REFERAT

RESURSE AGROTURISTICE ŞI LEGISLAŢIE ÎN

ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI AGROTURISM
 Cuprins

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA:

ORLAT Jud. Sibiu
1.1. Prezentarea localității:
 istoric
 aşezare geografică
 hartă
 vecini
 populaţie
 climă
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:
 munţi
 ape (râuri, lacuri, ape minerale)
 rezervaţii naturale
 monumente ale naturii
 vegetaţie (floră) si faună
 fotografii reprezentative
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:
 vestigii arheologice
 monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)
 muzee si case memoriale
 etnografie şi folclor
 fotografii reprezentative
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR
DE CLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete
 fotografii reprezentative
3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA: ORLAT

1.1 PREZENTAREA LOCALITATII

Orice legendă naşte o altă legendă...aşa s-a întâmplat şi la Orlat, unde bătrânii satului povestesc şi acum
despre cum uriaşii ar fi aranjat munţii, pădurile şi văile dimprejur dând naştere unui peisaj mirific.Tot bătrânii
povestesc cum, cu mult timp în urmă, pe când satul era atacat de năvălitori, oamenii seascundeau în munţi.
După plecarea atacatorilor conducătorii obştei coborau în sat, iar după ce se asigurau de îndepărtarea
pericolului, strigau celor din munte să “urle la vale”. Verbul “a urla" însemna pe atunci “a coborî".Aflat la
întâlnirea munţilor cu câmpia, Orlatul a avut de-a lungul timpului o poziţie strategică. Romanii şi-au construit
pe dealurile dimprejur turnuri de supraveghere în secolele I-II, aici exista o cetate prefeudală, iar în secolul
XIII, se construia o cetate medievală.

Mai mult decât atât, între anii 1764-1851 la Orlat se afla sediul comandamentului regimentului I român de
graniţă, care apăra frontiera Imperiului Habsburgic între Haţeg (jud. Hunedoara) şi Zărneşti (jud.Braşov)

Harta

  Asezare Geografica
Una dintre cele mai vechi aşezări din Mărginimea Sibiului, comuna Orlat este situată la 17 km vest de Sibiu, la
o altitudine de 483m în Depresiunea Cibinului, la confluenţa râurilor Cibin şi Săcel, respectiv a pârâului
Orlăţel. Docul confluenei celor trei ape se află în perimetrul satului.
  Vecini
VEST – Comuna Fantanele

SUD – Comuna Gura Raului

Nord-Est – Sibiu

 Populatie

Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Orlat se ridică la 3.205 locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.271 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români (96,1%), cu o minoritate de romi (1,31%). Pentru 1,93% din
populație nu este cunoscută apartenența etnică.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,82%), cu o minoritate
de greco-catolici (1,75%). Pentru 1,93% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

 Climă
Orlat se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate.
Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile
sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii .

1.2. RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE ALE LOCALITĂȚII:

 munţi
Comuna este relativ apropiata de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea
Muntilor Fagaras, al Munţilor Cindrel şi Lotrului, care marginesc depresiunea Cibinului in partea
de sud-vest.

 ape
Comuna este strabatuta de riul Cibin, piriul Saliste si piriul Orlatel.
  vegetatie
Teritorul comunei Orlat se intinde pe o suprafata de 59,02 kmp, 5902 ha, din care peste 60% reprezinta
terenuri cu vegetatie forestiera, aflate la altitudini cuprinse intre 700 si 1800 m.
Terenurile agricole reprezinta 34% din suprafata teritoriului localitatii, adica 2058 ha, din care 1031 ha
formeaza pasunile comunale cuprinse in proprietatea Consiliului Local situate in zona de deal si
munte, la altitudini ce depasesc 1000 m, izolate si greu accesibile.
1027 ha apartin proprietarilor particulari, din care, 617 ha terenuri arabile, 410 ha pajisti naturale,
situate in zona colinara.
Terenurile arabile sunt cultivate in proportie de peste 95%, cu urmatoarele culturi:
- Cereale paioase (grau, orz, ovaz), porumb, pe o suprafata de 350 ha;
- Cartofi si legume, pe o suprafata de 100 ha;
- Culturi furajere perene 167 ha;

Conditiile pedo - climatice ale zonei permit realizarea unor productii medii, la nivelul judetului Sibiu
(3000 kg/ha la paioase, 3500 kg/ha porumb, 20 t /ha la cartofi) productii, care de regula se realizeaza la
nivelul comunei Orlat, in mod constant.
Suprafetele agricole sunt grupate in parcele mici, iar o gospodarie exploateaza in medie 1,5 ha;
In comuna, principalele lucrari ale solului se efectueza cu tractoare de mica si medie putere, majoritate
vechi, depasite moral si fizic, dar si cu unelte si atelaje hipo.

 animale
Majoritatea efectivelor de animeale se gasesc in gospodariile populatiei si sunt formate din urmatoarele
specii:
- 4500 capete ovine si caprine, din care 3200 efective matca
- 400 capete bovine, din care 250 capete vaci si juninci
- 500 capete porcine, cu un rulaj anual de 1000 capete
- 230 capete cabaline pentru munca
- 5000 capete pasari, din care 3500 ouatoare

