Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA VALAHIA, Targoviste

Facultatea de Stiinte Economice


Specializare:E.C.T.S.
Forma de invatamant:ZI
Anul III

TURISMUL RURAL IN FRANTA

Student: Manguta Toma Adrian

Cuprins
Cap.1:Turismul rural pe plan international
Cap.2:Turismul in Franta
2.1.Terminologia SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE (FRANA)
Cap.3:Forme de organizare
3.1.Turismul cultural
3.2. Turismul de sanatate
3.3. Turismul de recreere
3.4. Turismul sportiv
3.5. Agroturismul

Cap.4:Promovarea turismului rural in Franta


Cap.5:Concluzii
Bibliografie

CAP.1 TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAIONAL

Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta ct mai departe de locurile aglomerate,
de poluare, de zgomot. Din ce n ce mai mult, turistii renunta la hotelurile luxoase si doresc sa se
simta ca acasa, ntr-un cadru intim, sa beneficieze de servicii personalizate. Dar, pe de alta parte,
nu pot sa renunte la un minim de confort. Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de
agroturism, si tot mai multi au apelat la aceste forme de turism, pentru a-si petrece vacanta sau
concediul. Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras n principal turistii dornici de
aventura, dar care si doreau un spatiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii mici, care
sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice, de libertatea ce li se ofera n ceea ce
priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vrsta a treia. Conceptele de turism rural
difera de la tara la tara, n ceea ce priveste spatiul de cazare oferit si activitatile pe care le
implica. Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile Uniunii Europene.
Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai putin organizata. Ceea
ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic n spatiul rural.
Numeroase organizatii de turism, din diverse tari europene , se preocupa de organizarea si
institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel necesitatea de a crea sau recrea
ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate
pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de
diferite categorii de turisti, dintre care amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si
petreaca vacanta sau concediul ntr-o zona linistita si la preturi accesibile.
Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe deosebiri se refera la capitolul de
dotari si servicii, fiecare tara avnd potentialul sau propriu si punctele sale forte. Una dintre
organizatiile de turism rural este EUROGTES. Aceasta a fost nfiintata n 1990, si este o
organizatie care acopera ntreaga Europa geografica. Programul de actiune al Comunitatii
Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizatii mijloacele necesare pentru a
putea transpune obiectivele, stabilite prin statut. "Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii
Europene corespund cu urmatoarele obiective ale Eurogtes:

Definirea ofertelor turistice n mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate n


turismul rural n Europa;
Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra;
Codificarea produsului Turismul rural, astfel nct sa fie inteligibil pentru client si n asa
fel nct, clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;

Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul
practicat n mediul rural;
Sa construim Europa, nseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile n care
turismul rural se afla n faza de organizare, punnd la dispozitie experti, astfel nct sa se
realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica"

CAP.2 TURISMUL RURAL IN FRANTA


Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta putnd fi considerata leaganul
turismului rural.
ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor n
mediul rural . n 1964 au fost lansate "Statiunile verzi de vacante".
Pentru a deveni "statiune verde", o localitate trebuie: sa ofere un cadru de vacanta natural si
atractiv (calitatea apei, proprietati generale); sa posede echipamente recreationale diversificate
(terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie, etc.); sa dispuna de unitati de cazare
suficiente (cel putin 200 de paturi), diversificate si confortabile (teren de camping 2*, hotel
clasificat); sa asigure informatii turistice.
Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de initiative individuale si
colective, multiplicnd formele de cazare. n acelasi timp se multiplica si asociatiile locale,
regionale sau nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti prin sprijinul
acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter turistic, apoi lansnd
stagii de artizanat. Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au constituit ntr-o asociatie
generala, denumita "Tourisme en espace rural"(TER), ce cuprindea 4000 de sate turistice,
150000 de locuri cazare, dispersate n 80 de departamente.
n ceea ce priveste agroturismul, au existat mai multe conditii care au contribuit la aparitia
si dezvoltarea acestuia. Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a confruntat
agricultura franceza, ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate complementara
pentru zonele n care agricultura ntmpina dificultati. O alta conditie a fost reprezentata de
cresterea n ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. De asemenea, trebuie adaugat si
faptul ca n Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor, ceea ce permite petrecerea timpului
liber n mai multe locuri.
n domeniul turismului rural, regruparea producatorilor se face n jurul numeroaselor
asociatii: Gtes de France, Agriculture et tourisme, Logis de France, Clconfort, Villages
Vacances Familles, Htels et Chteaux.
Franois Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta:
- Hoteluri care sunt clasificate n sase categorii (fara stea, 1*, 2*, 3* ,4* ,4* lux);

