tractor
3,60
Masina de
erbicidat
25
Prasit mecanic
mai
Tractor
8,00
Culivator
26
Prasit manual de corectie
mai
27
Transport apa + pregatit solutie
iunie
Tractor
1,56
28
Combatere boli + jalonat
iunie
Tractor
6,80
29
Prasit mecanic
iunie
Tractor
14,00
30
Prasit manual de corectie
iunie
31
Transport apa + fertilizat
iunie
Tractor
0,39
32
Combatere daunatori + jalonat
iunie
Tractor
6,80
33
Transport apa
iulie
Tractor
1,56
34
Pregatit solutie pentru erbicidat
iulie
35
Combatere boli + jalonat
iulie
Tractor
6,80
36
Transport apa
iulie
Tractor
1,56
37
Pregatit solutie
iulie
38
iulie
Tractor
6,80
39
40
Transport apa
august
Tractor
1,56
Pregatit solutie
august
41
august
Tractor
6,80
42
Transport apa
august
Tractor
1,56
43
Pregatit solutie
august
Masina pentru
stropit
Cultivator
Masina pentru
stropit
2. Lucrari manuale
Tarif
zilnic
(lei/zi)
Cost
unitar
(lei/ha)
Denumire
material
utilizat
0,05
42,9
2,15
Samanta
cartofi si Azot
TOTAL
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM)
Cost
unitar
(lei/ha)
10.000,00
10.000,00
10.264,91
87,06
0,00
0,00
103,06
8,18
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
285,00
318,92
0,03
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
0,00
0,00
99,71
1,53
56,7
86,75
0,00
86,75
8,18
0,03
42,9
1,29
0,00
11,03
42,32
0,05
42,9
2,15
1.777,00
1.828,26
0,00
0,00
105,71
28,18
91,71
91,71
Erbicide
Fungicide
285,00
1.777,00
1,53
56,7
86,75
0,00
86,75
8,18
0,03
42,9
1,29
0,00
9,86
42,32
0,05
42,9
2,15
33,80
85,06
0,00
0,00
9,74
0,03
42,9
1,29
0,00
1,29
0,05
42,9
2,15
1.777,00
1.828,26
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
50,70
101,96
42,32
42,32
42,32
Fungicide
33,80
1.777,00
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
0,00
0,00
9,74
0,03
42,9
1,29
0,00
1,29
0,05
42,9
2,15
33,80
85,06
0,00
0,00
9,74
0,03
42,9
1,29
0,00
1,29
8,18
Pagina 62/100
Insecticide
0,03
8,18
Masina pentru
stropit
UM
218,77
8,18
Masina pentru
stropit
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
8,18
Masina pentru
stropit
20.000,00
Insecticide
Insecticide
50,70
33,80
Nr. crt.
44
45
46
Luna
in care se
executa
lucrarea
Cartof toamna
1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
august
Tractor
6,80
Transport apa
septembrie
Tractor
1,56
Pregatit solutie
septembrie
47
septembrie
Tractor
6,80
48
Transport apa
septembrie
Tractor
1,56
49
Pregatit solutie
septembrie
50
septembrie
Tractor
6,80
51
Distrus vrej
octombrie
Tractor
44,80
52
Recoltat cartofi
octombrie
Tractor
15,04
56
Adunat manual cartofi dupa

recoltat
Sortat cartofi
Incarcat cartofi din gramada de
saci
Incarcat saci in mijloc de transport
57
Transport productia la 5 km
53
54
55
Cost unitar total

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
Masina pentru
42,32
stropit
8,18
Masina pentru
stropit
2. Lucrari manuale
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Tarif
zilnic
(lei/zi)
Cost
unitar
(lei/ha)
Denumire
material
utilizat
0,05
42,9
2,15
Insecticide
0,03
42,9
0,05
42,9
2,15
42,32
8,18
Masina pentru
stropit
Masina de taiat
vreji
Masina de scos
cartofi
20.000,00
42,32
TOTAL
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM)
Cost
unitar
(lei/ha)
33,80
33,80
85,06
0,00
0,00
9,74
1,29
0,00
1,29
50,70
101,96
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
33,80
85,06
0,03
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
Insecticide
Insecticide
UM
50,70
33,80
152,91
0,00
0,00
197,71
308,15
0,00
0,00
323,19
octombrie
15,89
42,9
681,68
0,00
681,68
octombrie
12,37
42,9
530,67
0,00
530,67
octombrie
7,02
42,9
301,16
0,00
301,16
2,57
42,9
110,25
0,00
110,25
0,00
0,00
319,22
14.560,60
20.769,17
octombrie
octombrie
Tractor
46,52
Remorca
469,11
272,70
3.642,74
Pagina 63/100
2.096,72

Fisa tehnologica a culturii sfecla de zahar neirigate
Nr. crt.
1
2

Transport ingrasaminte chimice la
5 km
Luna
in care se
executa
lucrarea

1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
octombrie
octombrie
Tractor
1,30

ingrasaminte chimice
octombrie

+ jalonat
octombrie
Tractor
4,80
Arat la 25 cm + grapat in sol

mediu
octombrie
Tractor
112,00
Grapat ogoare
martie
Tractor
4,40
Discuit + grapat
martie

5 km
martie
martie
Tractor
Tractor
22,40
0,47

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
Incarcator
1,26
30.000,00
2. Lucrari manuale
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Tarif
zilnic
(lei/zi)
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
Denumire
material
utilizat
UM
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM)
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
TOTAL
1,26
Remorca
7,32
0,00
0,00
8,62
Incarcator
1,26
0,00
0,00
1,26
Masina pentru
administrat
ingrasaminte
34,14
144,00
186,09
Plug purtat cu
trei trupite si
grapa stelata
Grapa cu colti
0,1
31,5
3,15
Fosfor
kg/sa
80
1,80
303,00
0,00
0,00
415,00
19,09
0,00
0,00
23,49
Grapa cu discuri
si grapa cu colti
89,39
0,00
0,00
111,79
Incarcator
0,47
0,00
0,00
0,47
Remorca
2,73
0,00
0,00
3,20
Incarcator
0,47
0,00
0,00
0,47
126,00
164,31
10

ingrasaminte chimice
martie
11

+ jalonat
martie
Tractor
0,91
Masina pentru
administrat
ingrasaminte
35,25
12
Discuit + grapat
martie
Tractor
22,40
Grapa cu discuri
si grapa cu colti
89,39
0,00
0,00
111,79
13
Transport apa
martie
Tractor
1,56
8,18
0,00
0,00
9,74
14
Pregatit sol pentru erbicidat +

jalonat
martie
0,00
1,29
15
martie
Tractor
3,60
Masina de
erbicidat
28,18
263,73
297,65
16
martie
Tractor
16,00
Cominator
58,78
0,00
0,00
74,78
17
Incarcat + descarcat samanta
martie
0,13
0,00
0,13
Pagina 64/100
0,05
42,88
2,14
0,03
42,88
1,29
0,05
42,88
2,14
0,003
42,88
Azot
Erbicide
kg/sa
60
3,5
2,10
75,35
Nr. crt.
18
Transport samanta la 5 km
Luna
in care se
executa
lucrarea
martie
1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
Tractor