Pentru efectivele de animale detinute, in prezent crescatorii de animale nu pot realize intregul necesar
de furaje si in special furajele concentrate; acest fapt se datoreaza si specificului zonei, care este o
zona preponderent montana, iar capacitatea biologica si de productie a solului, conditiile pedo -
climatice nu permit productii care sa satisfaca necesarul de hrana pentru intregul efectiv de
animale aflate in gospodarii. Diferenta de furaje este suplinita prin cumparari. Crescatorii de
ovine, care detin efective mai mari, pe perioada de iarna se deplaseaza catre zonele cu ierni mai
blinde, si unde gasesc furaje cu un pret mai scazut.
Productiile animaliere realizate sunt folosite in gospodarie si comercializate local.
In ultima perioada, s-au creat cateva "nuclee de ferma", care valorifica laptele la procesatori
autorizati, si-au cumparat vaci de lapte (intre 5 - 25 capete), terenuri agricole comasate, cu
perspective de a deveni fermieri, asa cum prevad normele UE.
1.3. RESURSELE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE LOCALITĂȚII:

 vestigii arheologice

Orlat este o localitate cu o istorie bogată ce a început să fie scrisă încă din perioada feudală. Din
acele vremuri datează cetatea descoperită în nord-vestul satului, pe “Dealul Orlatului”
(Riesenberg). A fost individualizată mai întâi cetatea de pământ “scurtă”, ce domină malul stâng al
râului Săcel, cercetată arheologic în anii 1967-1969. Rezultatul săpăturilor pledează pentru
atribuirea cetăţii populaţiei autohtone româneşti, fiind folosită aproximativ între sfârşitul secolului al
XI-
lea
şi

mijl
ocul secolului al XII-lea.
Cetatea “La zid”, este o fortificaţie cu un plan eliptic, având diametrul de circa 240 m, aflată pe un
deal, la 3 km vest de Orlat, lângă Halta CFR Sibiel. Săpăturile arheologice din perioada menţionată
pledează pentru datarea acestei cetăţi de piatră în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului
al XIII-lea şi secolul al XV-lea. Aici este localizată o parte a castrului Salgo, pomenit în documente
la 1322.

Cetatea Scurtă este o așezare neolitică pe un deal numit Dealul Lidii sau Dealul Cetatea Scurtă
aflat în vecinătatea Orlatului la nord-vestul satului. Pe această înălțime cercetările arheologice și
mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două
fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea "La Zidu".

 Situri arheologice

Teritoriul sitului Cetății Scurteeste fortificat cu valuri de pământ din pantă, în cornișa
dealului în partea de vest fiind ridicată pe vremuri o palisadă. Prima atestare documentară a
cetății este în anul 1319, prima cercetare arheologică a fost făcuta între anii 1967 - 1969.
Situl este mărginit în sud și est de apele pârâului Cernavodă, spre nord-vest aflându-se două
șanțuri cu val. S-au descoperit materiale și urme ceramice atribuite așa-numitei culturi de
Ciugud fapt ce a permis datarea întregii fortificații în secolul al XII-lea.

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit urme de locuire încă din vremuri
preistorice (Cultura Coțofeni) și romane, fortificația fiind atribuită locuitorilor evului
mediu. Pe zona sitului au fost descoperite fragmente de ceramică de tip Ciugud, fapt ce a
determinat datarea construcției cetății în secolul al XII-lea de către populația autohtonă,
românească. De asemenea M. Roska menționează că aici a existat și o așezare neolitică.

De la această fortificație și-a primit numele și Orlatul, numit în anul 1322, Comuna de Sub
Cetate (Warolyafolw). Cetatea a fost identificată, de catre unii, cu cetatea regală de graniță
Salgo (în traducere, Strălucitoarea).
În cercetările arheologice pe care le-a efectuat aici, Thomas Nägler menționează existența
pe vârful "La Zidu", pe înălțimea de lângă halta CFR, a unui sit arheologic ce conține o
cetate de piatră cu rol de așezare din epoca bronzului ovală, prinsă cu mortar, cu un
diametru de maxim 228m, ziduri cu o grosime medie de 1,4m și o înălțime maximă de
2,5m. Nagler datează construcția la începutul secolului al XIV-lea în funcție de ceramica
găsită.Se presupune că fortificația de piatră construită la începutul secolului al XIV-lea "La
Zidu", a preluat rolul jucat un secol mai devreme de Cetatea scurtă.

În perioada 1995-1996, Luca-Părean, a descoperit în locul Viile Orlatului, fragmente

ceramice neornamentate și ornamentate ce aparțin culturii Wietenberg și menționează
existența unor materiale arheologice a căror proveniență este neprecizată, materiale ce ar
aparține culturii Vinča și Petrești precum și din epoca bronzului) sau neolitic
Pe dealul unde se află Cetatea Scurtă, a fost ridicată o troiță în semn de omagiu și respect
față de eroii români care s-au jertfit pentru propășirea neamului în primul război mondial.
Legende