Unitati de tip "meubls", prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la 5*;


- "gtes ruraux"din cadrul Gtes de France, clasificate n patru categorii ( de la 1 la 4 spice);
-Satele de vacanta, care sunt echipamente colective care permit un sejur complet, asigurnd
cazare, alimentatie si agrement pentru un pret forfetar, clasificate n doua categorii: "confort" si
"grand confort";
-Campinguri si caravane, divizate n tabere de turism exploatate permanent- clasificate n cinci
categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort), si tabere de turism exploatate sezonier - clasificate
n doua categorii (sezoniere si arii naturale);
- Parcuri rezidentiale de loisir, care sunt terenuri amenajate pentru cazare, dispunnd de cel putin
35 locuri si eventual caravane- nu sunt clasificate.
Un "gte" este o casa de vacanta n mediul rural, construita sau amenajata dupa criteriile
unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea primirii.
Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente n case taranesti)
construite si restaurate de proprietari si echipate n vederea nchirierii lor pentru o vacanta pe tot
timpul anului. Ele sunt dotate n mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa calda, frigider, grup
sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, WC interior (la una sau mai multe camere).
Asociatia "Gtes de France" este principala asociatie de proprietari de locuinte turistice
din mediul rural. Marca "Gtes de France" este rezervata structurilor de primire turistice situate n
mediul rural, selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei Nationale a gtes-urilor
franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata a proprietarilor. Ea regrupeaza
55.000 de "gtes ruraux" pe teritoriul Frantei. n fiecare an, aproximativ 2.000 de noi "gtes"
beneficiaza de marca colectiva "Gtes de France", costul mediu al investitiei fiind de 51.000
EURO. Anual, asociatia publica si editeaza peste 2 milioane de ghiduri.
n cadrul asociatiei "Gtes de France" exista mai multe forme de structuri de cazare si
dintre acestea vor fi amintite cteva: pensiunile, ferma-han (asigura produse de gastronomie
traditionala), "Gtes de Pches", "Gtes de Neige", "gtes" accesibile persoanelor cu handicap,
"Gtes Panda", "gtes" de etapa, "gtes" pentru copii, "gtes" pentru adolescenti, campingul la
ferma, fermele pedagogice.
Un alt sistem de cazare specific turismului rural l reprezinta "Clconfort".
Reteaua "Clconfort" regrupeaza 10.000 de locatii n 30 de judete. Unitatile de tip "meubls"
sunt situate n principal n orase mici, pe litoral, n statiuni termale si la munte si pot fi case
independente, apartamente n cadrul unor case, apartamente n imobile sau resedinte. Aceasta
marca asociativa clasifica unitatile de tip "meubls", de la 1 la 4 chei.

Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale, cum ar fi: "Meubls
Confiance", "Nid-Vacances, "Bienvenue la ferme", "Caf-Couette", "Relais et Chteaux",
"Logis de France", "Les Coeurs", "Relais du Silence", "Parcs Naturels de France", "Baladhtel",
"Relais Saint-Pierre".

n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de
organizare. La nivel comunal s-a nfiintat "Grupul Agricol de Exploatare n Comun" (G.A.E.C.),
care permite exploatarea si promovarea unor "gte" sau a unor hanuri taranesti. La nivel
departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu
pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural.
n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne,
ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, Haute-Loire si Puy de Dme
si Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 5 departamente:
Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritime.
2.1 TERMINOLOGIE SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE (FRANA):
Majoritatea situate n comune cu mai puin de 5000 de locuitori, beneficiaz de un standard de 1
sau 2 stele.
1. Gte rural: amenajri respectnd stilul local - o cas sau o locuin independent, situat la
ar, mare sau munte. Se poate rmne un week-end, una sau mai multe sptmni, n toate
sezoanele. Turitii beneficiaz de o primire personalizat. Variante:

gte denfants (case pentru copii): n timpul vacanelor colare copiii sunt primii de
familii agreate de Gtes de France i supravegheai de o persoan competent. Ei mpart
mpreun cu ali copii (maxim 11) viaa la ar i profit de odihn n aer curat.
gte detape: destinat primirii de cltori (pedetri, clare, cicliti) care doresc s fac o
mic oprire nainte de a continua itinerarul propus; este situat n imediata apropiere a
traseelor de cltorie.
chalets-loisir (popasuri de recreere i odihn), situate ntr-un spaiu natural, prezint
amenajri pentru cca. 6 persoane. Sunt propuse activiti diverse: pescuit, ciclism, tir cu
arcul, etc.

