Trecutul Prezentului Viitor

Anghel Rugina

Montesquieu despre cititor

trebuie s-l faci nu numai s citeasc, dar s i gndeasc".

Anghel Rugin
n. 24 mai 1913 sat Vizureti, com. Buciumeni Jud. Galati m. 15 dec. 2008 SUA

Mai nti, n istorie, mai ales n vremuri grele, exist neprevzutul care poate juca un rol primordial dac vine la timpul potrivit i n al doilea rnd, este faptul c problemele nerezolvate i acumulate n mod inevitabil duc la schimbri. (Anghel Rugin)

Date biografice:
Studii:

coala Comercial Elementar din Tecuci; coala Comercial Superioar din Galai (1932); Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale din Bucureti (1932-1936); Studii de specializare n tiine economice la Universitatea din Berlin, apoi la cea din Freiburg.

Titluri tiinifice n Romnia:

doctorat obinut la A.I.S.C.I. cu teza Viaa i opera economic a lui Dionisie Pop Marian (1829-1865) (1942); Doctor Honoris Causa al ASE din Bucureti i al Universitii Al.I.Cuza din Iai (1992); Doctor Honoris Causa al Universitii Dunrea de Jos din Galai (2001).

Activitate socio-profesional:

angajat la Banca Naional a Romniei la Direcia de Relaii cu Strintatea, Controlul Importului (1938-1942) ; emigreaz n Statele Unite ale Americii; pred cursuri de economie politic i finane la Universitatea din Portland, Oregon, SUA (1950-1952); realizeaz cercetri tiinifice la Library of Congress, International Monetary Fund, World Bank (1953); ine prelegeri la Niagara University din New York (1954-1958); pred economie politic i finane internaionale la Northeastern University din Massachussets, SUA (1958-1986); preedinte al Comisiei de Experi Economici pentru statul Massachusetts (1965-1970); nfiineaz International Society for Intercommunication of New Ideas ISINI (1988).

Lucrri publicate

Geldtypen una eldordnungen. Fundamente fur eine echte allgemeine Geld und Wirtschaftstheorie (Stuttgart, Germania, 1949); Capitalisme, Socialisme ou Liberalisme Social? Observations critique a Voccasion de la Conference Internationale des Sciences Economiques a Rome (1956); Programme de Stabilisation Economique, Financiare et Sociale pour la France (1959); An End to the Agony of the American Dollar? A Plan for Stable Equilibrium Conditions of the American Monetary System (1970); A Reorganization Plan of the International Monetary Fund (1973); A Plan for Monetary, Financial, Economic and Social Stabilization for Greece (1975); A Plan for Monetary, Financial and Economic Stabilization of Italy (1977); Principia Oeconomica: New and Old Foundations of Economic Analysis (1986); Principia Metodologica 1: A Bridge from Economics to all other Natural Sciences. Toward a Methodological Unification of all Sciences (1989). Un "Miracol economic" n Romnia este nc posibil!' (Ed. Porto Franco, Galai, 1992) Teoria i practica economic n epoca de tranziie i dup (Ed. Fundaiei "Romnia de Mine", Bucureti, 1994) Memoriale 1, De ce nu s-au rezolvat cum trebue problemele de stabilizare socialeconomica si financiara cu realizarea unui"Miracol Romanesc" de la 1990 incoace? (Ed.Performantica,Iasi,2007)

Trecutul Prezentului Viitor

Recunoscut ca o personalitate de prestigiu international in domeniile finante, moneda si credit, pentru multi o legenda vie, profesorul Anghel Rugina a absolvit Academia Comerciala din Bucuresti, unde si-a luat doctoratul cu o teza despre Dionisie Pop Martian, dupa care si-a continuat studiile la Freiburg, obtinand un al doilea doctorat cu o tema de teorie monetara. A sustinut cursuri la Universitatea din Portland-Oregon, la Niagara University si la Northeastern din Boston, unde a si ramas pana in 1986. Este autor a numeroase lucrari de specialitate dintre care amintim doar "The integral democracy of tomorrow", "Development of capitalism system", "A reorganization plan of the International Monetary Found". Membru al mai multor asociatii internationale de specialitate, profesorul Anghel Rugina a fost ales membru de onoare al Academiei Romane in anul 1990. In intreaga sa activitate, distinsul profesor se dovedeste a fi un eminent economist, un profund ganditor, un umanist si patriot, dornic sa contribuie la refacerea economiei romanesti. O ilustreaza cu deosebire cele doua studii ale sale "Un miracol economic in Romania este inca posibil" (1993), "Teoria si practica economica in epoca tranzitiei si dupa" (1994) ca si numeroasele sale vizite in Romania, conferintele pe care le sustine in fata studentilor sau a specialistilor. Cum aprecia acad. N.N. Constantinescu, indiferent daca teoria sa este sau nu impartasita, umanismul care o anima este cu totul exemplar, ca si dorinta de a fi folositor pentru poporul din care se trage.