De-a lungul timpului aceste cetăți au născut o mulțime de legende și mituri, cum că pe aici
dacii au ascuns comori, aur și muniții de război. În anul 1860 febra aurului a cuprins dealul
de la Orlat în mod oficial. O societate pe acțiuni cu sediul la Sebeș a început să facă
prospecțiuni în primetrul ruinelor orlățene. La sfârșitul secolului al XIX-lea Alexandru
Gregorevici, un preot greco-catolic, și-a pierdut întreaga avere în încercarea de a descoperi
vestigii arheologice în această zonă.[11] Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se
povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea La
Zidu. Ca fiecare comoară aceasta era protejată de un blestem. Povestea comorii vine, după
părerea istoricului Aurel Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în
arhivele regale de la Târgu Mureș a unei scrisori care a aparținut unui dezertor din armata
imperială. În aceasta, dezertorul ar fi scris înainte să moară, cum a descoperit el comoara lui
Decebal din Munții Cindrelului, într-un loc cu ziduri străvechi, cu doi ogari de argint care
păzeau intrarea într-o încăpere. Trecând prin această cameră se ajungea în cea de a doua
plină cu schelete omenești, după care se ajungea în a treia care era camera tezaurului.
Tezaurul ar fi fost compus din statuia lui Decebal din aur aflată între mai multe figuri
omenești, din aur masiv, adunate în jurul unei mese. Decebal era sculptat stând pe un tron.
De asemenea, într-o parte a camerei erau statui din aur cu soția lui Decebal, Ezis, și
însoțitoarele sale având o cloșca cu pui, mult aur și argint și pietre prețioase.

 monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)

 Biserica „Sfântul Nicolae” (1796) - veche biserică greco-catolică
Biserica „Sfântul Nicolae” din Orlat, județul Sibiu, este una din cele mai vechi biserici
române unite (greco-catolice) din Mărginimea Sibiului. Edificiul a fost construit în anul
1796. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice, sub cod LMI SB-II-m-B-
12496. Aici a slujit ca preot unit între anii 1910-1916 scriitorul și academicianul Ion
Agârbiceanu.

A fost ridicată în anul 1796 în stil baroc, pe o suprafață de 301 mp, cu un turn ascuțit, de
factură neogotică. Biserica este construită din piatră și cărămidă și acoperită în întregime cu
țiglă. A fost zugrăvită în frescă de Simion Zugravul, în anul 1798.Simon, inițial “ot
Craiova”, din 1780 “ot Belgrad”, este unul dintre cei mai importanți artiști români ai celei
de-a doua jumătăți a veacului al XVIII-lea, valoarea operei sale fiind dată atât de calitatea
exemplară a execuției, de mediul artistic pe
care l-a frecventat, dar și de numărul
impresionant de lucrări care au supraviețuit
bătăliei cu timpul.

Mănăstirea Sfânta Treime – lucrările au fost

începute în anul 1992. Pictura interioară
executată în frescă neobizantină a fost
finalizată în anul 2000.

 muzee

Muzeul de etnografie și folclor din Orlat

 case memoriale

Troița Eroilor Români din Primul Război

Mondial. Troița ridicată în cinstea eroilor
români din Primul Război Mondial se află pe dealul Cetate din comuna Orlat și a fost
realizată între anii 1930-1940. Troița este realizată din lemn cu incizii ornamentale și este
înconjurată cu un gard metalic. Pe fațada troiței se află următorul înscris comemorativ: „În
amintirea eroilor căzuți pentru întregirea neamului“.
  personalități
 Ioan Brad (n.1817 - d.1890), prefect de legiune română în timpul revoluției de la
1848-1849.
 Dimitrie Ivănuș (n.1851 - d.1878), medic militar participant la Războiul de
independență.
 Vasile Băcilă (n.1914 - d.1945), ofițer - erou căzut în ultima zi de război, în
Cehoslovacia.
 Petru Olariu (n.1881 - d.1959), scriitor, editor, învățător.
 Ion Agârbiceanu (n.1882 - d.1963), scriitor, academician, preot greco-catolic, paroh
în Orlat între 1910 - 1916.
 Romul Simu (n.1857 - d.1939), primul monograf al comunei.
 Moise Panga (n.1804 - d.1866), învățător și pedagog, publicist.
 Liviu Rebreanu (n.1885 - d.1944), a scris la Orlat: Ciuleandra, Crăișorul și o parte a
romanului Ion.
 Julius Bielz (n.1884 - d.1958), etnograf, colecționar și istoric de artă.
 Vasile Petri (n.1833 - d.1905), pedagog - director și inspector al școlilor
grănicerești.
 Ion Pop-Reteganul (n.1853 - d.1905), folclorist și scriitor.
 Octavian Beu (n.1893 - d.1964), muzicolog.
  etnografie şi folclor
Portul. Costumele tradiţionale ale mărginenilor sunt alcătuite prin îmbinarea
cromatică de alb-negru, de o eleganţă şi o frumuseţe recunoscută. Bărbaţii poartă vara
pantaloni albi, cămaşă albă, şerpar, pieptar negru, iar pe cap o pălărioară. Iarna, cioareci
( nădragi) din pănură de lână ţesută la război, cămaşă, pieptar, căciulă din blană neagră de
miel, cizme şi cojoc.

Portul femeiesc este format din ie făcută din pânză albă cusută cu altiţe şi cu flodor pe la
mâneci, pieptar negru de catifea sau postav, poale albe încreţite, încinse cu brâu tricolor,
crătinţă neagră în spate, sorţ negru cu ciucuri pe jos în faţă, ciorapi şi ghete negre, pe cap
cârpă neagră cu ciucuri de ibrişin.

Orlăţenii se mai îmbracă aşa doar în zilele de sărbătoare sau la diferite ocazii.

