Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Științe politice, litere și comunicare

Structuri mentale și curente de idei în Europa contemporană

Capitalismul și gândirea specifică lui

Conf. Tomiță Ciulei

Student: Enache Maria- Mihaela
E-mail: enachemihaela718@gmail.com
Master: Jurnalism și studii cultural europene
Anul: I

2022-2023

1
Capitalismul și gândirea specifică lui
Enache Maria-Mihaela

Capitalismul- Definiție
Nu există o definiție general acceptată a noțiunii de capitalism. Totuși, este general acceptat faptul că
proprietatea privată asupra factorilor de producție, crearea de bunuri și servicii pentru obținerea profitului și
prețurile și salariile sunt elemente care definesc capitalismul. Uneori capitalismul este definit ca fiind sistemul în
care toți factorii de producție se află în proprietate privată. Alteori este folosită o definiție conform căreia doar
marea majoritate se află în proprietate privată, dar acest tip de economie este privit de unii economiști ca fiind o
economie mixtă.

Etimologie
Termenul "capitalist", care înseamnă proprietar al capitalului, a apărut mai devreme decât termenul "capitalism"
și datează încă de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Cuvântul "Capitalism" a derivat din cuvântul capital, care a evoluat din capitale, un cuvânt în limba latină târzie
bazat pe caput, care are traducerea "cap". Capitale a apărut în secolele XII-XIII, în sensul referinței la fonduri,
stoc de mărfuri, sumă de bani sau bani purtători de interese. Până în 1283, a fost folosit în sensul activelor de
capital ale unei firme de tranzacționare și a fost frecvent schimbată cu o serie de alte cuvinte precum : avere,
bani, fonduri, bunuri, active, proprietăți și așa mai departe.
Hollandische Mercurius utilizează cuvântul "capitaliști" în anii 1633 și 1654 pentru a se referi la proprietarii
capitalului. În limba franceză, Étienne Clavier a făcut referire la capitaliști în 1788, cu șase ani înainte de prima
utilizare în limba engleză, de către scriitorul Arthur Young în lucrarea sa Travels in France în 1792.

În "Principiile Economiei Politice și Impozitarea" (1817), David Ricardo a făcut referire la "capitalist" de mai
multe ori. Poetul englez Samuel Taylor Coleridge, a folosit "capitalist" în lucrarea Talk Talk în anul 1823. Pierre-
Joseph Proudhon a folosit termenul "capitalist" în prima sa lucrare, ”Ce este proprietatea?„ (1840), pentru a se
referi la proprietarii de capital. Benjamin Disraeli a folosit termenul "capitalist" în romanul Sybil din 1845.

Capitalismul
1.1 Originea capitalismului

Alte nume sub care capitalismul a fost numit încă de la origine sunt „economia de piață liberă” sau „economia
liberă”.

Deși atât negustorii, cât și comerțul au existat încă de la apariția primelor civilizații, sistemul capitalist nu a
apărut decât în secolul al XIII-lea în Europa. Capitalismul a fost sistemul economic care a înlocuit feudalismul în
mare parte din lume. Înainte de capitalism, munca era o obligație care derivă din legăturile de servitute
domnească, din sclavie sau ca o obligație socio-morală a propriei persoane față de comunitatea lor. Capitalismul
a apărut pentru a propune munca în schimbul capitalului (salarii), în locul servituții sau sclaviei, de unde și
numele.

2
 1.2 Istoria Capitalismului

Ideile de capitalism, care au început în secolul al XIII-lea, așa cum am menționat deja, le-au înlocuit pe cele care
au predominat în Evul Mediu. Ulterior, au fost întărite de procesul de colonizare a continentului american de
către puterile europene din secolul al XV-lea. Aceasta, datorită schimbului comercial care s-a generat între
metropole și coloniile lor de pe noul continent. Mai târziu, în secolul al XVIII-lea, a fost relevantă contribuția lui
Adam Smith, care a publicat „Avuția Națiunilor” unde apăra principiile pieței libere. Smith ar putea fi considerat
creatorul capitalismului, deși acest lucru este discutabil.

Folosind metafora „mânii invizibile”, Smith a susținut că o societate ar atinge o bunăstare mai mare dacă statul
permite pieței să funcționeze de la sine, prin legea cererii și ofertei. În acest fel, a asigurat gânditorul scoțian,
dacă fiecare persoană își urmărește propriul beneficiu, comunitatea în ansamblu va ajunge și ea la cea mai bună
situație posibilă. Ideile de capitalism au fost susținute în continuare de Renaștere și Iluminism, care au înlocuit
sistemul cunoscut sub numele de Vechiul Regim și au dat naștere statelor moderne.