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
0,05
42,88
2,14
0,08
42,88
Tractor
16,80
20
Deservit semanatoarea
martie
Tractor
16,80
Semanatoare
101,00
21
Prasit mecanic I la 45 cm
aprilie
Tractor
14,00
Plug purtat cu
trei trupite
91,71
22
Rarit sfecla de zahar
aprilie
Tractor
10,80
Plug purtat cu
trei trupite
Tractor
1,56
Prasit manual
mai
25
Transport apa
iunie
26
Pregatit sol pentru erbicidare
iunie
27
iunie
28

5 km
Descarcat ingrasaminte chimice
iunie
29
30
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM)
56,7
8,18
Cost
unitar
(lei/ha)
TOTAL
0,00
0,21
468,00
616,94
3,43
0,00
121,23
0,00
0,00
105,71
567,00
0,00
567,00
0,00
0,00
76,65
419,58
0,00
419,58
0,00
0,00
9,74
0,00
1,28
172,80
206,72
0,03
42,8
1,28
0,05
42,88
2,14
Samanta
kg
78,00
28,18
Incarcator
0,31
0,00
0,00
0,31
Remorca
1,80
0,00
0,00
2,11
iunie
Incarcator
0,31
0,00
0,00
0,31
iunie
Tractor
12,42
Plug purtat cu
trei trupite
103,53
0,00
84,00
199,95
Tractor
1,56
8,18
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
800,00
855,03
iunie
Tractor
3,60
0,31
Transport apa
august
33
Pregatit solutie pentru tratamente
august
34
Tratament fitosanitar
august
Tractor
6,80
35
Decoletat
septembrie
Tractor
38,00
36
Recoltat sfecla
septembrie
Tractor
118,00
Cost unitar total
UM
Masina de
erbicidat
Tractor
32
38
56,7
65,85
7,4
Prasit mecanic + fertilizat
Incarcat sfecla in mijloc de

transport
Transport productie la 5 km
Denumire
material
utilizat
0,00
10
31
37
Cost
unitar
(lei/ha)
130,00
martie
24
Tarif
zilnic
(lei/zi)
0,18
Semanat la 45 cm + jalonat
mai
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Remorca
19
Prasit mecanic II la 45 cm
2. Lucrari manuale
0,03
Masina de
semanat
23
30.000,00
Masina pentru
stropit
Masina de
decoletat
Masina de
recoltat
46,09
42,88
1,29
0,05
42,88
2,14
65,00
Remorca
495,52
Fungicide si
insecticide
kg/sa
4,5
40
38,40
2,10
800,00
0,00
0,00
273,23
449,25
0,00
0,00
567,25
152,22
0,00
152,22
3,55
Tractor
Azot
kg
235,23
septembrie
septembrie
0,03
Erbicide
36,36
1.985,07
Pagina 65/100
42,88
0,00
-
1.160,09
0,00
101,36
2.058,53
5.699,21

Fisa tehnologica a culturii soia neirigata
Nr. crt.
Luna
in care se
executa
lucrarea
Discuit miriste
octombrie

5 km
octombrie
octombrie
Soia neirigata
1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
Tractor
24,00
Tractor
1,14

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
Grapa cu discuri
120,49
1,10
0,00
0,00
1,10
Masina pentru
administrat
ingrasaminte
34,14
119,00
161,09
Tractor
82,00
Grapat ogoare
aprilie
Tractor
4,40
Transport apa pentru erbicidat
aprilie
Tractor
1,56
Pregatit solutie
aprilie
10
Erbicidat + jalonat
aprilie
Tractor
3,60
Masina de
erbicidat
28,18
11
Discuit pentru incorporat erbicide
aprilie
Tractor
5,60
Grapa cu discuri
si grapa cu colti
110,60
12
aprilie
Tractor
16,00
Cominator
58,78
13
Incarcat saci cu samanta
aprilie
14
Transport samanta la 5km
aprilie
15
Descarcat saci cu samanta
aprilie
20
Plug purtat cu
trei trupite si
grapa stelata
Grapa cu colti
iunie
0,1
Tractor
0,39
Fosfor
kg/sa
70
1,7
0,00
385,00
19,09
0,00
0,00
23,49
8,18
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
120,00
153,92
0,00
0,00
116,20
0,00
0,00
74,78
0,56
0,00
0,56
0,00
0,00
1,95
0,51
0,00
0,51
0,03
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
42,9
1,67
0,012
16,80
3,15
0,00
0,013
Remorca
31,5
303,00
aprilie
iunie
144,49
Incarcator
noiembrie
19
TOTAL
7,54
Arat la 25 cm + grapat in sol

mediu
iunie
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
0,00
18
Pret
unitar
(lei/UM)
0,00
4,80
Tractor
Cantitate
(UM/ha)
6,40
Tractor
aprilie
UM
Remorca
octombrie
Semanat soia + deservit

semanatoarea
Incarcat si descarcat ingrasaminte
chimice
5 km
Descarcat ingrasaminte chimice
Denumire
material
utilizat
1,10
Fertilizat cu ingrasaminte
chimice+jalonat
17
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
0,00
0,28
Tarif
zilnic
(lei/zi)
0,00
octombrie
Bacterizat samanta
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
1,10

ingrasaminte + jalonat
16
2. Lucrari manuale
Incarcator
Tractor
1.700,00
122,31
42,9
Erbicide
0,081
42,9
3,47
Insectofungide
0,1
42,9
4,29
Samanta
1,5
80
kg
0,3
235,6
70,68
74,15
kg
100
400,00
543,40
Incarcator
0,26
0,00
0,00
0,26
Remorca
1,52
0,00
0,00
1,90
Incarcator
0,26
0,00
0,00
0,26
Pagina 66/100
Nr. crt.
Luna
in care se
executa
lucrarea
21
Prasit mecanic + fertilizat
iunie
22
Prasit manual
iunie
23
Transport apa
iunie
24
Pregatit solutie
iunie
25
Erbicidat + jalonat
iunie
26
Recoltat soia
octombrie
27
Transport productia la 5 km
28
29
Soia neirigata
1. Lucrari mecanice
Echipament
Cost
utilizat /
unitar
capacitate
(lei/ha)
Tractor
16,00
Tractor
1,56

Cost
Descriere
unitar
(lei/ha)
Plug purtat cu
trei trupite
1.700,00
2. Lucrari manuale
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Tarif
zilnic
(lei/zi)
103,53
2,5
56,7
8,18

Denumire
material
utilizat
UM
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM)
Cost
unitar
(lei/ha)
0,00
Azot
kg/sa
34
2,1
71,40
190,93
141,75
0,00
141,75
0,00
0,00
9,74
0,00
1,29
176,00
209,92
0,03
42,9
1,29
0,05
42,9
2,15
Masina de
erbicidat
28,18
Combina
151,50
0,00
0,00
151,50
Remorca
22,73
0,00
0,00
26,63
Presa de balotat
67,72
30,00
100,33
0,00
4,72
7,42
0,00
7,42
0,00
0,00
17,72
4,76
0,00
4,76
14,80
0,00
14,80
987,08
2.584,25
Tractor
3,60
octombrie
Tractor
3,90
Balotat vreji
octombrie
Tractor
2,61
Deservit presa baloti
octombrie
0,11
42,9
4,72
30
Incarcat baloti
octombrie
0,173
42,9
31
Transport baloti la 5 km
octombrie
32
Descarcat baloti
octombrie
0,111
42,9
33
Stivuiti baloti
octombrie
0,261
56,7
Cost unitar total
Tractor
5,90
194,14
TOTAL
Cost
unitar
(lei/ha)
Remorca
0,00
11,82
1.210,73
Pagina 67/100
192,30
Erbicide
Sfoara
kg
1,5
88
20
4. Durata de realizare (luni) si etape principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data
semnarii contractului de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, proiectantul va lua in calcul si
perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor.
Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de
gratie.
Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni calendaristice).

Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de executie a
proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate.
Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.
Pagina 68/100
Grafic de implementare Anul 1

ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
1
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si

amenajarea terenului
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea

utilitatilor necesare obiectivului
23.716
23.716
47.431
10.220
4.778
4.778
133
133
133
133
4.575
133
133
4.442
29.591
22.186
22.186
22.750
22.750
22.750
22.750
22.750
158.121
22.186
22.186
22.750
22.750
22.750
22.750
22.750
158.121
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
22.750
0
22.750
0
22.750
0
22.750
0
22.750
0
0
0
0
0
113.750
0
22.186
22.186
44.371
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si

asistenta tehnica
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de
baza - total, din care:
A - Constructii si lucrari de interventii - total, din
care:
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si
functionale cu montaj (procurare)
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace
de transport, alte achizitii specifice
4.5 Dotari
B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din care:
1.888
3.110
4.998
3.110
3.110
1.888
1.888

Capitolul 6. Cheltuieli pentru darea in
exploatare
12.108
4.778
4.778
49.144
46.034
22.883
22.883
27.325
22.883
22.883
4.442
240.141

TOTAL cheltuieli eligibile

5.692
5.692
11.384
2.265
959
959
32
32
32
32
1.098
32
32
1.066
6.540
5.325
5.325
5.460
5.460
5.460
5.460
5.460
37.949
5.325
5.325
5.460
5.460
5.460
5.460
5.460
37.949
5.460
5.460
5.460
5.460
5.460
27.300

asistenta tehnica
care:
Pagina 69/100

Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
1

5.325
5.325
10.649

4.5 Dotari
2.115
2.115
2.861
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
24.007
746
746
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
23.261

exploatare
TOTAL cheltuieli neeligibile
2.265
3.074
3.074
13.909
13.163
7.607
7.607
8.673
7.607
7.607
3.181
2.115
79.880
TOTAL
14.373
7.852
7.852
63.053
59.197
30.490
30.490
35.998
30.490
30.490
7.623
2.115
320.021
55.020
- achizitii de active fixe corporale
27.510
27.510
14.373
5.737
5.737
165
165
165
165
5.673
165
165
5.508
38.019
- cresterea investitiilor in curs
33.264
29.408
28.210
28.210
28.210
28.210
28.210
203.721
- dobanzi si comisioane aferente creditelor

bancare aferente proiectului
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
23.261
2.265
959
959
11.795
11.048
5.492
5.492
6.558
5.492
5.492
1.066
56.619
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
1
162.608
77.534
240.141
110.714
65.046
175.760
Aport propriu
180.474
180.474
Credit bancar
332.143
332.143
4.184
28.335
17.542
50.061
- achizitii de active fixe necorporale
TVA
Surse de finantare
Valoarea Cererii de Plata
Incasare ajutor financiar nerambursabil
Incasari de TVA
Pagina 70/100
Grafic de implementare Anul 2

Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
2
5.000
5.000
133
400
22.750
44.936
22.186
22.186
173.214
308.020
22.750
22.750
44.936
22.186
22.186
173.214
308.020
22.750
22.750
22.750
68.250
22.186
22.186
22.186
22.186
88.742

151.028
151.028
4.5 Dotari

exploatare

asistenta tehnica
care:
TOTAL cheltuieli eligibile
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
133
133
22.750
0
0
22.883
22.883
45.069
22.186
22.186
173.214
5.000
313.420

1.200
1.200

32
32
32
96
5.460
5.460
10.785
5.325
5.325
41.572
73.925
5.460
5.460
10.785
5.325
5.325
41.572
73.925
5.460
5.460
5.460
16.380

asistenta tehnica
care:
Pagina 71/100

Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
2
5.325
5.325
21.298
36.247
36.247
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
25.376
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5

5.325
5.325

4.5 Dotari
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
25.376
TOTAL cheltuieli neeligibile
2.115
2.115
7.607
7.607
12.931
7.439
7.439
43.686
3.315
2.115
2.115
2.115
100.597
TOTAL

exploatare
2.115
2.115
30.490
30.490
58.000
29.625
29.625
216.900
8.315
2.115
2.115
2.115
414.016
- achizitii de active fixe corporale
27.510
27.510
27.510
214.785
297.315
- achizitii de active fixe necorporale
165
165
165
496
- cresterea investitiilor in curs
28.210
28.210
28.210
6.200
90.830
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
25.376
5.492
5.492
10.816
5.325
5.325
41.571
1.200
75.221
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL AN
2
- dobanzi si comisioane aferente creditelor

bancare aferente proiectului
TVA
Surse de finantare
Valoarea Cererii de Plata
313.420
313.420
Incasare ajutor financiar nerambursabil
31.014
14.655
45.669
Aport propriu
Credit bancar
6.558
5.492
21.633
48.096
81.779
Incasari de TVA
Pagina 72/100
5. Costul estimativ al investitiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei
in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect
separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).
Cheltuieli ELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
lei/euro
Valoare
(fara TVA)
Specificatie
din data de
06.05.2014
TVA
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro

Mii lei
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
Amenajarea terenului
0,000
0,000
0,000
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala
5,000
1,126
1,200
TOTAL CAPITOL 1
5,000
1,126
1,200
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
47,431
10,679
11,384
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
Studii de teren
1,000
0,225
0,240
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
2,340
0,527
0,000
Proiectare si engineering
11,993
2,700
2,878
Organizarea procedurilor de achizitie
0,000
0,000
0,000
Consultanta
13,326
3,000
3,198
Asistenta tehnica
1,332
0,300
0,320
TOTAL CAPITOL 3
29,991
6,752
6,636
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
Constructii si instalatii
182,000 40,973
43,680
Montaj utilaj tehnologic
0,000
0,000
0,000
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
133,113 29,967
31,947
Utilaje fara montaj si echipamente de transport
151,028 34,000
36,247
Dotari
0,000
0,000
0,000
Active necorporale
0,000
0,000
0,000
Cheltuieli pentru investiti in culturi/plantatii
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 4
466,141 104,940
111,874
CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
Organizare de santier
3,110
0,700
0,746
5.1.1. Lucrari de constructii
1,555
0,350
0,373
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului
1,555
0,350
0,373
Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare
1,888
0,425
0,000
Cheltuieli diverse si neprevazute
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 5
4,998
1,125
0,746
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar
Pregatirea personalului de exploatare
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
TOTAL GENERAL
553,561 124,622
131,840
Din care C+M
235,986 53,128
56,637
Intocmit: [Numele reprezentantului solicitantului/consultantului/proiectantului]