Meşteşugurile care
se mai practică azi în
Orlat sunt jogăritul,
oieritul, ţesutul (în
special tricolorul
pentru haine), cizmăritul, potcovitul ( cu specificaţia ca dacă în trecut cuiele se făceau aici,
acum ele se cumpără).

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN ORLAT ŞI GRADUL LOR

DE CLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de
margarete

PENSIUNEA TURISTICĂ ANGELA

2 margarete
12 locuri
 Descriere
Cand, in agitatia si nepasarea lumii moderne, uitam sa zambim, sa visam, sa ne
bucuram de razele soarelui, avem neaparata nevoie de o terapie a sufletului, pentru a
reinvata sa traim. Si nu exista loc mai potrivit pentru o astfel de lectie decat pensiunea
Angela.
Inconjurata de linistea si pacea specifice satului romanesc, pensiunea este o farama de
paradis: fatadele inundate de flori explodeaza, din primavara pana in toamna, in cele
mai surprinzatoare combinatii de culori, umbra binefacatoare a copacilor alina
dogoarea zilelor de vara, iazul amenajat in gradina sopoteste dulce si micile detalii
rustice din curte sunt un deliciu.

PENSIUNEA TURISTICĂ ILEANA

3 margarete
10 locuri

Descriere:
Pensiunea se afla la 15 km de Sibiu, pe malul raului Cibin. Ofera cazare in trei camere
duble, parcare in curte. Pensiunea are gradina mare cu legume si flori, foisor cu gratar,
loc de joaca pentru copii si spatiu de campare (vara se poate dormi si in fan. Iarna,
partia de ski Trecatoarea Lupilor - 4km).

PENSIUNEA TURISTICĂ ANCA

 2 margarete
10 locuri

Pensiunea Anca este situata in comuna Orlat, la 17 km distanta de frumosul burg

transilvan, Sibiu.

Cele 5 camere ale pensiunii, mobilate in stil modern, va pot oferi tot confortul de care
aveti nevoie.

Curtea este larga, incarcata toata vara de verdeata si flori. Foisorul, bine pozitionat,
este unul din locurile de relaxare cele mai apreciate ale pensiunii.

Pentru cei dinamici, sportivi, pensiunea Anca are pregatite 2 aparate de fitness precum
si drumetii in frumosii munti ai Cindrelului.
 PENSIUNEA TURISTICĂ PERLA MĂRGINIMII
2 margarete
24 locuri

Descriere
Perla Marginimi, construita in 2006, iti ofera 24 de locuri de cazare, impartite in
camere single, duble sau triple cu baie dedicata sau pe hol. Caldura iti este asigurata
 prin centrala proprie, iar apa calda este permanenta.
Pentru timpul liber te invitam sa alegi intre a vizita, a te juca, a te odihnii sau a
sarbatori. Noi iti punem la dispozitie informatii complete despre obiectivele turistice
ale zonei, curtea proprie, terasa amenajata şi clubul pensiunii. Doar sa alegi ce-ti place
mai mult sa faci in orice moment.
Cat despre cei dragi. . .
Poti comunica cu ei prin telefon, internet sau reteaua Gsm
. . . Iar masina?
De ea ne ocupam noi: se va odihni in unul din cele 10 locuri de parcare proprii
pensiunii.Ramane doar sa iti anunti venirea.

3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN ORLAT

 situaţia turismului rural (agroturismului)
Localitate cu o economie diversificată (industrie textilă, prelucrarea lemnului, construcţii,
comerţ, agricultură) comuna Orlat dispune de o serie de pensiuni agroturistice foarte apreciate.
Aici s-a cazat însuşi preşedintele României, Traian Băsescu, în cursul vizitelor sale la Sibiu, în
anul 2007, atunci când reşedinţa de judeţ avea statut de Capitală Culturală Europeană. În comună
există o şcoală generală, o grădiniţă, un muzeu de etnografie şi folclor precum şi două obiective
memoriale (o troiţă şi un obelisc ridicate la mijlocul secolului al XX-lea în cinstea eroilor căzuţi
pe câmpurile de luptă în timpul celor două războaie mondiale).

 Analiză SWOT

ANALIZA SWOT MARGINIMEA SIBIULUI

GRUPA I – TERITORIUL

Prezentarea geografica si fizica

 PUNCTE TARI  PUNCTE SLABE

Relieful muntos din sudul judeţului
creează un important potenţial  Prezenţa unor areale cu riscuri
hidrotehnic, silvic şi turistic cu elemente geomorfologice (alunecări de teren,
valoroase de flora si fauna specifice. surpări, torenţialitate).

 Climat de depresiune cu trăsături de  Apariţia, rară, a unor inversiuni

 termice.
adăpost.
 Climat montan de expoziţie nordică  Oscilaţii climatice induse de
cu o durată şi grosime mare a fenomenele încălzirii globale.
stratului de zăpadă, favorabil
agrementului hivernal.  Datorită reliefului parţial muntos,
există zone întinse unde
 Resurse de apă de suprafaţă bogate
infrastructura fizică este slab
provenind din zona montană.
dezvoltată.
 Prezenţa unor resurse ale subsolului
(piatră de construcţie).
 Faună cinegetică şi piscicolă variată.

