IDEI SI CURENTE ECONOMICE.

ECONOMIA DIRIJATA SI ECONOMIA

LIBERALA
-SINTEZA-

Economia – unul dintre primele domenii, unde influentele modernitatii au datroade (transformari
pt desprinderea de lumea medievala).
In secolele XVII-XVIII – gandirea economica e marcata de schimbari:
 Mijlocul sec. XVIII – fiziocratii francezi lanseaza teoria unui capitalism agrar, inspirat
din experienta engleza, gasindu-se in Franta doar intr-un mod exceptional;
 Revolutia industirala din Anglia, sec XVIII – genereaza reflexii in sensul construirii
stiintei economice ca disciplina autonoma;
 XVIII – infiintate o serie de manufacturi, aducand o importanta semnificativa economiei
de piata datorita prosperitatii acestora + folosirea masinilor se raspandeste.
Domeniul tehnicii: suveica zburatoare, motorul cu aburi ->vor dota ind. Engleza cu un urias
potential de productie, comparativ cu cel anterior.
O revolutie a ideilor (sec XVII) – paraseste domeniul spiritului pt a se insera in ordinea
lucrurilor. Matematica, mecanica, fizica, filozofia – transf. Estentiale
Domeniul stiintei economice – avanseaza in sensul surprinderii si analizei fenomenelor si
proceselor din viata de zi cu zi. S-a incercat gasirea unor metode pt elaborarea unei teorii
economice coerente si pertinente
 Francis Bacon (1561-1626) -filozof, om de stat, creatorul metodelor experimentale ;
-Instauratio magna (lucrarea sa) adduce argument pt
justificarea necesitatii independentei cercetarii stiintifice de principiul autoritatii si al metodelor
deductive
- considerat parintele teoriei inductiei
 William Petty (1623-1687) – Aritmetica Politica (lucrareasa), pregateste economia
politica clasica
- considerat de K. Marx parintele economiei politice
- valoarea = produsul muncii (VIZIUNEA LUI)
- munca = tata ;pamantul = mama (VIZIUNEA LUI)
 John Locke (1623-1704) - teoritician al statului modern
- ordinea naturala ->norme esentiale -> o ordine economica
si sociala mai buna
LIBERALISMUL (fundamentata pe doua idei)
1. Ideea de prezentare, conform careia nu exista putere legitima, ci doar reprezentativa
(bazata pe consimtamantul celui supus puterii)
2. Ideea de separare a puterilor
Liberalismul Economic:
-genereaza impulsuri,argument si stimulente pt dezvoltarea productiei si comertului
-are la baza un ansamblu de reguli sinorme( din dreptul natural, acesta derivand din ordinea nat.)
-ordinea naturala se reflecta in plan economic prin libertatea de actiunea agentilor economici, in
conformitate cu principiul armonizarii spontane a intereselor particulare cu interesul general al
societatii
 Adam Smith (1723-1790) - A elaborat o bază teoretică mai solidă liberei concurențe și
politicii liber-schimbiste, bazându-se atât pe studierea materiei şi comportamentului
uman, cât şi pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizarea economiei, ca şi al
diferitelor curente economice anterioare sau contemporane, precum mercantilismul şi
fiziocratismul. Astfel că Statul nu trebuie să îndeplinească niciun rol economic, el având
doar trei funcţii: administrarea justiţiei, apărarea ţării și datoria de a construe şi întreţine
anumite instituții public. Deși sistemul său a suferit ulterior ample amendări, “marea
panoramă a pieţei rămâne o izbândă remarcabilă.
Astfel că o dată cu sporirea dimensiunilor unor companii private, cu amploarea pe care a luat- o
dezvoltarea economică, spectrul unui totalitarism economic- în sensul ascensiunii unor forţe care
să domine și să afecteze profund libertatea individuală - cauzat de capitalismul neîngrădit, a
determinat apariția unui „intervenţionism economic, care presupune extinderea funcţiilor statului
mult dincolo de protejarea proprietăţii şi a contractelor libere.