Anghel N. Rugin: un demers inovator n tiina economic*

* Acad.Gheorghe DOLGU-CRIZA FINANE TEORII Studii alese Scrierile sale l prezint pe Anghel N. Rugin ca pe un om de tiin nzestrat cu o vast cultur economic. El se mic cu uurin n universul gndirii i faptelor economice i are modul lui propriu de a-i citi i pe clasici, i pe neoclasici att din coala veche, ct i din coala nou, i pe anticlasicii de diverse orientri, de la socialitii francezi, marxism i pn la coala istoric contemporan - de la Keynes la sinteza neoclasic i la reacia (coala clasic nou) i la contrareaciile care, inevitabil, n-au ntrziat s apar mpotriva acesteia din urm. Indiferent de opiniile care pot fi formulate asupra creaiei sale - n plan teoretic, metodologic i mai ales empiric -, A. Rugin rmne un savant care a ctigat pariul pe care i l-a propus: s spun ceva nou, s nmuleasc talantul pe care l-a luat din ara de origine. i pentru c este un profet care incit, dar i irit, destinul su pare s-l condamne, ca i pe N. Georgescu-Roegen, la o comunicare privilegiat cu grupuri restrnse, chiar dac aspiraia lui este s fac coal, strpungeri, revoluii. Dar cine tie? Hayek nu este oare un exemplu ce insufl optimism? n orice caz, chiar i cel mai exigent i sceptic cititor va fi de acord c Rugin se pricepe s pun n practic sfatul lui Montesquieu c pe cititor trebuie s-l faci nu numai s citeasc, dar s i gndeasc".

"S fii bun i s crezi celor muli" * Acesta este principiul dup care sa condus toat viaa
Sunt btrn i bolnav. Am plecat de ani de zile, dar dragostea de locurile acestea nu m a lsat s stau acas. Am venit s vd cu ochii mei ce se mai ntmpl n Romnia, mia mrturisit atunci, la o discuie n particular. Venise si vad prietenii i rudele, chemat de primarul Finkelstain la mplinirea a 570 de ani de la prima atestare documentar a Tecuciului. Cea mai drag amintire legat de meleagurile natale era modul n care a plecat s dea examen la coala Superioar Comercial din Galai: Era criza din 1928. Tata nu avea bani smi iau bilet de tren, dar a vorbit cu un prieten deal su s m urce ntrun marfar. Aa am ajuns elev la Galai. A murit o speran a Romniei Am un plan de redresare economic a Romniei. Am venit n 1992 i lam propus oamenilor care conduceau destinele rii pe atunci. A fost cineva care sa opus cu toat fora acestui plan. Nu pot s v dau numele lui. A pus omul naintea profitului maxim Peste tot unde a activat sa condus dup un principiu pe care la deprins n tineree, n Romnia. M pregteam s plec la studii la Cluj i o fat, care nu era iubita mea, mia spus: Anghel, s fii bun i s crezi celor muli. Cuvintele ei mau urmrit i m vor urmri toat viaa.

Convorbire cu profesorul Anghel Rugina, membru de onoare al Academiei Romane Un miracol economic in Romania este inca posibil

Rep.Gandindu-ma la cat de multe definitii au fost date culturii, va intreb ce continut dati acestui concept. A.R Cultura inseamna exprimarea spiritului romanesc in tot ce facem. Cultura se exprima in faptele noastre, ca si in cele ale unei natiuni. M-a preocupat mult relatia dintre cultura si civilizatie. Cultura reflecta dezvoltarea spirituala, civilizatia se refera la dezvoltarea tehnica. Cand am venit prima oara la Academie, am fost la Biblioteca, centrul culturii mele stiintifice, asa cum le-am capatat ca un fel de luminita la scoala Comerciala Superioara din Galati. Acolo, la biblioteca V.A. Urechia am scris prima mea lucrare despre viata si opera lui Eminescu. Rep.In urma cu mai bine de zece ani ati tinut la Academie o conferinta despre posibilitatea unui miracol economic in tara noastra. A.R Din tot sufletul si din toata inima am dorit sa vad un miracol economic in Romania, mai puternic decat cel din Germania sau din Japonia.