 OPORTUNITATI
 Pozitia avantajoasa a zonei in raport
cu proicetele europene.
 RISCURI
 Posibilitatea apariţiei unor fenomene
imprevizibile: inundaţii, cutremure,
care pun în pericol structuri
antropice.

Localizarea teritoriului
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Poziţia geografică a Mărginimii Sibiului,in
 Largă suprafaţă din zona montană fără
imediata apropiere a municipiului Sibiu
acces la reţele electrice.
facilitează conexiuni cu celelalte regiuni şi
 Reţeaua hidrografică, asimetrică faţă de
concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii.
teritoriul judeţean, a facilitat
 Situata în centrul Romaniei ,are cai de acces
dezvoltarea aşezărilor de-a lungul
bune si diversificate, apropiere faţă de
cursurilor principale, preponderent în
municipiul Sibiu ii confera acces la aeroportul
nordul şi sudul judeţului.
Sibiu.

OPORTUNITATI RISCURI
 Apropierea zonei de municipiul Sibiu si
notorietatea data de „Sibiu Capitala Cultural
 Orientarea investitorilor spre alte zone
Europeana 2007”.
în funcţie de facilităţile oferite.
 Pozitia avantajoasa a zonei in raport cu
proicetele europene.
Populatie-demografie
PUNCTE TARI
 In zona exista oraşe mici, flexibile la
restructurare şi adaptare funcţională si
numeroase sate mari cu potenţial
habitational ridicat cu pretabilităţi sporite de
dotare şi organizare.
 Zona Mărginimii Sibiului este locuita din vechi
timpuri români, ortodoxi cu o omogenitate
etnică (peste 96 % români) si o omogenitate
confesională (peste 96 % ortodocşi) si de
asemenea cu o toleranţă etnică ridicata
 Dezvoltarea multiculturalismului şi a
dialogului intercultural în instituţiile
educaţionale si in zona in general
 Creşterea demografică este pozitiva in zona
datorata creşterea numerică a populaţie
urbane (51/4 %) avand bilanţ demografic
pozitiv (0,7 ‰) si o speranţă de viaţă ridicată
 Majoritatea populaţiei e activă avand un nivel
de instuire mediu si o forţa de muncă relativ
bine educată/instruită;
 Rata brută de cuprindere în învăţământul
primar, gimnazial, precum şi în cel liceal este
în creştere si rata abandonului şcolar şi este
în scădere (cel puţin în ultimii ani);
 Existenţa in zona a principalelor forme
educaţionale (de la ciclul preşcolar la cel
postliceal);
 Nivel de trai peste media pe tara a populatiei
din zona;

OPORTUNITATI RISCURI
 Existenta si accesarea de fonduri europene
pentru reconversie profesionala si nu numai,
in general fondurile pentru resurse umane
(POS DRU).
 Existenta unor strategii de dezvoltare
educaţională autentice şi originale si a unor
strategii care se adreseaza dezvoltarii
resurselor umane.
 Dezvoltarea unor parteneriate, colaborări,
PUNCTE SLABE
 Lipsa unei orientări clare în
sistematizarea rurală şi urbană.
 Migrarea populaţiei active, in special
migraţia în mediul urban a tinerilor cu un
grad înalt de pregătire profesională în
căutarea unui loc de muncă si de cativa
ani se constata migrarea acestora in
strainatate
 Existenţa populaţiei de etnie romă în
zonă cu probleme sociale majore ceea ce
duce la creşterea ratei abandonului şcolar
şi a analfabetismului;
 Mari disparităţi în răspândirea populaţiei
(115 loc/km² în urban faţă de 13,3
loc/km² în rural).
 Îmbătrânirea populaţiei in mediul rural si
o depopularea zonei rurale,in special a
satelor apartinatoare de orasul Saliste.
 Existenţa în învăţământul rural a unui
număr de cadre didactice nespecializate
fapt ce se datoreaza remuneraţiei slabe a
personalului didactic, personalului
didactic auxiliar şi a personalului
nedidactic.

 Criza economică globală si nationala care
afecteaza nivelul de trai al populatiei
 schimb de experienta pe plan judetean,
regional,national si extern.
 Existenţa unor instituţii guvernamentale si
organizaţii neguvernamentale care se ocupă
de pregătirea profesională şi reconversia
forţei de muncă.
 Colaborarea strânsă între populaţia zonei cu
persoane emigrate în străinătate şi înfiinţarea
de societăţi cu capital mixt.

Patrimoniu de mediu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Existenta unor resurse naturale variabile (păduri, parcuri, ape etc.)
face ca zona sa fie un important potential hidrotehnic,silvic si
turistic.
 Peisaj montan spectaculos, propice amplificării şi diversificării
 Defrişări masive,
turismului montan în toate formele lui.
fără acţiuni de
 Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de plante şi
reforestare.
animale sălbatice şi punerea lor sub regim de ocrotire de ex.
 Braconaj.
existenţa in zona a unor arii de protecţie a zonei-monumente şi
 Lipsa resurselor
rezervaţii naturale-Iezerele Cindrelului,Site Natura 2000 Valea
energetice sau
Frumoasei.
miniere.
 Valoare crescanda a peisajului datorate pasuniilor alpine din Muntii

Cindrel si Muntii Lotrului.
 Inexistenţa unor surse industriale de poluare majore, face ca
teritoriul Mărginimii Sibiului, în general, să fie slab sau deloc poluat.