Data: 06.05.2014
Pagina 73/100
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
6,200
6,200
0,000
0,000
1,396
1,396
58,815
13,241
1,240
2,340
14,871
0,000
16,524
1,652
36,627
0,279
0,527
3,348
0,000
3,720
0,372
8,246
225,680
0,000
165,060
187,275
0,000
0,000
0,000
578,015
50,807
0,000
37,159
42,160
0,000
0,000
0,000
130,126
3,856
1,928
1,928
1,888
0,000
5,744
0,868
0,434
0,434
0,425
0,000
1,293
0,000
0,000
0,000
685,401
292,623
0,000
0,000
0,000
154,302
65,878
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
Cheltuieli NEELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul BCE
4,4420
lei/euro
din data
06.05.2014
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
initiala
TOTAL CAPITOL 1
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 2
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Studii de teren
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Consultanta
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Asistenta tehnica
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 3
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Active necorporale
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 4
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
48,637
10,949
0,000
48,637
10,949
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 5
48,637
10,949
0,000
48,637
10,949
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL GENERAL
48,637
10,949
0,000
48,637
10,949
Din care C+M
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

Data: 06.05.2014
Pagina 74/100
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
Cheltuieli TOTALE
DEVIZ GENERAL
4,4420
lei/euro
din data
06.05.2014
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
initiala
TOTAL CAPITOL 1
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
TOTAL CAPITOL 2
47,431
10,679
11,384
58,815
13,241
Studii de teren
1,000
0,225
0,240
1,240
0,279
2,340
0,527
0,000
2,340
0,527
11,993
2,700
2,878
14,871
3,348
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Consultanta
13,326
3,000
3,198
16,524
3,720
Asistenta tehnica
1,332
0,300
0,320
1,652
0,372
TOTAL CAPITOL 3
29,991
6,752
6,636
36,627
8,246
182,000
40,973
43,680
225,680
50,807
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
133,113
29,967
31,947
165,060
37,159
151,028
34,000
36,247
187,275
42,160
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Active necorporale
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 4
466,141
104,940
111,874
578,015
130,126
3,110
0,700
0,746
3,856
0,868
1,555
0,350
0,373
1,928
0,434
1,555
0,350
0,373
1,928
0,434
50,525
11,374
0,000
50,525
11,374
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 5
53,635
12,074
0,746
54,381
12,242
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL GENERAL
602,198
135,571
131,840
734,038
165,251
Din care C+M
235,986
53,128
56,637
292,623
65,878

Data: 06.05.2014
Pagina 75/100
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
Deviz detaliere Cap. 1 - Obtinerea si amenajarea terenului
4,4420
lei/euro
din data
06.05.2014
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
initiala
TOTAL
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396

Data: 06.05.2014
Nr.crt
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
2.9
2.10
CHELTUIELI ELIGIBILE
Deviz detaliere Cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
4,4420
lei/euro
din data
06.05.2014
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Alimentare cu apa
11,815
2,660
2,836
14,651
3,298
Canalizare
25,616
5,767
6,148
31,764
7,151
Alimentare cu gaze naturale
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Alimentare cu agent termic
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
Alimentare cu energie electrica
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
0,000
Telecomunicatii (telefonie, radio-tv,etc)
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Alte tipuri de retele exterioare
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Drumuri de acces
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Cai ferate industriale
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Cheltuieli aferente racordarii la retele de utilitati
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL
47,431
10,679
11,384
58,815
13,241

Data: 06.05.2014
Nr.crt
3.1.
3.2.
Deviz detaliere Cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
4,4420
lei/euro
din data
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice,
hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si
de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de
investitie)
Cheltuieli pentru obtinere de avize, acorduri si autorizatii
- total, din care:
1. obtinerea/prelungirea valabilitatii ceritificatului de urbanism
2. obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare, obtinere autorizatii de scoatere din
circuitul agricol
Pagina 76/100
1,000
0,225
0,240
1,240
0,279
2,340
0,527
0,000
2,340
0,527
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
2,340
0,527
0,000
2,340
0,527
Nr.crt
3.3.
Deviz detaliere Cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
4,4420
lei/euro
din data
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si
bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze,
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
termoficare, energie electrica, telefonie, etc.
4. obtinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5. obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
6. intocmirea documentatiei, obtinerea numarului Cadastral
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
provizoriu si inregistrarea terenului in Cartea Funciara
7. obtinerea avizului PSI
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
8. obtinerea acordului de mediu
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
10. alte avize, acorduri si autorizatii solicitate prin lege
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Proiectare si inginerie - total, din care:
11,993
2,700
2,878
14,871
3,348
1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare 11,993
2,700
2,878
14,871
3,348
total, din care:
0,000
a. studiu de prefezabilitate
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
b. studiu de fezabilitate
0,000
0,000
0,000
0,000
c. proiect tehnic
8,884
2,000
2,132
11,016
2,480
d. detalii de executie
3,109
0,700
0,746
3,855
0,868
e. verificarea tehnica a proiectarii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
f. elaborarea certificatului de performanta energetica a cladirii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
2. Documentatii necesare pentru obtinerea acordurilor,
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitii
3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru
constructii incepute si neterminate sau care urmeaza a fi
modificate prin proiect (modernizari, consolidari, etc.)
3.4.
3.5.
3.6.
4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, cercetarii si

auditului energetic
Cheltuieli pentru consultanta - total, din care:
1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea studiului de
fezabilitate, studiilor de piata, de evaluare, la intocmirea
cererii de finantare
2. plata serviciilor de consultanta in domeniul
managementului investitiei sau administrarea contractului de
executie
Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care:
1. asistenta tehnica din partea proiectantului in cazul cand
aceasta nu intra in tarifarea proiectarii
2. plata dirigintilor de santier desemnati de autoritatea
contractanta, autorizati conform prevederilor legale pentru
verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii
TOTAL
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
13,326
0,000
3,000
0,000
3,198
0,000
16,524
0,000
3,720
4,442
1,000
1,066
5,508
1,240
8,884
2,000
2,132
11,016
2,480
1,332
0,300
0,320
1,652
0,372
1,332
0,300
0,320
1,652
0,372
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
29,991
6,752
6,636
36,627
8,246

Data: 06.05.2014
Pagina 77/100
Hala ferma porci
4,4420
lei/euro
din data de
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
PARTEA I - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
Terasamente
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
Constructii: rezistenta (fundatii, structura de
rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare,
137,000
30,842
32,880
169,880
38,244
compartimentari, finisaje)
Izolatii
5,000
1,126
1,200
6,200
1,396
8,000
1,801
1,920
9,920
2,233
Instalatii sanitare
4,000
0,900
0,960
4,960
1,117
Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI,
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
radio-tv, intranet
Instalatii de alimentare cu gaze naturale
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Instalatii de telecomunicatii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL I
159,000
35,795
38,160
197,160
44,386
PARTEA II - MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL II
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
PARTEA III - PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice
133,113
29,967
31,947
165,060
37,159
Utilaje si echipamente de transport
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL III
133,113
29,967
31,947
165,060
37,159
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)
292,113
65,762
70,107
362,220
81,545
Deviz obiect 1
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3