Neoliberalismul:
- Din păcate, crezul ideologiei neoliberale, ale cărei reţete principale sunt dereglementarea totală
a pieţelor, privatizarea serviciilor publice, parteneriatele dintre stat şi privat, schimburile
comerciale libere la nivel planetar, prezintă la rândul său un număr important de probleme
sociale şi economice grave. Urmările acestei crize sunt încă şi azi prezente în economia anemică
a majorității țărilor dezvoltate, în recesiunile şi depresiunile economice ale țărilor periferice
europene, ca şi în criza de încredere în sistemul financiar şi bancar european și american.
-Dereglementarea piețelor financiare,apoteoza unui neoliberalism triumfător, a condus în mod
direct la criza financiară din 2007-2008,criză care a aruncat economia mondială în cea mai
profundă depresiune economică de după cel de-al Doilea război Mondial.
Neoliberalismului:
- -Fără suficiente resurse, atât cantitative cât şi calitative, necesare supravegherii
comportamentului sectorului privat, căruia statul i-a sub-contractat responsabilitățile sale,
serviciile publice privatizate devin locul privilegiat unde se urmăreşte în mod exclusiv
maximizarea profiturilor pe termen scurt
-Orice dereglementare sau diminuare a supravegherii sectorului financiar devine o incitare la
inovații de servicii financiare, o ocazie de aur pentru speculanți de tot soiul; frenezia câştigului
care domină aceasta categorie de indivizi nu cunoaşte limite, nu cunoaşte niciun mecanism de
frânare... şi aceasta până când întregul sis tem se prăbușește
-Slăbirea puterii sindicatelor şi liberalizarea pietei muncii-atât în sectorul privat cât şi, mai
recent, în sectorul public-duc la o stagnare a salariilor, la o vulnerabilizare a cetățeanului de rând
privind locul său de muncă și la o creștere fără precedent a inegalității de venituri.

Economia in fascism:
-dpdv economic, fascism=socialism cu furnir capitalist
-Pe când socialismul naționaliza explicit proprietatea, fascismul o facea implicit, cerându-le
proprietarilor să-şi folosească avutul în "interes național" - mai exact, așa cum era perceput acest
interes de către autoritatea autocratică. )
-În vreme ce socialismul abolea complet toate relațiile de piață, fascismul păstra aparența
acestora şi totodată planifica toate activitățile economice. În zilele sale de glorie (anii 1920și
1930), fascismul trecea drept o fericită concesie între capitalismul liberal de tip boom-and-bust,
cu pretinsele sale atribute- conflictul de clasă, competiţia risipitoare, și egoismul orientat spre
profit-și marxismul revoluționar, cu violenta și social distructiva sa persecuţie a burgheziei. În
timp ce socialismul căuta un control totalitar asupra proceselor economice ale societății prin
operarea directă de către stat a mijloacelor de producție, fascismul râvnea la acelcontrol în mod
indirect, prin dominarea proprietarilor privați nominali.
-Planşetele și tabelele de planificare stabileau liniile și nivelele de producție, prețurile, salariile,
condițiile de muncă și dimensiunile unor firme.
-Împovărarea producătorilor și greutăţile cu care aceștia s-au confruntat ca urmare a acestor
politici, au oferit avantaje firmelor străine amatoare de export
-Intervenţionismul caută să ghideze procesele pieței, nu săle elimine,aşa cum a făcut fascismul.
Economia in nazism:
A stabilit dacă New Deal-ul preşedintelui Franklin Roosevelt a fost sau nu influențat direct de
măsurile politice fasciste este o chestiun econtroversată.
Mussolini a lăudat New Deal-ul ca fiind "îndrăzneț ... intervenţionist în domeniul economic," iar
Roosevelt l-a complimentat pe Mussolini pentru "țelul său onest de a restaura Italia" şi a
recunoscut că "ținea legături strânse cu acel admirabil gentleman italian. Doi ani mai devreme,
Hitler impusese un plan de patru ani al cărui țel era transformarea economiei națiunii într-una de
război
În Europa, în aceeași perioadă, Spania, Portugalia și Grecia au instituit și ele economii fasciste.
Frontul Muncii, o prelungire a Partidului Nazist, regiza toate aspectele legate de slujbe, inclusive
salariile și repartizarea lucrătorilor la locul de muncă. Camera Economică a Reich-ului se afla în
vârful complicate birocrații ce cuprindea aproape două sute de structure organizate pe
considerente industriale, comerciale și meşteşugărești, precum și alte câteva consilii naționale.