Patrimoniu arhitectural si cultural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Zona Marginimii Sibiului este cunoscuta in
taara si stainatate datorita unor personalităţi
locale renumite in zona , ca de ex, Emil Cioran si
Octavian Goga.
 Sărbători tradiţionale renumite se organizeaza  Neperpetuarea tuturor tradiţiilor si
in zona, fiecare localitate avand o manifestare obiceiurilor din zona Marginimii Sibiului
culturala bine promovata. ,in special cele legate de oierit.
 Exista elemente de patrimoniu cultural material  Reteaua culturala de camine culturale,
si imaterial bine pastrat si valorificat datorat bibloteci si muzeee nu este
aşezări antice, dacice şi daco-romane care se modernizata si valorificata.
gasesc in zona  Starea fizică a dotărilor culturale
 Monumente, ansambluri arhitecturale şi situuri produce disfuncţionalităţi.
de valoare naţională numeroase (44).  Lipsa personalului specializat ce
 Reţeaua de dotări publice culturale este deserveşte dotările culturale.
prezenta in zona prin camine culturale,
bibloteci si muzee.
 Zona etno-culturala cunoscuta cu tradiţii locale
bine păstrate.

Economia locala

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Aşezări de contact morfologic cu polivalenţă a
resurselor si profil economic complex al oraşelor şi al  Extinderea activitatilor
unor sate mari. economice fara valoare
 Număr mare de agenţi economici, in special in orasul adaugata.
Saliste.

Repartizarea populatiei active

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Exista un echilibru al populaţiei ocupate între cele trei
sectoare primar ,secundar si tertiar.
 Pondere încă ridicată a
populaţiei ocupate în
 Funcţii diversificate ale localităţilor, o bună dezvoltare a
sectorul
activităţilor neagricole, în special în sectorul secundar, cu
tradiţie în judeţ.
Agricultura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Mărginimea Sibiului este cunocută ca o zonă veche
 Creşterea suprafeţelor de teren
agro-pastorală cu tradiţie în oierit, în zonă
neexploatate.
existând conform ultimului recensământ un număr
 Gestiunea deficitară a resurselor de
de 145.664 ovine. La Poiana Sibiului a fost
apă.
înfiinţată prima Uniune a Oierilor din România, în
 Mentinerea agriculturii in sfera
perioada interbelică.
subzistentei
 Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi, păşuni şi
 Productivitatea redusa a muncii in
fâneţe, în suprafaţa agricolă cu posibilităţi de
agricultura
dezvoltare a sectorului zootehnic.
 Scaderea numarului efectiv de
 Resurse forestiere bogate (54 % din fondul funciar)
animale.
cu o consistenţă şi conformaţie favorabilă a
 Gestiune deficitară a pădurilor
pădurilor.
privatizate (defrişări masive, lipsa
 Produse secundare abundente (ciuperci, fructe de
replantărilor).
pădure, vânat).
 Activitate de recoltare neorganizată
 Existenta in zona a ocoalelor silvice private ceea ce
si terenuri cultivabile puţin extinse.
duce la o mai buna administrare a fondului
 Fragmentarea accentuată a
forestier.
proprietăţilor si un grad redus de
 Larga extensiune a păşunilor şi fâneţelor (76 % din
asociativitate.
suprafaţa terenurilor agricole).
 Mecanizare insuficientă a
 Alaturi de pastorit si agricultura, printre
agriculturii.
preocuparile traditionale secundare, se numara
 Insuficienţa acţiunii de înregistrare a
culesul din natura, albinaritul, vanatoarea,
mărcilor produselor locale si
pescuitul si paduraritul.
necertificarea produselor
 Medie bună a densităţii agricole (1,1 loc/ha
 Grad ridicat de fărâmiţare a
agricol) si produse agro-alimentare precum Branza
terenurilor.
de Marginime cunoscuta in intraga tara.
 Valorificarea slaba a fructelor de
 Surplus al unor produse vegetale (cartofi, legume,
pădure, plante medicinale
fructe) şi animaliere (carne, lapte, ouă, lână).
 Exista rezistenta datorata regimului
de dininte de 1989 la constituirea
 Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai
grupurilor de producători (lemn şi
ales pentru teren arabil şi păşuni.
animale)
 Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor
 Exploatarea vânatului existent în
chimice şi a pesticidelor care contribuie la
fondul forestier peste efectivele
obţinerea unor produse agricole cu grad redus de
optime şi practicarea braconajului.
poluare.
 Produse tradiţionale ecologice
 Fond funciar variat compus din soluri cu fertilitate
nevalorificate (desfacere inexistentă
mijlocie şi posibilităţi de exploatare agricolă şi
ca şi produse ecologice).
forestieră diversificate.

OPORTUNITATI RISCURI

 Cererea crescanda pentru produsele alimentare
ecologice pe piata UE.
 Dezvoltarea turismului determina cresterea cererii
de produse agricole si valorificarea lor eficienta pe
plan local.
 Nevoia de produse cu marca zonei (DOC).
 Promovarea şi susţinerea unei agriculturi ecologice
prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să
protejeze mediul la nivel UE.
 Existenta subvenţiilor pentru creşterea oilor.
 Existenta fonduri externe, in special FEADR.
Industrie-IMM-micro-intreprinderi
PUNCTE TARI
 Suprafaţa forestieră constituie un important
potenţial economic şi de mediu.
 În zona Mărginimii Sibiului există o bogată
varietate de resurse naturale.
 Mestesugurile populare cele mai bine
reprezentate sunt fieraritul, prelucrarea lemnului,
prelucrarea textilelor si prelucrarea pieii.
 Forta de munca calificata si specializata.
 Valorificarea superioară a resurselor naturale şi
antropice şi crearea unor produse competitive
(creşterea calităţii serviciilor).
OPORTUNITATI
 Scaderea numarului efectiv de
animale.
 Concurenta neloiala poate
determina disparitia produselor
traditionale.
 Legislatie incoerenta si prost
aplicata la nivel national.
 Integrarea in Uniunea Europeana
implica respectarea unor termene si
obligatii in cadrul PAC ceea ce
afecteaza piata de desfacere a
produselor agricole romanesti
 Există riscul ca unii întreprinzători să
dispara din piata datorita
dificultatiilor datorate globalizarii si
dificultatiilor de integrarea in piata
UE.
PUNCTE SLABE
 Infrastructura slab dezvoltată în
transporturi şi comunicaţii.
 Aport redus de capital străin în
capitalul social al IMM-urilor.
 Capacitatea lentă de adaptare a
IMM-urilor la modificările intervenite
în structura pieţelor.
 Lipsa unei strategii de dezvoltare
economică integrată a regiunii.
 Locuri de muncă insuficiente pentru
populaţia activă in zona Marginimii
Sibiului .
RISCURI
  Orientarea europeana spre energiile regenerabile
integrează deşeurile lemnoase în materiile prime  Orientarea investitorilor spre alte
ale acestora. zone geografice.
 Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea  Reducerea si deprecierea
competitivitatii economice. potentialului forestier.
 IMM-urile din zona se pot dezvolta datorita  Scaderea eficientei valorificarii
colaborarii Camerei de Comert cu partenerii din produselor secundare.
Statele Membre ale UE.

Comert si sectorul de servicii

PUNCTE
PUNCTE TARI
SLABE
 Organizarea târgurilor şi festivalurilor este o oportunitate pentru prezentarea
obiceiurilor şi ocupaţiilor/vânzarea produselor traditionale.


OPORTUNITATI RISCURI

Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Reteaua de drumuri judetene si comunale
este bine dezvoltată in zona.
 Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale este
destul de bine dezvoltată datorită existenţei
resurselor de gaz în judeţ.
 Alimentarea cu energie electrică generalizată.
 Majoritatea localităţilor posedă alimentare cu
apă şi canalizare.
 Modernizarea echipamentelor de
telecomunicaţii, extinderea telefoniei mobile
şi a Internetului.
 Reţeaua de dotări publice pentru învăţământ
este dezvoltată, cuprinzând toate treptele de
învăţământ: preşcolar, gimnazial, liceal si
profesional.
 Centre de comună cu deficit de dotare şi
servicii (Râu Sadului).
 Sate mici, lipsite de servicii elementare
(şcoală primară, puncte sanitare).
 Necorelarea totală a tipurilor de
învăţământ post-liceal public cu
cerinţele pieţei muncii;
 Puterea instalată nu asigură necesarul
de consum al dezvoltării în perspectivă.
 Reteaua de drumuri din zona necesita
reparatii si mai există in zona montana
drumuri greu accesibile
 Probleme legate de colectarea, sortarea,
gestionarea şi valorificarea deşeurilor
menajere şi industriale in majoritatea

 Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea
sănătăţii este diversificată şi relativ bine
distribuită teritorial, existand in fiecare
localitate dinspensare si farmacii
localitatilor din zona.
 Numeroase gospodării fără fose septice.
 Depozite de deşeuri neamenajate
adecvat, ecologic.
 Randament scăzut al termoficării de tip
individual.
 Reţele de alimentare cu apă învechite.
 Lipseşte epurarea biologică a apelor
uzate.
 Probleme legate de calitatea apei si
sistemul de canalizare in majoritatea
localitatilor din zona.
 Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor în unele
localităţi rurale izolate influenţează
negativ procesul de învăţământ.
 Asistenţa medicală precară în unele sate
apartinatoare de principalele localitati
din zona.
 Fonduri reduse destinate asistenţei
sociale a copiilor şi bătrânilor.

OPORTUNITATI RISCURI

Activitati sociale si institutii locale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Conexiuni strânse ONG care activeaza in municipiul Sibiu.
 Schimburi de experienta cu ONG din tara si strainatate.  Slaba comunicare intre ong in
 Personal instruit ong in scriere proiecte,management general
proiect,s.a.  Exista ong locale fara sedii
 Proiecte de colaborare si cooperare in zona ,mediul  Slaba finantare pt ONG
extern si in localitati

OPORTUNITATI RISCURI
 .
 Legislatie deficitara pt mediul
 Existenţa ONG-urilor care isi desfasoara activitatea la
asociativ.
nivel zonal si local.
 Inexistenta fonduri nationale
 Importanţa crescândă a sectorului neguvernamental in
pt ong
cadrul axei Leader
 Mediu nepritenos pt
 Statutul de centru urban al localităţii Sălişte, ca premisă
functionare ong
favorabilă a creşterii rolului său polarizator şi de
 Lege a sponsorizarii si a
reprezentativitate intra şi interregională.
parteneriatului public- privat
 Existenta fonduri europene pt ong
ineficiente

Politici de dezvoltare locala intreprinse in teritoriu
PUNCTE TARI
OPORTUNITATI
 Existenţa liniilor de finaţare europene si
comunitare ,in special a FEADR.
 Dezvoltarea parteneriatelor cu mediul
extern ,in special cu
Franta ,Olanda ,Belgia,Austria si Germania.

Turism
PUNCTE TARI
 Zona etno-folclorica recunoscuta la nivel
national si consacrata drept pol agroturistic.
 Zona face parte din reteaua de „Destinatii
Europene de Excelenta in Turism „ si exista
proiecte in care o sa se stabileasca „Brandul
Mărginimii Sibiului”.
 Potenţial turistic natural şi antropic remarcabil
cu pastrarea aspectului traditional al satelor.
 Existenţa in zona a pensiuni/întreprinderi PF şi
AF in domeniul turismului si a Centrelor de
Informare Turistica.
 Numeroase festivaluri locale cu specific etno-
folcloric si gastronomic.
 Zone propice practicarii zborurilor cu parapanta,
ciclismului montan, curselor ATV ,
motociclismului si traseele specifice.
 Situri Natura 2000 cuprinzand sudul muntilor
Cindrel, Valea Frumoasei, muntii Lotrului.
 Exista programe pentru refacerea „Drumului
Regelui”, ce leaga zona etnografica a Marginimii
Sibiului cu cea a Vaii Sebesului si pentru
reabilitarea statiunea montana Paltinis (prima
din tara).
 Pozitionarea sa la intersectia principalelor
trasee din Muntii Cindrel.
 In zona exista o retea bine dezvoltata de
pensiuni turistice si au fost implementate
PUNCTE SLABE
Lipsa iniţiativelor de interrelaţionare cu alte regiuni
învecinate
RISCURI
 Legislaţie naţională incoerentă si o
birocraţie excesiva in ceea ce priveste
absorbtia fondurilor europene.
 Necunoaşterea suficientă a implicaţiilor şi
avantajelor aderării României la UE.
PUNCTE SLABE
 Lipsa zonelor şi activităţilor de
agrement în afara pensiunilor.
 Obiectivele turistice din zona nu sunt
bine valorificate si posibilitatiile de
petrecera a timpului liber in muntii
Cindrel si Lotru sunt relativ putin
cunoscute.
 Lipsa unor dotări turistice
corespunzătoare.
 Fonduri insuficiente pentru refacerea
siturilor istorice si lipsa de la siturile
istorice a informaţiilor în limbile de
circulaţie internatională.
 Exista o neincredere si o lipsa de
informatii in ceea ce priveste accesarea
programelor europene de finanţare
(FEADR) pentru înfiinţarea de pensiuni
turistice.
 Pondere încă redusă a populaţiei
ocupată în turism (3 %).
 Valorificarea incipientă a unor resurse
turistice (climaterice, balneare,
culturale).
 proiecte finantate din programul Sapard.
 Dezvoltarea şi modernizarea întregii baze
materiale turistice în raport cu cerinţele
turismului internaţional competitiv.
 Largi posibilităţi de dezvoltare a agroturismului
si turismului rural datorită peisajului, datinilor,
obiceiurilor, a monumentelor naturale şi a
specificului aparte a zonei Mărginimea Sibiului.

OPORTUNITATI RISCURI
 Disponibiltăţi materiale şi umane pentru
promovarea turismului.
 Afectarea patrimoniului turistic prin
 Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin
degradare sau amenajare neinspirata.
existenţa unor facilităţi de scutire de impozite şi
 Practicarea unui turism necontrolat
creditarea avantajoasă a celor care investesc în
duce la distrugerea florei si faunei din
amenajări agroturistice.
zonele declarate monumente ale
 Existenta fondurilor strucurale FEADR penrtu
naturii.
dezvoltarea turismului rural.
 Trendul ascendent al turismului rural in UE.

4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
O vacanţă în zona cunoscută sub denumirea de Marginimea Sibiului, vă oferă prilejul să decoperiți una
dintre cele mai vechi așezări din această parte a ţării -comuna Orlat, ce se remarcă prin frumuseţea
reliefului şi liniştea naturii. vechea tradiție istorică a satului este completată de numeroase obiective
turistice ce nu pot lipsi din itinerariul vostru de vacanţă.

Potenţialul turistic al satului este bine pus în valoare, iar ofertele de cazare vin să satisfacă aşteptările
oricărui turist, care știe să aprecieze farmecul naturii şi locuinţele cu arhitectura tradițională.

Tradiţiile şi datinile locului sunt păstrate cu sfinţenie şi sunt cel mai bine evidenţiate cu ocazia marilor
sărbători religioase de peste an.
5. BIBLIOGRAFIE

http://comunaorlat.ro/despre-comuna/date-geografice
http://www.primariaorlat.ro/
http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice-Marginimea-Sibiului-
Orlat.aspx
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Orlat,_Sibiu
http://www.sibiul.ro/comune-din-sibiu/orlat.html
http://www.lapensiuni.ro/pensiuni-transilvania/sibiu/orlat
http://www.turistintransilvania.com/cetatea-de-la-orlat-si-legenda-aurului-ascuns-de-daci-
5806/