Capitalismul a fost ulterior pus la îndoială de unul dintre cei mai emblematici gânditori ai secolului al XIX-lea,
Karl Marx, care a susținut că sistemul capitalist favorizează exploatarea unui grup de populație, proletariatul, de
către proprietarii mijloacelor de producție, capitaliștii. S-a născut astfel un curent de gândire socialistă care a fost
dus la extrem cu sistemul comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) în secolul XX. Modelul
propus de el, de economie total centralizată de la Stat, nu a obținut însă rezultatele scontate. În acest context, a
existat un punct de cotitură foarte important în istorie, căderea Zidului Berlinului în 1989, care a însemnat într-un
anumit fel victoria libertății economice asupra modelului comunist. Totuși, capitalismul a trebuit să admită
intervenția statului în anumite aspecte sau sectoare precum educația și sănătatea.

De remarcat că în fiecare criză economică sistemul capitalist este pus sub semnul întrebării, iar economiștii
propun noi măsuri pentru a se asigura că beneficiile pieței libere pot ajunge la toți ( sau aproape întreaga)
populație. Dar este o dezbatere care va continua și asupra căreia se pare că nu va exista niciodată un acord
unanim.

1.3 Caracteristicile capitalismului

Principiile de bază ale capitalismului sunt:

 Apărarea drepturilor individuale : Proprietatea privată a capitalului și a mijloacelor productive.

 Libertatea companiei : Prin care este posibil să se realizeze proiecte de afaceri sau să se pună capăt
acestora.
 Piața concurențială : ceea ce înseamnă că prețul de schimb este dat de interacțiunea dintre cerere și
ofertă cu cea mai mică intervenție posibilă din partea statului.
 Pe această piață cu multiple opțiuni și alternative de produse din care indivizii au posibilitatea de a
alege. În ea sunt modelate deciziile privind cererea și ofertă care dau naștere la echilibre și prețuri.

Conform acestor baze, membrii spectrului economic operează în funcție de urmărirea propriului interes și
maximizarea beneficiilor lor, acumulând și utilizând capital pentru acesta. Alternativ, lucrătorii care participă la
sistem contribuind cu forța de muncă primesc în schimb un salariu sau alte tipuri de remunerație care le satisface
utilitatea și le permit să obțină bunurile sau serviciile de care au nevoie.

3
2.1 Rolul statului în capitalism

Sarcina principală a guvernului sub capitalism este de a controla eșecurile pieței. În plus, trebuie să împiedice
sistemul să conducă la situații abuzive și trebuie să încurajeze concurența. Sub acest concept există diferite tipuri
de sisteme derivate, precum capitalismul monopolist, capitalismul financiar sau neocapitalismul.

În acest sens, prezența și influența limitată a puterii politice în piață iese în evidență în special, deoarece le
permite proprietarilor sau antreprenorilor să opereze cu un grad ridicat de libertate și independență pentru a
obține beneficii. Cu acestea, angajatorii realizează reinvestiții în companii și plăți către muncitori. În același
timp, presupune reducerea puterii pe care o are statul în domeniul financiar și al afacerilor de zi cu zi. Acordând,
în acest fel, o mai mare pondere agenților privați și având grijă de supravegherea piețelor.

Susținătorii privatizării mijloacelor de producție susțin adesea că întreprinderea privată este în general un
manager de control și direcție mai bun decât statul. La care birocrația sau numeroasele sale responsabilități îi
împiedică să îndeplinească eficient această sarcină. Pe lângă faptul că atunci când o firmă este publică, cetățenii
sunt cei care suportă eventualele pierderi rezultate dintr-un management mai bun. Pe de altă parte, atunci când
este privat, compania însăși își asumă toate riscurile.

Liberalii susțin că pe o piață în care există concurență, companiile sunt capabile să îmbunătățească produsele și
serviciile, schimbând structura costurilor pentru a putea oferi mai multă calitate la prețuri mai mici. Reducerea
rolului statului și a amestecului acestuia în piețe este unul dintre fundamentele capitalismului și ale economiei
occidentale mai recente.

2.2 Exemple de capitalism

Câteva exemple de capitalism pot fi:

 Statele Unite sunt țara care se identifică cel mai mult cu capitalismul, acesta s-a remarcat în mod
deosebit în perioada Războiului Rece, când s-a caracterizat prin a fi un antagonist al URSS unde a fost
implantat un sistem comunist.
 Un alt tip de capitalism este cel aplicat de China, care a optat pentru o deschidere comercială, deși are,
din punct de vedere politic, un sistem de partide unice.
 Capitalismul poate fi considerat, în sfera microeconomică, la o piață în care statul nu intervine pentru a
dicta companiilor un preț și o cantitate de producție.

Concluzie
În concluzie capitalismul a avut o istorie lungă, care a început încă din mijlocul secolului al XVII-lea, până în
zilele noastre. Capitalismul a fost dezbătut de numeroase personalități, având diferite schimbări și semnificații
de-a lungul timpului.

4
 Bibliografie

https://www.definebusinessterms.com/ro/capitalism/

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Histoire_du_capitalisme