Data: 06.05.2014
Bazin dejectii
4,4420
lei/euro
din data de
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
13,000
2,927
3,120
16,120
3,629
0,000
Izolatii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Instalatii sanitare
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
radio-tv, intranet
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL I
13,000
2,927
3,120
16,120
3,629
PARTEA II - MONTAJ
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL II
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Deviz obiect 2
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
Pagina 78/100
Bazin dejectii
4,4420
lei/euro
din data de
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
13,000
2,927
3,120
16,120
3,629
Deviz obiect 2
Nr.crt
1
2
3

Data: 06.05.2014
Platforme auto pietris
4,4420
lei/euro
din data de
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
10,000
2,251
2,400
12,400
2,792
Izolatii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Instalatii sanitare
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
radio-tv, intranet
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL I
10,000
2,251
2,400
12,400
2,792
PARTEA II - MONTAJ
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL II
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL III
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
10,000
2,251
2,400
12,400
2,792
Deviz obiect 3
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3

Data: 06.05.2014
Pagina 79/100
Achizitie utilaje culturi de camp
4,4420
lei/euro
din data
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
Terasamente
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Izolatii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
Instalatii sanitare
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
radio-tv, intranet
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL I
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
PARTEA II - MONTAJ
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL II
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
151,028
34,000
36,247
187,275
42,160
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL III
151,028
34,000
36,247
187,275
42,160
151,028
34,000
36,247
187,275
42,160
Deviz obiect 4
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3

Data: 06.05.2014
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte cheltuieli
4,4420
lei/euro
din data
00.01.1900
Valoare
Valoare
TVA
(fara TVA)
(inclusiv TVA)
Nr.crt
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
Mii Euro
5.1
3,110
0,700
0,746
3,856
0,868
lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de
5.1.1
1,555
0,350
0,373
1,928
0,434
santier
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier
1,555
0,350
0,373
1,928
0,434
5.2
Comisioane, taxe
1,888
0,425
0,000
1,888
0,425
comisionul bancii finantatoare
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii pentru
1,652
0,372
0,000
1,652
0,372
controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului,
0,236
0,053
0,000
0,236
0,053
urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor de constructii
prime de asigurare din sarcina autoritatii contractante
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5.3
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL
4,998
1,125
0,746
5,744
1,293
Data: 06.05.2014
Pagina 80/100
CHELTUIELI NEELIGIBILE
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte cheltuieli
Nr.crt
5.1
5.1.1
5.1.2
5.2
5.3
Specificatie
lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de
santier
cheltuieli conexe organizarii de santier
Comisioane, taxe
comisionul bancii finantatoare
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii pentru
controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului,
urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor de constructii
prime de asigurare din sarcina autoritatii contractante
alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii
cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor
TOTAL
4,4420
lei/euro
din data
de
00.01.1900
Valoare
(fara TVA)
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
Mii lei
0,000
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
48,637
48,637
0,000
10,949
10,949
0,000
0,000
0,000
0,000
48,637
48,637
0,000
10,949
10,949
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
48,637
0,000
0,000
0,000
0,000
10,949
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
48,637
0,000
0,000
0,000
0,000
10,949
TVA

Data: 06.05.2014
Fundamentarea bugetului indicativ

[Se va completa de catre solicitant cu sursele de informatii utilizate pentru fundamentarea bugetului:
- pentru lucrarile de constructii se pot utiliza estimari ale proiectantului pe baza unor antemasuratori, oferte de
pret solicitate pe baza listelor de cantitati;
- pentru serviciile de consultanta/proiectare, precum si pentru achizitiile de bunuri se vor utiliza oferte de pret
estimative obtinute de la potentiali furnizori de servicii/produse]
Valorile estimate pentru lucrarile de constructie
Preturile estimative pentru lucrarile de constructii au fost realizate in baza evaluarilor rapide intocmite pe baza
antemasuratorilor si a cantitatilor de lucrari estimate si devize de oferta ale executantilor de constructii din
judetul _________, pentru investitii similare.
Valorile estimate pentru achizitia de servicii/bunuri
Fundamentarea valorilor care compun bugetului indicativ a tinut cont de asemenea de oferte estimative de
pret (__ oferte) primite de la diversi furnizori, oferte care sunt atasate la Studiul de Fezabilitate.
Ofertele care au stat la baza fundamentarii bugetului indicativ sunt atasate la sfarsitul Studiului de
Fezabilitate, dupa Anexele C.
Pagina 81/100
6. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 165.251 EURO, ajutorul public nerambursabil este de 49.849 EURO.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza
cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii
studiului de fezabilitate.
Curs de schimb valutar Euro / Leu: 4,4420 din data de 06.05.2014

Plan financiar
Euro
Ajutor public nerambursabil
49.849
Sursele de finantare pentru completarea
74.773
necesarului de finantare din care:
- autofinantare
- imprumuturi
74.773
TOTAL PROIECT
124.622
Pagina 82/100
Cheltuieli neeligibile
Euro
Total
Euro
49.849
40.629
115.402
40.629
40.629
40.629
74.773
165.251
7. Date privind forta de munca

7.1 Total personal existent
Total personal existent: 0 angajati
din care personal de executie : 0 angajati
7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Locuri de munca nou-create: 3 persoane (2 muncitori ferma si un operator tractor)
7.3 Responsabil legal

(nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) - relevante pentru proiect
Nume si prenume: _____________

Functia in cadrul organizatiei: ____________
Educatie si formare
Perioada
Numele institutiei de invatamant
Domeniul studiat
Diploma obtinuta
Experienta profesionala
Perioada
1.
Nume angajator
Functia ocupata
Pagina 83/100
II. Partile desenate

Plan general (1:500) A1
Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500) A2
Plan de arhitectura Plan parter hala (1:100) A3
Plan de arhitectura Plan invelitoare hala (1:100) A4
Plan de arhitectura Sectiunea A-A, Sectiunea B-B hala (1:100) A5
Plan de arhitectura Fatada 1, Fatada 2 hala (1:100) A6
Plan de arhitectura Plan cu amplasarea utilajelor pe fuxul tehnologic (1:100) A8
Pagina 84/100
Plan general (1:500) A1
Pagina 85/100
Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500) A2
Pagina 86/100
Plan de arhitectura Plan parter hala (1:100) A3
Pagina 87/100
Plan de arhitectura Plan invelitoare hala (1:100) A4
Pagina 88/100
Plan de arhitectura Sectiunea A-A, Sectiunea B-B hala (1:100) A5
Pagina 89/100
Pagina 90/100
Pagina 91/100
Plan de arhitectura Plan cu amplasarea utilajelor pe fuxul tehnologic (1:100) A8
Pagina 92/100
III. Proiectii financiare si indicatori financiari

(Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice.
Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale

(Anexe C)
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
9.3 Indicatori financiari
Ipotezele de calcul care au stat la baza intocmirii Anexei C Incasari - Plati in perioada implementarii,
respectiv in perioada de prognoza sunt:
Valoarea totala a investitiei propuse este de 734.044 lei (inclusiv TVA), conform detalierii bugetului
prezentata in capitolele anterioare.
Situatia incasarilor, respectiv platilor, este realizata pentru perioada de implementare (24luni) si se
continua cu perioada de functionare de 5 ani, dupa finalizarea investitiei.
Perioada de implementare incepe cu luna octombrie 2014 si se finalizeaza in luna septembrie 2016.
Se considera un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizarii implementarii proiectului propus.
Previziunea veniturilor se face in preturi constante neactualizate pe intregul orizont de analiza.
Activitatile principale previzionate prin proiect sunt: cresterea porcinelor si cultivarea plantelor de camp.
Capacitatea fermei mixte va fi de: 200 porci/ciclu (3 cicluri/an) si 10 ha cultivate cu cartof, sfecla de zahar
si soia.
In anii 1-5 previzionati veniturile care vor fi obtinute din vanzarea urmatoarelor produse: porci in viu la
greutatea de aprox. 110 kg si cartof, sfecla de zahar si soia.
Au fost luate in considerate 3 transe prin care se solicita rambursarea ajutorului financiar FEADR. Pentru
planificarea cererilor de plata s-a pornit de la ipoteza ca cererea de plata se face dupa receptia si punerea
in functiune a utilajelor achizitionate.
Pentru rambursarea fondurilor FEADR s-au luat in calcul 90 zile de la depunerea cererii de plata si pana la
primirea efectiva a finantarii.
Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obtinerea avansului de 50% din valoarea ajutorului
nerambursabil. Conform prevederilor din ghidul solicitantului, avansul se va recupera la ultima cerere de
plata.
Solicitantul este platitor de TVA si plateste impozitul pe venitul net in sistem real. La calculul impozitului pe
venitul net se iau in calcul si cheltuielile cu amortizarea echipamentelor in perioada de operare a
proiectului:
Amortizare constructii/echipamente (se ia in considerare doar la calculul impozitului pe venitul net)

Nr
1
2
Denumire
constructie/echipament
Tractor
Constructie
TOTAL
Valoare de
intrare
(lei fara TVA)
151.028,00
369.099,00
520.127,00
Valoare
amortizabila
(lei fara TVA)
90.616,80
221.459,40
312.076,20
Durata de
amortizare
(ani)
5
30
-
Valoare amortizare
anuala
(lei/an)
18.123,36
7.381,98
25.505,34
Pretul de vanzare al productiei a fost stabilit ca media preturilor publicate pe http://www.madr.ro/ro/preturipiete.html si http://www.madr.ro/ro/pretul-cerealelor-pe-pietele-reprezentative-din-romania.html
Pagina 93/100
Subventia pentru anul 2013 a fost stabilita la valoarea de 160,17 euro/ ha (139,17 euro in cadrul schemei
de plata unica pe suprafata si 21 euro ca plata nationala directa complementara), echivalent in lei la curs
Euro/Leu 4,4420 din data de 06.05.2014 (sursa: http://www.madr.ro/ro/comunicare/689-comunicat-depresa.html). Se considera ca in anul 2014 solicitantul va primi subventia aferenta anului 2013.
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1 si 2 si 3 de implementare

INCASARI
Linia 13 Capitolul Aport propriu - Pentru finantarea cheltuielilor neeligibile din cadrul proiectului este
necesar un aport din partea solicitantului in valoare de 180.474 lei.
Linia 15 - Capitolul Alte venituri (dobanzi, etc.) - contine valorile aferente TVA-ului de recuperat cu
investitia.
Linia 17 - Capitolul Credite contractate - cuprinde valoarea creditului contractat pentru cofinantarea
proiectului, in valoare de 332.143 lei, al carui tablou de rambursare este prezentat in continuare:
Valoare credit
Dobanda anuala efectiva
Durata credit
Perioada de gratie
Anul 1 de
prognoza
Anul 2 de implementare
Anul 1 de implementare
Anul
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
74.773
332.143
7,64
84
24
Rata
rambursata
LEI
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
Pagina 94/100
EUR
LEI
%
luni
luni
Dobanzi si
comisioane
LEI
0
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.079
2.044
2.009
1.974
1.938
Total plati
catre banca
LEI
0
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
2.115
7.650
7.615
7.580
7.545
7.509
7.474
Sold la sfarsitul
perioadei
LEI
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
332.143
326.607
321.071
315.535
310.000
304.464
298.928
Anul
Luna
Anul 5 de prognoza
Anul 4 de prognoza
Anul 3 de prognoza
Anul 2 de prognoza
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
TOTAL
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
Rata
rambursata
LEI
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
5.536
332.143
Pagina 95/100
Dobanzi si
comisioane
LEI
1.903
1.868
1.833
1.797
1.762
1.727
1.692
1.656
1.621
1.586
1.551
1.515
1.480
1.445
1.410
1.375
1.339
1.304
1.269
1.234
1.198
1.163
1.128
1.093
1.057
1.022
987
952
916
881
846
811
775
740
705
670
634
599
564
529
493
458
423
388
352
317
282
247
211
176
141
106
70
35
113.133
Total plati
catre banca
LEI
7.439
7.404
7.368
7.333
7.298
7.263
7.227
7.192
7.157
7.122
7.086
7.051
7.016
6.981
6.945
6.910
6.875
6.840
6.804
6.769
6.734
6.699
6.664
6.628
6.593
6.558
6.523
6.487
6.452
6.417
6.382
6.346
6.311
6.276
6.241
6.205
6.170
6.135
6.100
6.064
6.029
5.994
5.959
5.923
5.888
5.853
5.818
5.782
5.747
5.712
5.677
5.641
5.606
5.571
445.276
Sold la sfarsitul
perioadei
LEI
293.393
287.857
282.321
276.785
271.250
265.714
260.178
254.643
249.107
243.571
238.035
232.500
226.964
221.428
215.893
210.357
204.821
199.286
193.750
188.214
182.678
177.143
171.607
166.071
160.536
155.000
149.464
143.928
138.393
132.857
127.321
121.786
116.250
110.714
105.178
99.643
94.107
88.571
83.036
77.500
71.964
66.429
60.893
55.357
49.821
44.286
38.750
33.214
27.679
22.143
16.607
11.071
5.536
0
0
Linia 18 - Capitolul Ajutor nerambursabil FEADR - cuprinde valoarea ajutorului financiar nerambursabil
primit de la finantator.
PLATI
Linia 20 - Capitolul credite contractate - se refera la creditele contractare de la banci si dobanzile
aferente (rate si dobanzi), inclusiv cele aferente proiectului. Pentru creditul aferent proiectului de investitii
s-a previzionat o perioada de gratie de 24 luni la plata ratelor aferente creditului contractat, astfel in
perioada de implementare nu se platesc rate la credit, platindu-se doar dobanda aferenta acestuia,
conform tabelului de mai sus.
Linia 23 si Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile din ferma.
Nu este cazul. Societatea nu desfasoara activitate in perioada de implementare
Linia 24 si Linia 28 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente:
Nu este cazul. Societatea nu desfasoara activitate si nu are angajati in perioada de implementare
Linia 30 Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: contributii fiscale, centralizate in tabelul de
mai jos.
Pe aceasta linie sunt cuprinse si platile aferente TVA de plata/de rambursat, contributiile fiscale datorate
de intreprinderea individuala si impozitul pe venit net. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii
sunt determinate conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Contributii fiscale, TVA si impozit pe venitul net