Rep. Credeti ca astazi ar mai fi posibil un miracol economic? Va intreb pentru ca pentru multi dintre noi si speranta este in agonie. A.R Da, este, insa e foarte complicat. Dar pentru asta ar trebui sa fie o revolutie tacita. Intai intarirea leului romanesc, in asa fel incat sa fie respectat pe piata internationala. Asta inseamna o refacere din temelii a finantelor romanesti, ca politica economica sa faca astfel ca inflatia sa fie mica, ca sistemul bancar sa fie sanatos. Am impresia ca aici se irosesc banii si nu se fac investitii in lucrari publice care sa dea de munca

Rep.Si atunci, de unde speranta Dumneavoastra? A.R Speranta mea este generatia tanara. Abia astept sa vorbesc din nou studentilor, ca ei sa nu perpetueze aceasta stare. Pentru ei este o raspundere morala imensa care va arata daca viata lor va fi mai buna sau mai rea decat cea de astazi. Imi amintesc ca, in tinerete, cand am citit "Critica ratiunii pure" a lui Kant imi inchipuiam ca acea "ratiune pura" trebuie sa fie derivata din spiritul cel mai inalt al omului. Nu era asa. Am inteles mai bine cand am citit principiul ca "daca nu stii cum sa rezolvi o problema, inseamna ca nu ai cunostinte suficiente despre practica vietii". L-am si pus ca motto la una dintre cartile mele. Este foarte important sa fie foarte bine inteleasa realitatea tarii si apoi sa gaseasca solutiile pentru problemele care exista. Rep. Sunteti increzator in viitorul Romaniei? A. R Gandindu-ma la istoria noastra, pot spune ca am incredere deplina ca natiunea romana va merge mai departe numai si numai daca generatia tanara va intelege cum s-o faca si cei care sunt mai in varsta sa le arate "luminita". Este obligatia morala, sacra, a celor mai batrani sa treaca stafeta, indemnandu-i pe cei tineri sa se simta mandri ca s-au nascut romani. Natiunea noastra merita un viitor mai bun.

Bibliografie

Criza : finane ,teorii: studii alese / Gheorghe Dolgu Bucureti : Expert ; Editura Centrului de Informare i Documentare Economic, 2009

Ziua, 5 Septembrie 2005,-Convorbire cu Anghel Rugin- Texte redactate de Elena Solunca Moise Coleciile Bibliotecii V.A. Urechia Iai Biroului Informare bibliografic Anghel Rugin : Romni celebri. n: Jurnalul naional : Ediie de colecie , 23 mai 2005, p. 8 : fotogr. P II 1.845 Crnganu, Nicoleta. Universitatea "Dunrea de Jos", Anghel Rugin - Doctor Honoris Causa.n: Viaa liber, an. 12, nr. 3597, 19 sept. 2001, p. 3. P.G. IV 299. Savantul romn Anghel Rugin, distins cu premiul BCR pentru Perseveren n Excelen. n: Economistul,an. 16, nr. 1976(3002), 7-8 oct. 2005, p. 1, 3 : fotogr. P IV 321. Tudose, Despina. Lansare de carte eveniment : "Memoriale 1", al crei autor este Anghel Rugin, a fost lansat pentru prima oar la Tecuci. n: Imparial. , Nr. 2221, 10-11 mar. 2007, p. 4 : fotogr. P.G. III 760. Zbuchea, Gheorghe. Anghel Rugin - un glas n pustiu. ndemnuri i sfaturi de peste Ocean pentru Ceauescu: 1967-1968. n: Dosarele istoriei, an. 7, nr. 2 (66), 2002, p. 44-51 : fotogr., facs. P II 1.876

Inedit fotografii la aniversarea a 94 ani de viata