2. Auberge farms: include activitile turistice n ocupaiile agricole: cazare, consum de produse
agricole, implicarea n activiti rurale camping la ferm: mai puin frecvente. Situate n general
n apropierea unei ferme, terenul unde poate fi instalat cortul sau rulota este amenajat pentru a
primi aproximativ 20 de persoane, turitii petrecnd un sejur profitnd de linite i natur. Anii
80: dotri de lux: Paradores n Spania, Relais et Chateaux n Frana, Health Farms n
Anglia.

Fermele specializate - tot mai frecvente n Germania, Frana, Italia, Olanda:

ferme specializate n primirea persoanelor cu handicap;


ferme specializate n primirea copiilor;
ferme specializate n primirea grupurilor;
ferme specializate n primirea claselor speciale de tiine naturale (botanic, zoologie,
biologie, etc.);
ferme pentru pescari;
ferme hipice.
tendin general de armonizare i centralizare a infrastructurii europene de cazare
(asociaii i federaii diverse), n scopul unei standardizri, a elaborrii de cataloage
comune i a direcionrii clientelei specifice
tendina general de clasificare a spaiilor de primire n: hoteluri rurale; campinguri
rurale; case rurale mobilate; camere de oaspeti rurale; ferme.

Cap.3:Forme de organizare

Dei considerat mai puin dezvoltat dect ar fi de ateptat, turismul rural este un segment
important al turismului din Frana. Direcia dezvoltrii este determinat n primul rnd de
motivaii legate de conservarea patrimoniului construit i natural, precum i de diversificarea
activitii agricultorilor n vederea realizrii de venituri suplimentare.
3.1 TURISM CULTURAL :

vizitarea unor obiective (n special de origine antropic: monumente istorice, case


memoriale, muze)
participarea la srbtori i datini tradiionale (pelerinaje religioase, practici legate de
calendarul agricol) sau la evenimente sociale din viaa comunitii (hramuri, nedei, nuni
etc).
eficien economic redus: caracter de tranzit i apelare la infrastructura turistic numai
n cazuri de excepie.
implic diverse categorii sociale i de vrst: turism colar, vrstnici

3.2 TURISM DE SNTATE:

condiii favorabile: absena polurii, calm atmosferic, aeroionizarea negativ, izvoare de


ape minerale, ape termale, saline, posibiliti de aplicare a remediilor din "medicina"
popular (fitoterapie, apiterapie, hidroterapie) succesul medicinei alternative: plante
medicinale, acupunctur, hidroterapie, activiti fizice, muzic.
activitate de socializare pentru persoanele n vrst

3.3. TURISM DE RECREERE: petrecerea parial sau integral a concediului individual sau cu
familia, ntr-un spaiu de cazare (cas, camer mobilat) existent n mediul rural, obinut prin
diverse modaliti: motenire familial, nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni
sau rude etc.
3.4. TURISMUL SPORTIV:

cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarn,


orientare turistic
turism de aventur - escaladele alpine, schiul acrobatic, parapanta depinde de
practicarea unei anumite politici manageriale a produsului turistic presupune anumite
amenajri tehnice minimale
favorabilitatea mediului natural

