Referat despre mari economisti la Istoria Gandirii Economice

ADAM SMITH(1723-1790)

Finante si banci,8571

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Biografie..................................................................................................................2 Generalitati.............................................................................................................2 Ordinea naturala in opera lui Adam Smith........................................................4 Fundamentele filosofice si psihologice ale lucrarii Avutia natiunilor................6 Teoria comertului exterior in opera lui Adam Smith.........................................7 Teoria banilor in opera lui Adam Smith.............................................................8 Teoria capitalului in opera lui Adam Smith........................................................8 Natura capitalului..............................................................9 Sursa acumularii capitalului.............................................9 Structura capitalului..........................................................9

8. Structura de clasa si teoria repartitiei.................................................................9

Salariul................................................................................9 Profitul..............................................................................10 Renta funciara..................................................................10

9. Concluzii...............................................................................................................10
10. Bibliografie...........................................................................................................11

1.

Biografie Adam Smith s-a nascut la 5 iunie 1723, a fost un economist, om politic si filozof scotian. Lucrarea sa, Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei a fost una din primele incercari de a studia dezvoltarea istorica a industriei si comertului in Europa. Aceasta lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplina academica moderna si a furnizat una dintre cele mai bune argumentari intelectuale pentru comertul liber si capitalism. A introdus in economie conceptul de mana invizibila. Tatal lui Adam Smith, un vames, a murit inainte de nasterea sa, iar mama sa, fiica a unui proprietar bogat de terenuri, s-a dedicat cu multa grija educatiei lui Adam, care era un copil bolnavicios. Si-a inceput studiile la varsta de 14 ani, din anul 1737 pana in 1740 la universitatea din Glasgow, unde a luat parte la cursurile profesorului Francis Hutcheson. Intre 1740 si 1746, a studiat filosofia la Colegiul Balliol din Oxford. In 1746, Smith s-a intors la Kirkcaldy. S-a straduit sa isi gaseasca o pozitie la universitate, dar nu a reusit. Datorita bunelor relatii ale mamei sale a primit oferta de a tine un curs public la universitatea din Edinburgh, in perioada 1748-1749. In anul 1751, la varsta de numai 27 de ani, Adam Smith era profesor de logica la universitatea din Glasgow, iar in 1752 era profesor de filozofie morala, pentru care era si mai bine platit. Studentii lui aveau varste cuprinse intre 14 si 16 ani. Limba de predare era latina, Smith a fost insa un pionier al predarii in limba engleza. In aceasta perioada s-a imprietenit si cu David Hume. N-a mai trait sa se poata bucura de succesul prietenului sau, James Watt, care a inventat masina cu aburi. A murit in anul 1790, la varsta de 67 de ani. Dupa moartea sa au fost arse, conform dorintei sale, numeroase schite si manuscrise private.

2. Generalitati
Considerat parintele Economiei politice Adam Smith a fost contemporan cu fiziocratii francezi, a preluat elemente ale gandirii acestora, ca si de la W. Petty, Cantillon si Turgot, dar a elaborat o paradigma de gandire proprie, care s-a constituit in modelul intregii scoli economice liberale, dominand gandirea economica pana in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Intreaga lui conceptie a fost eleborata in perioada afirmarii modului de productie capitalist in Anglia. Ca urmare a revolutiei industriale a avut loc trecerea de la productia mestesugareasca feudala, la cooperatia simpla si apoi la manufactura capitalista si la masinism. Aparitia diviziunii sociale a muncii i-a oferit lui Adam Smith un teren nou si o