Economia in Romania comunista:

România anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la putere, era mult mai puțin
dezvoltată economic decât cea pe care a lăsat-o în anul 1989.
De obicei, toți anti-comuniștii sunt tentați să nege toate progresele economice realizate în
perioada comunistă.
Cum au evoluat principalii indicatori economici ai României între 1965 și 1989?
În 1989, la căderea regimului, exporturile de bunuri României au atins valoarea de 10,5 miliarde
dolari, iar importurile au avut valoarea totală de 8,4 miliarde dolari România avea un excedent
comercial de peste 2 miliarde de dolari în ultimul an de comunism, iar acesta a fost și ultimul an
în care vom înregistra excedent comercial. Exporturile de bunuri ale României au crescut de la
1,1 miliarde de dolari în 1965, la 11,4 miliarde de dolari în 1980, an în care s-a atins valoarea
maximă a exporturilor în perioada regimului Ceaușescu. Între 1965 și 1980, doar în doi ani (1973
și 1976) s-a înregistrat excedent comercial, în restul anilor, România a înregistrat deficit
comercial.
Între 1965 și 1989, PIB-ul României s-a triplat în valori reale, iar PIB-ul pe cap de locuitor din
anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât cel din 1965. În 1989 eram o țară fără datorii, deci
fără acces pe piețele de finanțare, aveam o industrie cu tehnologii de nivelul anilor `70, iar
populația experimentase deja mai mulți ani de înfometare pentru a se putea plăti datoria statului
făcută în contul industrializării. Numărul mediu al salariților din economie a crescut de la 4,3
milioane în anul 1965, la 8,3 milioane în anul 1989. O valoare apropiată de această cifră s-a
înregistrat și în anul 1988, dar valoarea dolarului din acel an era mai mică decât cea din anul
1980. Totodată, între 1980 și 1989, au existat patru ani de scădere economică (1980, 1985, 1988
și 1989).

Economie dirijata Economie liberala

Economie in care procesele economice importante Liberalismul este o doctrina politica și economica
sunt determinate, in mare parte, nu de fortele care proclama principiul libertații politice și
pietei, ci de un organism de planificare economica economice a indivizilor și se opune
insarcinat cu realizarea principalelor obiective colectivismului, socialismului, etatismului și, in
economice ale societatii. general, tuturor ideilor politice care pun interesele
Printre avantajele unui astfel de sistem in raport societații, statului sau națiunii inaintea individului.
cu economia de piata pura se numara reducerea
activitatii economice necoordonate, care poate
duce la utilizarea ineficienta a resurselor
disponibile, si productia de marfuri nedorite.
1.Industrializarea Romaniei Libertatea individuala
2.Agricultura intensiva si irigata Proprietate privata
3.Constructia de locuinte accesibile pentru toti Responsabilitate individuala
Egalitate in fata legii
cetatenii tarii.
4.Transformarea Romaniei din tara debitoare in
tara creditoare

1.Dezindustrializarea tarii prin predarea industriei

in mana capitalurilor straine
2.Agricultura de subzistenta .Distrugerea
sistemului national de irigatii
3.Export de forta de munca hemoragia celui mai
valoros capital, capitalul uman
4.Criza locuintelor .Cetatenii de rand nu mai au
acces la locuinte fiind nevoiti sa plateasca chirie.
5.Inglodarea tarii si populatiei in datorii.