Liberalismul economic.

Neoliberalism

Liberalismul economic e cea mai mare orientare de gândire și practică economică

din ultimele trei secole. Până în perioada interbelică a secolului XX se numește
liberalism economic, iar de atunci e neoliberalism economic.
Neoliberalismul acceptă intervenția statului în economie și planificarea.
Liberalismul economic a levitat de la teoria economiei spre doctrină, iar azi se
numește un curent de orientare liberală.
Stricto sensu, liberalismul, numit „clasic”, este un curent filosofic născut în
Europa secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare
ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care nicio putere nu le poate
impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate.
În Wealth of Nations (Bogăţia Naţiunilor), A. Smith asigura o viziune pozitivă
asupra urmăririi interesului propriu al individului în cadrul operaţiunilor
economice definite de reguli statale minime. Deşi acesta a văzut dificultăţile puse
de liberalismul individual pentru menţinerea unităţii sociale, aşa cum se arată în
lucrarea A Theory of Moral Sentiments (Teoria sentimentelor morale), autorul
vedea interesul liberalismului pentru producerea „celui mai mare bine pentru cei
mai mulţi” . Astfel, liberalismul a reprezentat o emancipare a iluminismului faţă
de tirania monarhiei mercantiliste şi faţă de aristocraţie.

Fiziocratii au fost un grup de economisti francezi cu vederi liberale care au criticat

mercantelismul si au adus o serie de inovatii importante în teoria economica.
Fiziocratii au criticat conceptia mercantelistilor privind ideea interventiei statului
în economie. Dupa ei, mai presus de viata si actiunea umana atât în societate cât si
în economie, exista o ordine fireasca, naturala, si care este cunoscuta si stapânita.
Ea asigura buna functionare a economiei cât si a societatii.
Smith s-a împotrivit prejudecăţilor mercantiliste şi a cerut înlăturarea tuturor
obstacolelor
Revoluţia industrială din Anglia secolului al 18-lea va reprezenta însă ocazia şi
suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea ştiinţei economice ca
disciplină autonomă. Încă înaintea acestei perioade se înfiinţaseră o serie de
manufacturi care acum prosperă, dezvoltînd la rîndul lor, economia de piaţă.
Maşinismul ia amploare şi se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin
tehnic - suveica zburătoare, maşina cu aburi etc. - vor dota industria engleză cu un
potential uriaş de producţie fată de cel existent pînă atunci.

A. Smith a fost un gânditor scoţian cu preocupări multiple (literatură, filozofie,

matematică, economie), om de o vastă cultură care, aşa cum s-a mai spus, a
reprezentat fidel sec. XVIII în
care a trăit şi a exprimat năzuinţele sale.
A. Smith este autorul a două lucrări de excepţie „Teoria sentimentelor
umane” (în
A. Smith este autorul a două lucrări de excepţie „Teoria sentimentelor
umane” (în domeniul filozofiei) şi „Avuţia Naţiunilor – Cercetare asupra naturii
şi cauzelor ei” (1776) (în
domeniul economicului) considerată „Biblia liberalismului” din cel puţin 3 motive:
a reusit sa reuneasca cele mai importante cunostinte acumulate pana la el in acest
domeniu, a pus in discutie numeroase probleme economice mai vechi si mai noi a
caror rezolvare a adus o contributie substantialala, a dat un fundament mai solid
liberei concurente si politicii liberului schimb
 a reuşit să reunească cele mai importante cunoştinţe acumulate
până la el în acest
domeniu;
 a pus în discuţie numeroase probleme economice mai vechi şi
mai noi la a căror
Ca si A. Smith si D. Ricardo a fost exponent al burgheziei industriale din
Anglia din perioada revolutiei industriale.Principal lucrare economica a lui D.
Ricardo a fost „Despre principiile
economiei politice si impunerii” publicata în 1817. În aceasta lucrare, ca si în
altele D. Ricardo s-a ocupat de probleme economice majore ca:
-repartitia venitului national si categoriile de salariu, profitul si
r e n t a funciara, circulatia monetara, politica fiscala, schimburile internationale.
conceptul conceptul „Laissez Faire, laissez passer”, în care statul trebuie să
se limiteze la „a lăsa, a lăsa să plece”, este un sistem economic în care tranzacțiile
între părțile private sunt libere de intervenția guvernului, cum ar fi reglementarea,
privilegiile, tarifele și subvențiile.
Mâna invizibilă este un concept economic și de filozofie socială introdus
de Adam Smith. Metafora ilustrează cum, prin urmarea propriului interes,
indivizii stimulează indirect economia. Smith consideră că, în cazul societăților
capitaliste, urmărirea propriului bine contribuie la binele societății.

Teoria comertului exterior

Smith s-a impotrivit prejudecatilor mercantiliste si a cerut inlaturarea tuturor
obstacolelor care impiedicau desfasurarea unei libertati economice depline.
Smith sustine ca schimbul dintre tari are loc in momentul in care apare o diferenta
intre costurile absolute de productie. „Daca o tara straina ne poate furniza bunuri
mai ieftine decat le-am putea produce noi, e mai bine sa cumparam de la ea, cu o
parte din produsul activitatii noastre, utilizat intr-un mod din care putem trage
folos”.

Consider ca, liberalismul constituie una dintre cele mai complete si elaborate
doctrine ale societatii moderne si contemporane. Chiar daca pe parcursul timpului,
o parte din reflectiile economice apartinand clasicilor au fost abandonate sau
inlocuite, poate fi remarcata prezenta si valabilitatea multora dintre ideile lor
economice si in zilele noastre. „Mana invizibila a lui Smith, teoria repartitiei a lui
D. Ricardo, studiile realizate de Malthus sunt doar cateva dintre elementele de baza
ale gandirii economice universale.

Consider ca tema aleasa este importanta deoarece promoveaza egalitatea in

drepturi si este relevanta in contextul economic actual.

Prin persistenta în timp si

spatiu, universalitatea, utilitatea si eficienta
sociala pe care a administrat-o, liberalismul constituie una dintre cele mai complete
si marcante elaborate doctrine ale societati moderne si contemporane.