Nr
1
2
Denumire plata
Contributii fiscale datorate de
Intreprinderea Individuala
Impozit pe venitul net
TOTAL
lei/an
An 1
implementare
An 2
implementare
1.392
1.392
0
1.392
0
1.392
Linia 32 - Capitolul Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA, linia 33 - Achizitii fixe
necorporale, inclusiv TVA si linia 34 Cresterea investitiilor in curs cuprind achizitiile realizate in
cadrul prezentului proiect, in valoare de 685.401 lei (cu exceptia cheltuielilor cu ratele si dobanzile pentru
creditul de cofinantare costul creditului).
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

INCASARI
Previziunea cantitativa si valorica a incasarilor din activitatea de crestere si ingrasare porci pe perioada de
operare se realizeaza pornind de la urmatoarele ipoteze:

Cantitate anuala de dejectii produsa in cadrul fermei
Pagina 96/100
3
16
1-2
200
3%
6
6,00
391,10
cicluri pe an
saptamani
saptamani
capete
capete/ciclu
kg/zi/cap
t/an

agricole
Cantitate anuala de dejectii destinate vanzarii
Capacitate ferma/an
Incasari anuale
Greutate porc la vanzare
Pret vanzare porc
Pret vanzare dejectii
Incasari vanzare porci
Incasari vanzare dejectii
110
8
70
512.160,00
23.877,28
kg/cap
lei/kg
lei/t
lei/an
lei/an
Total vanzari anuale
536.037,28
lei/an
50,00
t/an
341,10
582
t/an
capete/an
Dejectiile sunt productia secundara a fermei de porci. Dejectiile vor fi valorificate si utilizate ca ingrasamant
natural prin imprastiere pe terenurile agricole detinute de societate (pentru cultura de cartof) in proportie de
aprox.13% iar diferenta de 87% din cantitate se va comercializa catre alti producatori agricoli.
Previziunea cantitativa si valorica a incasarilor din activitatea agricola pe perioada de operare se realizeaza
pornind de la urmatorul plan de cultura:
Plan de rotatie a culturilor

Nr
1
2
3
Denumire cultura
Cartof toamna
Soia neirigata
TOTAL
ha
An 1
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 2
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 3
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 4
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
An 5
operare
5,00
3,00
2,00
10,00
Ipotezele utilizate pentru determinarea veniturilor lunare la nivelul celor 5 ani de operare sunt sintetizate in
tabelul urmator:
Ipoteze incasari operare

Nr
1
2
3
Denumire cultura
Cartof toamna
Soia neirigata
Productivitate
(kg/ha)
20.000,00
30.000,00
1.700,00
Pret vanzare
(lei/kg)
1,30
0,20
1,70
UM
kg
kg
kg
Subventie
(lei/ha/an)
713,83
713,83
713,83
Luna primire
subventie
septembrie
septembrie
septembrie
Pe baza ipotezelor prezentate mai sus sunt completate liniile 1-12, precum si Linia 14 Capitolul
Subventii, din paginile dedicate din cadrul Anexei C.
PLATI
Linia 20 - Capitolul credite contractate - se refera la ratele si dobanzile aferente creditului contractat
pentru cofinantarea proiectului de investitii, conform centralizatorului prezentat la linia 17 pentru perioada
de implementare.
Linia 23 si Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile din ferma mixta: ferma de crestere porci si ferma vegetala.
Previziunea cantitativa si valorica a cheltuielilor din activitatea de crestere si ingrasare porci pe perioada de
operare se realizeaza pornind de la urmatoarele ipoteze:
Plati anuale
Greutate porc la achizitionare
Pret achizitionare porc
Plati achizitionare porci
Necesar asternut
30
8
144.000,00
0,10
Pagina 97/100
kg/cap
lei/kg
lei/an
kg/zi/cap
Plati anuale
Pret asternut
Plati achizitionare asternut
Necesar nutreturi combinate
Pret nutreturi combinate
Plati achizitionare nutreturi combinate
Necesar antibiotice
Pret antibiotice
Plati achizitionare antibiotice
Numar doze vaccin
Pret doze vaccin
Plati achizitionare vaccinuri
Materiale dezinfectie hala
Pret materiale dezinfectie hala
Plati achizitionare materiale dezinfectie
Echipamente/dotari personal hala
Pret echipamente/dotari personal
Plati achizitionare echipamente/dotari
250
1.680,00
160,44
1.000
160.440,00
25
360
5.400,00
5
10
30.000,00
6
96
576,00
3
100
300,00
Total necesar materii prime si materiale
342.396,00 lei/an
lei/t
lei/an
t/an
lei/t
lei/an
ml/cap
lei/l
lei/an
doze/cap
lei/doza
lei/an
litri/an
lei/l
lei/an
buc/an
lei/buc
lei/an
Necesar zilnic unitar apa adapare porci

Necesar zilnic unitar apa spalare hala si alte nevoi ferma
Pret apa
Plati achizitionare apa
Necesar energie electrica
Pret energie electrica
Plati achizitionare energie electrica
Plati salarii
6
30
0
0,00
5
0,5
913,00
27.864,00
l/cap/zi
l/zi
lei/mc
lei/an
kwh/zi
lei/kwh
lei/an
lei/an
Total alte plati
28.777,00
lei/an
Platile anuale medii pentru materiile prime si materialele necesare functionarii fermei vegetale sunt in valoare
de aprox. 126.112 lei/an, conform fiselor tehnologice de culturi (prezentate in cadrul Studiului de fezabilitate),
reprezentand:
o costuri cu materii prime si materiale activitati agricole: 85.173 lei/an
o costuri cu terti, zilieri: 40.939 lei/an
Pentru cultivarea cartofului se utilizeaza fertilizarea combinata cu ingrasaminte chimice si organice (conform
fiselei tehnologice de cultura prezentata in cadrul Studiului de fezabilitate): ingrasamintea chimica se
achizitioneaza de la terti iar ingrasamintea organica (gunoi) provine de la ferma de animale - dejectiile vor fi
valorificate.
Previziunea cantitativa a necesarului de ingrasamintea organica (gunoi) pentru cultura de cartof se realizeaza
pornind de la urmatoarele ipoteze:
Ipoteze dejectii produse de ferma de porci

Cantitate anuala de dejectii produsa
Ipoteze dejectii necesare cultura cartof

Pagina 98/100
3
16
1-2
200
3%
6
6,00
391,10
cicluri pe an
saptamani
saptamani
capete
capete/ciclu
kg/zi/cap
t/an
Ipoteze dejectii produse de ferma de porci

Cantitate de gunoi necesar pentru cultura de cartof
Suprafata teren cultivat cu cartof
agricole de cartof
10
5
t/ha
ha
50,00
t/an
Linia 24 si Linia 28 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente:

o Costurile cu personalul angajat:
Plati aferente salariilor (incluse in alte plati pentru desfasurarea activitatilor productive)
Nr
Functie
Nr. persoane
Salariu brut
(lei/luna)
Muncitori ferma
TOTAL
2
2
900,00
-
Contributii asigurari sociale

si de sanatate
(lei/luna)
261,00
-
lei
Total plati aferente
salariilor
(lei/luna)
2.322,00
2.322,00
o costuri 27.864 lei/an
Plati aferente salariilor (incluse in alte plati pentru desfasurarea activitatilor agricole)
Nr
Functie
Nr. persoane
Salariu brut
(lei/luna)
Operator tractor
TOTAL
1
1
900,00
-
Contributii asigurari sociale

si de sanatate
(lei/luna)
261,00
-
lei
Total plati aferente
salariilor
(lei/luna)
1.161,00
1.161,00
o costuri 13.932 lei/an