realitate noua de cercetat, foarte generoase sub aspectul abstractizarii si al relevarii unor tendinte majore ale realitatii economice. Lucrarea lui principala:Avutia natiunilor. Cercetarea asupra naturii si cauzelor ei a aparut in anul 1776(Ed. Academiei, 1962. vol. I 1965, vol. II) .Lucrarea cuprinde cicnci carti, dupa cum urmeaza: Cartea I: Cauzele perfectionarii fortelor productive ale muncii si despre ordinea potrivit careia produsul acesteia este in mod natural distribuit intre diferite clase sociale; Cartea II: Despre natura, acumularea si intrebuintarile capitalului; Cartea III: Despre cresterea in mod diferit a belsugului la diferite natiuni; Cartea IV: Despre sistemele de Economie politica; Cartea V: Despre venitul suveranului sau al statului. Elaboratul stiintific al lui Adam Smith trateaza: -probleme de economie politica; -probleme de politica economica; -probleme de istorie economica; -probleme de istoria gandirii economice; -probleme de finante. 3. Ordinea naturala in opera lui Adam Smith La inceput, intentia lui A. Smith, ca si acelea ale fiziocratilor si mercantilistilor, a fost de a raspunde la intrebarea: Cum se imbogateste Statul? Dar recunoscand ca imbogatirea statului nu putea fi asigurata decat prin imbogatirea natiunilor, Smith si-a indreptat eforturile, in principal, in directia cercetarii bogatiei natiunilor. El nu s-a intrebat daca anumite ramuri de activitate erau mai productive decat altele, ci a cercetat, mai ales, care institutii erau mai favorabile progresului. El schimba, in felul acesta, pentru mai multe de 50 ani, orientarea tuturor cercetarilor economice. Smith a facut apel la o filosofie generala diferita de aceea a fiziocratilor. Ca si ei optimist, crezand ca si ei in actiunea unei Providente dorind bunastarea omului, el a imprumutat, fara indoiala, de la ei, ideea ordinii naturale, dar i-a dat un cu totul alt sens. Dupa Smith, Ordinea Naturala nu era un ideal care urma sa se realizeze. Ea se realizeaza de la sine, datorita jocului pasiunilor umane, cu conditia ca autoritatea publica sa nu puna obstacole. A. Smith a dezvoltat in Economia politica ideea ca oamenii erau legati intre ei prin legaturi de solidaritate spontana, sau involuntara, si ca fiecare era legat, in cercetarea interesului sau personal, de asigurarea bunastarii tuturor. El a crezut intr-o armonie prestabilita intre interesul particular si interesul general.

Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica. Dupa parerea sa, toate institutiile care au permis, in trecut, dezvoltarea si prosperitatea, s-au impus de la sine (prin ele insele) fara constrangeri exterioare. Totdeauna a fost si este inutil si daunator, ca forte exterioare sa intervina in stabilirea echilibrului oferta-cerere. Ordinea naturala se stabileste spontan, cu conditia sa existe intre oameni concurenta. Daca,prin hazard, in cazul concurentei, un echilibru este amenintat, imediat se produce o miscare a preturilor: al marfurilor produse peste nevoi va scadea, ceea ce va descuraja producerea lor; al acelor produse sub cerere va creste, incurajand producerea lor; astfel, echilibrul se stabileste de la sine. Ordinea astfel stabilita este cea mai just posibila: fiecare vanzator este remunerat dupa importanta serviciilor pe care le face, preturile variind in acelasi sens cu intensitatea, sau numarul nevoilor satisfacute de serviciile respective. La ce bun, deci, in asemenea circumstante, reglementari ale mecanismelor economice de catre factori subiectivi? Interventia lor nu poate fi decat nefasta, distrugand mecanismul providential (obiectiv) descris al asigurarii echilibrului. Interventia subiectului nu poate sa conduca decat la: a) fixarea artificiala a preturilor; b) impunera unui fel de monopol, care va conduce la incalcarea mecanismelor ideale ale concurentei perfecte si va conduce la dezechilibru; Concurenta perfecta (fara monopol, ori ingradiri subiective) este, in conceptia lui A. Smith, mecanismul care singurul - va asigura realizarea interesului personal, a celui general, va mentine ordinea naturala, justitia si progresul social, libertatea economica. A.smith introduce conceptul de homo oeconomicus, desemnand omul profund individualist, profund egoist, in permanenta concurenta cu ceilalti si manat de dorinta unui profit cat mai mare. Acest om este infatisat ca ,,natural si etern, prototipul intreprinzatorului in cautarea perpetua a propriului interes. El decurge din natura umana si si manifestarea neingradita a lui conduce la instaurarea si mentinerea ordinii naturale. Homo oeconomicus este perfect conoscator al propriului interes, pe care il urmareste perseverent, dar pe care nu-l poate realiza singur, ci,numai in relatii economice cu ceilalti membri ai societatii, cu care intrea intr-un mecanism relational interesat, in cadrul diviziunii muncii. De aici pornind, armonia sociala se asigura prin asigurarea armoniei individuale si pare ca o suma a armoniilor individuale, realizate prin manifestarea neingradita a omului si intereselor sale. A. Smith s-a asezat, de la bun inceput, in centrul fenomenelor, in punctul cel mai inalt, de unde vederea era cea mai larga si cea mai intinsa. Principiile care ii ispira intreaga opera sunt: Diviziunea mucii, lumea economica fiind un vast atelier in care oamenii coopereaza unii cu altii;

 Oraganizarea spontana a vietii economice sub actiunea interesului personal, confera o unitate superioara dorintei de imbogatire, prin considerarea unui mobil psihologic esential: dorinta oamenilor de a-si imbunatati situatia economica; Politica liberala, bazata pentru inataia oara, pe considerarea interesului celui mai general al intregii comunitati:imbogatirea natiunii. 4. Fundamentele filosofice si psihologice ale lucrarii Avutia natiunilor Obiectul filosofiei morale, in opinia lui Smith, era fericirea si bunastarea umana. Filosofii morali anitici constientizau acest lucru, intrucat isi propuneau sa examineze fericire si perfectiunea omului, privit nu numai ca individ, dar si membru al unei familii, al unui stat si al omenirii. Acesta viziune era profund diferita de cea existenta in Evul Mediu, cand se considera ca fericirea este incompatibila cu virtutea si ca singura virtute adevarata este jertfa de sine. Desi programul material al lumii moderne a facut vederea medievala asupra moralitatii tot mai lipsita de temei, ea a persistat totusi pana in secolul al XVIII-lea, fiind reliefata, de exemplu, intr-un eseu intitulat The Fable ofBees,or Private Vices and Public Benefits, scris de Dr. Bernard de Mandeville.Teza lui Mandeville era aceea ca viciile umane, in special goana dupa lux si castig material genereaza avutie. Prin urmare, daca virtutea jertfei de sine ar fi fost practicata, progresul material ar fi ajuns la un impas. The Fable... a atras o larga atentie, multi dintre contemporanii lui Mandeville considerand-o demna de a primi replici. Adam Smith a privit sistemul de filosofie morala al lui Mandeviile ca daunator in intregime, deoarece parea a sterge cu totul distinctia dintre viciu si virtute. El a vazut intr-o lumina complet diferita castigul lumesc si urmarirea inavutirii. Acesta era numai un aspect al dorintei fiecarui individ de a-si imbunatati propria situatie. Acesta dorinta, spune Smith, ne urmareste din leagan si pana in mormant, operand in toate domeniile vietii noastre. ,, Nu din bunavointa macelarului, berarului sau brutarului ne asteptam masa, ci din faptul ca ei isi urmaresc propriul interes. Ne adresam nu omeniei lor, ci dragostei lor de sine si nu le vorbim niciodata despre necesitatile noastre, ci despre avantajele lor. Propriul interes este vazut ca manifestandu-se in toate aspectele comportamentului uman si in toate activitatile. In sfera economica, el stimuleaza diviziunea muncii si acumularea capitalului, sporind in felul acesta productivitatea. Smith a crezut ca urmarirea de catre fiecare individ a propriului interes intr-o economie de schimb va garanta armonia sociala. Comporatamentul economic al individului consta in aceea ca individul nu intentioneaza sa promoveze interesul public si nici nu stie ca il promoveaza, el urmarindu-si doar interesul personal. Smith afirma ca nu a vazut sa se faca prea mult bine de catre cei care afecteaza preocuparea pentru binele public. Filosofia ce sta la baza principiilor economice ale lui Smith nu este nicaieri specificata in Avutia natiunilor. Ea marcheaza insa intreaga sa opera intr-o masura chiar

mai mare decat a marcat filosofia naturalista scrierile fiziocratilor. Mai presus de orice, Smith s-a dedicat sistemului simplu al libertatii umane . In centrul sistemului sau de gandire se afla individul care isi urmareste interesele personale in vreme ce promoveaza bunastarea intregii societati. Aceasta este esenta ordinii naturale. Si fiziocratii au asimilat existenta ordinii naturale cu societatea ideala, dar cu o deosebire. In viziunea fiziocratilor, ordinea naturala urma sa fie descoperita prin intermediul intelectului si pusa in practica prin despotismul luminat. Pentru Smith, existenta ordinii naturale este de fapt. Ea exista indiferent de interferentele umane. O mare varietate de institutii economice bebefice sunt generate spontan in cadrul creat de ordinea naturala. Intre acestea se numara diviziunea mucii, cresterea economiilor si a investitiilor de capital, dezvoltarea comertului exterior si ajustarea cererii si ofertei una la cealalta. Aceste institutii ale ordinii spontane se nasc ca rezultat al comportamentului omului animat de propriul interes si opereaza in beneficiul intregii societati. Psihologia lui Smith trebuie si ea culeasa din scrierile sale, cum nu apare specificata undeva. El pare a-i urma pe David Hartley, John Locke si pe bunul sau prieten Daid Hume in ceea ce priveste considerarea senzatiilor ca sursa a ideilor si a cunosterii. 5. Teoria comertului exterior in opera lui Adam Smith Teoria despre comertul international a lui Smith, este extinderea conceptiei sale despre diviziunea muncii. In virtutea ei fiecare tara trebuie sa se specializeze pe producerea acelor bunuri pentru care are cele mai abundate si ieftine resurse. In felul acesta fiecare natiune va utiliza cu maximum de eficienta resursele proprii si va beneficia de conditiile naturale pe care le are, iar prin schimbul international va beneficia si de avntajele celorlalte tari. Maxima oricarei cap de familie prudent este de a nu incerca sa produca in casa lucruri care l-ar costa mai mult producandu-le decat cumparandu-le... Ceea ce se cheama prudenta pentru conducerea unei familii, rareori poate fi nesocotita pentru conducerea unui mare regat. Daca o tara straina ne poate furniza bunuri mai ieftine decat le-am putea produce noi, e mai bine sa le cumparam de la ea, cu o parte din produsul activitatii noastre, utilizate intr-un mod din care putem trage oarecare folos. Activitatea unei tari nu e utilizata cu cel mai mare avantaj cand e indrumata catre productia unui articol pe care ea il poate cumpara mai ieftin decat ar fi costul lui de productie. Aici gasim ideea avantajului absolut din comertul international (ca diferenta intre costul de productie national mai mare si pretul de import mai mic) pe care, in conceptia lui Adam Smith , trebuie sa-l urmareasca si sa-l realizeze fiecare tara in raporturile economice cu alte state. Prin politica liberschimbista, sustinuta de A. Smith, capitalulsi munca tind in fiecare tara spre maxima eficienta si contribuie la realizarea avantajului absolut in raporturile internationale. El nu a luat in considerare ca mai multe tari pot produce aceeasi marfa in conditii specifice, cu costuri diferite, si ca avantaj absolut obtin doar cei cu o productivitate nationala mai mare si cu costurile cele mai

mici; ceilalti obtinand avantaje tot mai mici, sau inregistrand pierderi. Aceste deficiente le-au sesizat, mai tarziu, David Ricardo si apoi Karl Marx. Ricardo va introduce ideea avantajului relativ (ca diferenta intre costurile de productie la produse diferite din aceeasi tara) pastrand avantajul absolut doar pentru cazurile in care productivitatea nationala este cea mai mare (comparativ cu partenerii externi), iar Marx va elabora teoria sa despre comertul international exclusiv pe baza teoriei valorii-munca(Preturile mondiale se formeaza pe baza productivitatii madii (sociale) internationale. Cei cu productivitate nationala superioara acesteia vor castiga, iar cei cu productivitate nationala mai mica vor pierde). Smith vede in comertul exterior, mijlocul de a exporta surplusul productiei nationale, largindu-se, astfel, posibilitatile productiei, ale capitalului si ale diviziunii muncii, care toate, conduc la sporirea avutiei nationale. Voind sa demonstreze caracterul reciproc avantajos al comertului international, Smith apreciaza ca coschimbistii castiga, deopotriva. Pentru incurajarea schimbului international Smith se pronunta in favoarea unei politici liberschimbiste, si a unei concurente perfecte (fara monopol). 6. Teoria banilor in opera lui Adam Smith Autorul Avutiei natiunilor combate teoria eronata a mercantilistilor, conform careia bogatia natiunilor ar constitui-o banii, sustinand ca aceasta este constituita din bunuri materiale, obtinute prin munca, in procesul de productie. Smith a observat ca banii sunt o marfa speciala, separata spontan de lumea celorlalte marfuri si ca ei au rolul de echivalent general al valorii. Dar, la el in conceptie se mai mentin ramasite ale mercantilismului, deoarece apreciaza ca banii sunt intruchiparea generala a valorii. Vorbind despre functiile banilor, Smith apreciaza gresit ca acestia indeplinesc doar functoa de mijloc de circulatie celelalte finctii fiind doar cazuri particulare ale acestei functii principale. Punand problema strict tehnic, pe Smith il intereseaza doar faptul de a obtine o cantitate de bani cat mai mare, dar cat mai ieftin. Pornind tocmai de la aceasta idee, el va prefera banii de hartie, celor de metal (care erau mai scumpi). Tot Smith a facut deosebirea intre banii de hartie si banii de credit. Smith a avut preocupari importante in privinta teoriei cantitative a banilor (masa monetara influenteaza direct proportional nivelul preturilor si invers proportional valoarea semnelor banesti), si a determinarii masei monetare necesare circulatiei (determinata de valoarea marfurilor a caror circulatie trebuie s-o mijloceasca). 7. Teoria capitalului in opera lui Adam Smith In legatura cu capitalul Smith abordeaza mai mult aspecte:

a) natura capitalului; b) sursa acumularii de capital; c) structura capitalului. Natura capitalului Conceptia smithiana este contradictorie in acesta privinta: - pe de o parte el apreciaza ca esenta capitalului consta in aceea ca el provine din profit, iar acesta din munca muncitorului; - pe de alta parte el apreciaza capitalul ca pe o rezerva de la care capitalistul asteapta sa obtina un profit Smith apreciaza ca indiferent care varianta este avuta in vedere, capitalul dimensioneaza productia, diviziunea muncii si deci avutia nationala Sursa acumularii capitalului Legand dimensiunile pruductiei si avutiei de capital Smith a urmarit cu perseverenta caile de sporire a capitalului. El vede doua cai de sporire prin acumulare a capitalului: - insusirea de catre capitalistii a unei parti din plusvaloare; -crearea, prin orice mijloace, de rezerve (inclusiv prin cumparrai, economii si renuntari ale capitalistilor). Structura capitalului Smith a sesizat impartirea capitalului in: Capital fix si capital circulant, dar el nu sesiseaza corect procesul de circulatie a acestuia. Dupa el capitalul fix nu circula,iar cel circulant circula dintr-o mana in alta. Deci, Smith confunda capitalul circulant cu cel de circulatie (comerciala). Cel mai important, ni se pare, faptul ca Smith n-a distins Capitalul constant si capitalul variabil, si deci n-a putut explica procesul de transmitere si creare a valorii. Din acesta conceptie trunchiata despre capital, se desprinde si concluzia ca Smith n-a deosebit diferitele forme functionale ale capitalului (industrial, comercial,de imprumut). 8. Structura de clasa si teoria repartitiei Smith da o structura de calsa clara a societatii din timpul sau: muncitori, capitalisti, proprietari funciari. Potrivit structurii de clasa, Smith apreciaza ca valoarea marfurilor se compune din: salariu, profit si renta, adica el confunda valoarea marfurilor cu veniturile diferitelor

clase sociale. Totodata, el sustine ca sursa tuturor veniturilor (dar mai inainte a valorii) este munca. Salariul este plata naturala a muncii, si este o categorie naturala, vesnica.Salariul este doar o parte din produsul muncii, celelalte doua fiind profitul si renta. Marimea salariului este determinata, dupa Smith, de masa bunurilor de subzistenta necesare muncitorilor. La aceasta el adauga cheltuielile de instruire, educare.Marimea salariului se determina in mod natural, prin miscarea libera a mecanismelor pietii. Profitul. Reprezinta un scazamant din produsul muncii. Dobanda este considerata de Smith, ca o parte componenta a profitului. Profitul este produs de toate ramurile productiei materiale, si nu numai de agricultura, cum apreciau fiziocratii. Renta funciara. Teoria rentei funciare are un caracter contradictoriu in conceptia lui Smith (duala). Pe de o parte, renta este un rezultat al muncii muncitorului. Pe de lata parte, renta este rasplata pamntului (aici el este inca prizonierul conceptiei si modelului de gandire fiziocrat). 9. Concluzii Opera lui Adam Smith marcheaza o revolutie in gandirea economica. Lucrarea Avutia natiunilor reprezinta o noua perceptie asupra economiei, ceruta de o lume comerciala aflata in expansiune rapida, in care traditia si sistemele de comanda devin din ce in ce mai putin importante. Inchegarea stiintei economice ca disciplina separata insoteste de fspt inflorirea pietei libere, acumularea capitalului in proprietate privata si dezvoltarea sistemului de fabrica. In acesta lume a Revolutiei industriale timpurii, Smith a fost omul potrivit pentru epoca potrivita. Avutia natiunilor ramane una din cele mai mari carti ale civilizatiei occidentale. Ca orice mare carte, ea este importanta pe mai multe planuri: 1) ca o polemica ce a inspirat respingerea mercantilismului in Anglia ; 2) ca o lucrarea de filosofie economic; 3) ca o paradigma ce poate fi utilizata in studierea sistemului economiei de piata. Prin opera lui Adam Smith se elimina penibila dilema morala a raportului dintre egoismul individual si ordinea sociala, demonstrandu-se ca nu exista nici un conflict intre urmarirea interesului personal si bunastarea sociala maxima. Smith a furnizat un cadru analitic si o viziune asupra stiintei economice, pe care multi economisti le accepta si astazi. Ei le accepta chiar daca legea naturala si ordinea newtoniana au cedat loc altor principii ca baza pentru laissez-fairre. Si le accepta chiar daca concurenta a fost vazuta uneori mai mult ca o lupta darwinista pentru supravietuire, decat ca o afirmare a interesului personal. Ei au convingerea ca exista un mecanism de piata concurential ascultand de anumite legi ale piatei. Atata timp cat mecanismului pietei

10

i se atribuie ajustarea libera a cererii si ofertei aflate in continua schimbare, acumularea de capital va continua sa se produca.

Bibliografie

1. 2. 3. 4.

Fundamentele gandirii economice-Gheorghe Popescu Economisti celebri-Ileana Tache www.astroline.ro ro.wikipedia.org

11