3.5. AGROTURISMUL :
Serviciile de baz oferite de unitile agroturistice din Frana sunt foarte asemntoare celor
ntlnite n cazul fermelor din Italia. Cazarea se realizeaz n csue (gtes), n camere de oaspei
i case de oaspei, nelipsind din ofert nici spaiile pentru camping, fie n mijlocul naturii, fie pe
ferme. De regul, serviciile de catering sunt accesibile n cadrul hanurilor, sau n regim de meniul
zilei, degustare sau snacks la ferm. Activitile sportive i recreative includ o varietate larg de
activiti, de la pescuit, vntoare i clrit pn la diferite sporturi n aer liber. Nu lipsesc
nici activitile culturale i educaionale: turitii sunt ateptai cu diverse programe prin care au
oportunitatea de a cunoate agricultura i viaa de la sat, dar sunt prezente i fermele educaionale
(de vzut fattoria didattica n Italia), i aa numitele coli la ferm. Oferta serviciilor
agroturistice nu ar fi complet fr comercializarea de produse organice locale.
Pentru a avea o imagine mai clar asupra sistemelor de certificare a serviciilor agroturistice
din Frana, ne adncim un pic n informaiile i curiozitile de pe paginile web ale acestora.

Bienvenue la Ferme

Bienvenue la Ferme este o marc a Camerei de Agricultur, reprezentnd cea mai mare reea de
fermieri i antreprenori agroturistici din Frana, cu peste 6500 de membrii de pe tot teritoriul
rii. Fermierii care aparin acestei reele ofer spre comercializare produse agricole, (inclusiv n
magazine colective), cazare i mas, precum i programe recreative.

Gtes de France

Gtes de France este cea mai mare reea a unitilor de cazare din Frana (incluznd uniti tip
holiday cottage, camere bed&breakfast, cazare city break i campsites&chales), creat n anul
1951 n cadrul micrii care a vizat dezvoltarea unitilor de cazare turistic i stoparea
depopulrii satelor. Prin promovarea unitilor de cazare de pe tot teritoriul rii reeaua atrage
aproximativ 20% a turitilor strini care vizeteaz Frana. Vnzrile realizate prin reeaua Gtes
de France implic aproximativ 44000 de proprietari de case de nchiriat i camere de oaspei.

CAP.4:PROMOVAREA TURISMULUI RURAL IN FRANTA

n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la fiecare nivel
de organizare. La nivel comunal s-a nfiintat "Grupul Agricol de Exploatare n Comun"
(G.A.E.C.), care permite exploatarea si promovarea unor "gte" sau a unor hanuri taranesti. La
nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu
pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural.
n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne, ce
regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, Haute-Loire si Puy de Dme si
Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 5
departamente: Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritime.
Turismul rural - am fi putut spune simplu si fara a fi comis o greseala, turismul francez in
general, - atrage, pe langa rezidentii francezi, multi turisti din afara granitelor. In plus nu trebuie
neglijat raportul pret-calitate care constituie o preocupare majora pentru fiecare prestator. La cele
de pana acum este necesar a adauga un puternic atasament pentru regiunea natala si o oarecare
aversiune de a schimba o regiune cu alta, precum si grija autoritatilor de a sprijini toate aceste
intreprinderi prin credite (agricole, hoteliere, speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung
(pana la 15 ani) si cu doband mica (3-5%).
Ce-i face pe toti acesti vizitatori sa aleaga ca destinatie Frana?
Poate: tartinele cu unt muiate in ceasca de cafea cu lapte de la micul dejun, ineditul preparatelor
cu melci sau al branzeturilor, intr-un cuvant bucataria franceza; vinurile albe, rosii, roze sau
negre; sampania; french-cancanul; branzeturile, felul lor de a fi: indisciplinati, seducatori, un pic
sovini, dar mai ales gazde atente, gata la orice pentru a-si satisface vizitatorii.
Toate acestea si inca cateva lucruri pe care nu le poti descoperi decat la fata locului au
contribuit la noua infatisare a turismului francez in spatiul rural si la clasarea sa in topul
preferitelor turistilor de pretutindeni.

Cap.5:Concluzii

Franta este considerata drept leagan a turismului in spatiul rural, datorita vechii traditii, cat si
cotelor maxime de diversificare, organizare si promovare pe care le realizeaza. Cea mai mare
parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice si sunt controlate, omologate si
rezervate prin Federatia Nationala Gites de France(fondata in 1955, cand regrupa 146 gitesuri), ce include peste 38.000 de proprietari, peste 55.000 de echipamente de cazare, 600 de
angajati, 95 de departamente regionale.

Bibliografie:
-

mind-rural.ro
www.scribd.com
www.gazetadeagricultura.info
www.agriculturae.ro