Linia 30 Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli administrative si impozite pe
mijloace fixe, centralizate in tabelul urmator:
Alte plati
Nr
1
2
3
4
Valoare
(lei)
Denumire plata
Cheltuieli administrative
Impozite si taxe - impozit teren
Impozite si taxe - impozit cladire
Impozite si taxe impozit tractor
TOTAL
300,00
100,00
1.600,00
200,00
2.200,00
lei
Luna efectuare
plata
(alegeti optiunea
LUNAR sau luna in
care se face plata)
PLATA LUNARA
martie
martie
martie
-
Platile aferente TVA de plata/de rambursat, contributiile fiscale datorate de intreprinderea individuala si
impozitul pe venit net sunt cuprinse in tabelul urmator. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii
sunt determinate conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Contributii fiscale, TVA si impozit pe venitul net

Nr
Denumire plata
TVA
Contributii fiscale datorate de
Intreprinderea Individuala
Impozit pe venitul net
TOTAL
2
3
lei
An 1
operare
41.593
An 2
operare
41.593
An 3
operare
41.593
An 4
operare
41.593
An 5
operare
41.593
8.551
8.830
9.110
9.389
9.668
13.046
63.191
13.814
64.237
14.581
65.284
15.348
66.330
16.116
67.376
CENTRALIZATOR PLATI SI INCASARI

Centralizarea incasarilor si platilor rezultate din activitatea fermei mixte pe perioada de operare sunt
prezentate mai jos:
Pagina 99/100
Nr.
Categorie incasari/plati
Vanzari fizice previzionate
Carne porc
Dejectii
Vanzari valorice previzionate
Carne porc
Dejectii
TOTAL incasari din productie
Plati pentru materii prime si materiale
- porci pentru ingrasat
- asternut pentru porci
- nutreturi combinate
- antibiotice
- vaccinuri
- materiale dezinfectie hala
- echipamente/dotari personal hala
- utilitati
Alte plati
- salarii personal activitati productive
TOTAL plati aferente activitatii de productie
Vanzari fizice previzionate
Cartof toamna
Soia neirigata
Vanzari valorice previzionate
Cartof toamna
Soia neirigata
TOTAL incasari din activitate agricola
Plati pentru materii prime si materiale
- materii prime si materiale activitati agricole
- terti, zilieri
Alte plati
- salarii personal activitati productive
TOTAL plati aferente activitatii agricole
1
2
1
2
1
1
2
3
1
2
3
1
Pret
(lei/UM)
UM
Anul 1
operare
Anul 2
operare
Anul 3
operare
Anul 4
operare
Anul 5
operare
8
70
kg
t
64.020
341
64.020
341
64.020
341
64.020
341
64.020
341
8
70
lei
lei
512.160
23.877
536.037
343.309
144.000
1.680
160.440
5.400
30.000
576
300
913
27.864
27.864
371.173
512.160
23.877
536.037
343.309
144.000
1.680
160.440
5.400
30.000
576
300
913
27.864
27.864
371.173
512.160
23.877
536.037
343.309
144.000
1.680
160.440
5.400
30.000
576
300
913
27.864
27.864
371.173
512.160
23.877
536.037
343.309
144.000
1.680
160.440
5.400
30.000
576
300
913
27.864
27.864
371.173
512.160
23.877
536.037
343.309
144.000
1.680
160.440
5.400
30.000
576
300
913
27.864
27.864
371.173
1,30
0,20
1,70
kg
kg
kg
100.000
90.000
3.400
100.000
90.000
3.400
100.000
90.000
3.400
100.000
90.000
3.400
100.000
90.000
3.400
1,30
0,20
1,70
lei
lei
lei
130.000
18.000
5.780
153.780
126.112
85.173
40.939
13.932
13.932
140.044
130.000
18.000
5.780
153.780
126.112
85.173
40.939
13.932
13.932
140.044
130.000
18.000
5.780
153.780
126.112
85.173
40.939
13.932
13.932
140.044
130.000
18.000
5.780
153.780
126.112
85.173
40.939
13.932
13.932
140.044
130.000
18.000
5.780
153.780
126.112
85.173
40.939
13.932
13.932
140.044
9.3 Indicatori financiari

In continuare sunt prezentati indicatorii obtinuti in urma completarii formularelor din Anexa C conform
ipotezelor anterioare:
Anul
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
UM
Specificatie
Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA
Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa
fie mai mare sau egal cu 1.2
Rata de actualizare
Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie
pozitiv
Total an
1
Total an
2
Total an
3
Valoare
602.206
2,1966
Total an
4
Total an
5
2,08
2,20
2,34
2,50
2,69
263.515
307.200
LEI
ANI
Numeric
8%
1.373.196
LEI
LEI
Pagina 100/100
156.633
188.232
223.859

14.1 SF - Porci-Ferma Vegetal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14.1 SF - Porci-Ferma Vegetal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Infiintare ferma crestere porci si

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

[Pozitie in cadrul echipei de

[Pozitie in cadrul echipei de

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati

2. Descrierea proiectului .................................................................................................................... 7

3. Date tehnice ale investitiei ........................................................................................................... 36

4. Durata de realizare (luni) si etape principale ................................................................................ 68

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

II. Partile desenate ........................................................................................................................... 84

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Data infiintarii solicitantului si forma de organizare juridica;

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

Denumire mijloc fix

Valoare neta la data intocmirii

Denumire mijloc fix

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

Suprafata totala (mp) /

[Se va completa suprafata

1.500 mp / curti constructii

[Se va completa suprafata

[Se va completa regimul juridic al

[Se va completa regimul juridic al

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

Investitia pentru ferma de porci consta in:

dotarea spatiilor de productie cu echipamente performante care sa asigure bunastarea porcilor in

asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei cu respectarea normelor impuse de legislatia

Investitia pentru ferma vegetala consta in:

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA

Structura productiei zootehnice si calcul UDE

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA ZOOTEHNICA

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI ZOOTEHNICA

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.

Adaptarea la standardele nationale si comunitare se va face prin:

respectarea in proiectarea si constructia spatiilor de productie si a spatiilor conexe a standardelor de

utilizarea/respectarea in cadrul fluxului de productie a unei tehnologii performante, mecanizate de

Exemple de astfel de masuri luate pentru respectarea standardelor:

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

izolarea si ventilatia adaposturilor asigura circulatia aerului; nivelul impuritatilor, temperatura

in cadrul fermei va fi amenajat un filtru sanitar.

masuri pentru prevenirea poluarii solului:

respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare,

respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa si

respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;

gestionarea corecta a deseurilor;

efectuarea in siguranta a transportului de deseuri colectarea si preluarea dejectiilor

tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima;

intretinerea corespunzatoare a sistemelor de climatizare a halelor.

pentru diminuarea zgomotului se vor intretine in stare buna de functionare: echipamentele

aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite,

livrarea animalelor se va face in conditii optime;

nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate,

Infiintare ferma crestere porci si dotarea fermei vegetale

adapostul pentru porci va fi construit astfel incat sa permita animalelor:

sa vada alti porci.

Exploatatia agricola vegetala: