SINTEZĂ

Viata publica e tot ce apartine spatiului public. Aceasta

inseamna ca orice manifestare de tip politic, social, cultural care are
un impact in viata sociala tine de sfera publica.
Viata privata este viata noastra intima, personala, care se
desfasoara in locuinta proprie, la care fiecare persoana are dreptul.
Daca in epoca medievala, viata publica era extrem de restransa,
manifestandu-se doar la prezenta autoritatii legale, epoca moderna s-a
imbogatit foarte mult prin foarte multe manifestari sociale, culturale.
In epoca contemporana viata publica se suprapune peste viata
privata, fiind foarte greu de delimitat ce reprezinta viata publica sau viata
privata.
Toate institutiile statului inseamna viata publica, iar functionarii
sunt persone publice , a caror activitate face obiectul de observatie al
opiniei publice. De aceea li se cere o anumita conduita. Viata publica s-a
extins de la institutiile statului si in alte domenii precum sportul, teatrul,
cinematograful.Chiar daca aceastea au de cele mai multe ori un statut
privat.
Extinderea rețelelor sociale a contribuit la aceasta. Putem lua drept
exemplu Facebook-ul, care permite postarea de informații în diverse
forme (foto, video, text etc.), iar totul depinde de setările pe care le face
cel care le postează. Iar discuția legată de prietenii virtuali aprinde și mai
mult subiectul vieții private: nu există niciun filtru, nicio garanție clară
că persoanele din lista de prieteni constituie cu adevărat un cerc de
prieteni, în sensul cunoscut clasic. Sfera vieții publice este supusă și ea
redefinirii, rămănând încă o continuă dezbatere la nivel teoretic privind
ceea ce poate fi înscris în această sferă și ce nu.
Viața publică si cea privata de difera deasemenea, in fiecare continent,
fie prin clasele sociale, religie, cultura, nivelul dezvoltarii acestora.
 În ultimii 200 de ani dezvoltarea noțiunii de drepturi ale
omului a făcut ca printre aceste drepturi să fie inclus și dreptul la
viața privată. El este înscris și în documente oficiale, precum Declarația
universală a drepturilor omului, adoptată de Organizația Națiunilor Unite
(ONU) în anul 1948 și Convenția europeană a drepturilor omului adoptată
de către Consiliul Europei în 1950.

EUROPA:

A doua jumătate a sec XX: cadrul de viața al europenilor s-a modificat

radical
➢ Ponderea populației urbane a crescut foarte mult
➢ Locațiile rurale au încetat să mai fie centre sociale
➢ Favorizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare și de extindere
a modelelor de viață urbane

Viața privata (Europa occidentala)

Masuri de protecție sociala
➢ asigurarea unui venit minim garantat oricărei persoane
➢ creșterea alocațiilor, pensiilor
➢ acordarea de burse sau alocarea de echipamente casnice
➢ mărirea veniturilor salariale
➢ scăderea preturilor pentru obiectele de larg consum
➢ săptămâna de lucru a fost redusă la 5 zile
Noi mentalități și noi percepții
➢ În trecut, familia era considerată fundamentul, stâlpul societății
➢ oamenii trăiesc în cuplu şi fără a se căsători ➢ cota foarte inalta a
divorturilor
➢ numarul de nastere al copiilor este scazut
➢ relatia dintre parinte si copil nu se mai bazeaza pe autoritatea din
trecut
➢ femeile capata aceleasi drepturi ca barbatii, au drept de vot
➢ are loc legalizarea intreruperii de sarcina
➢ Conflictul dintre generații se adâncește tot mai mult (comprimarea
diferenței de vârstă)
Petrecerea timpului liber se facea cu ajutorul:
➢ Televiziunii
➢ Presei
➢ Romanelor foileton (romane de fictiune publicate pe secvente mici),
benzilor desenate, literaturii de fictiune
➢ Cinematografului
➢ Peliculelor de arta
Viața publica (Europa occidentala)
➔ factor esențial: libertatea
➢ Oamenii sunt încurajaţi prin legi să susţină sau să combată o cauză
➢ să se organizeze în asociaţii diverse (partide politice, organizaţii
pentru apărarea drepturilor sau pentru promovarea unor idei, pentru a
întreprinde eficient acţiuni într-un domeniu).
➢a nastere o miscare de aparare a drepturilor omului in privinta
locuitorilor Lumii a III-a Viata privata (Europa rasariteana) Din cauza
regimului comunist, statul controla atat viata publica, cat si cea privata.
Dreptul la intimitate a fost incalcat de multe ori, prin metode precum
➢ ascultarea telefoanelor
➢ interceptarea corespendeței scrise
➢ crearea unor rețele de delatiune (denuntatoare)
➢ interzicerea avorturilor

După 1990
➢ legalizarea intreruperii de sarcină
➢ relația dintre părinte si copil nu se mai bazează pe autoritatea din
trecut A avut loc si o schimbare pozitivă în timpul regimului comunist:
➢ școlarizarea obligatorie până la nivelul liceului, inclusiv
Viata publica (Europa rasariteana)
➢ regimurile comuniste nu permiteau manifestări de stradă, altele
decât cele organizate sau controlate de partid
➢ manifestările culturale de orice natură erau cenzurate, urmărindu-se
ca acestea să respecte ideologia partidului
➢ fiecare întreprindere, dar şi fiecare instituţie culturală avea un
secretar de partid care se ocupa de propagandă şi de cenzurarea
oricăror manifestări libere.
➢ în anii ’70 s-a introdus o cenzură severă, care avea ca scop ca orice
producţie culturală să respecte ideologia de partid Raportul dintre viata
publica si cea privata in secolul XX
Odată cu urbanizarea Europei, populația ei se adaptează la ritmul in
care evoluează lumea si tinde sa trăiască in același fel.
➢ se consumă aceleași produse alimentare standardizate
➢ se urmăresc aceleași emisiuni radio și TV
➢ se cumpără bunuri de folosință îndelungată, aparate electro
menajere, materiale audio-vizuale, toate de același tip și chiar același
preț
Există o serie de evoluții în favoarea sferei private:
➢ reducerea săptămânii de lucru
➢ introducerea concediului
➢ garantarea drepturilor angajaților prin legi Acestea au dus la
accentuarea delimitării dintre viața publică si cea privată
ASIA:
Fiind cel mai populat continent de pe glob si probabil si cel mai
diversificat d.p.d.v cultural, atat viata publica cat si privata din Asia
difera de la o regiune/tara la alta.
Kazahstan-viata publica:
Prima reuniune la nivel înalt privind cooperarea regională între liderii
din Asia Centrală din anii 1990 încoace a avut loc la Astana în martie
2018. În Kazahstan, președintele Nazarbaiev a demisionat în martie
2019, după trei decenii la putere, dar în calitate de „Lider suprem”
păstrează o influență semnificativă, precum și prerogative oficiale în
mandatul noului președinte Tokaiev.
-viata privata: Religia dominantă în țară este Islamul cu aproximativ
70% din întreaga populație care practică religia. Există două limbi
oficiale vorbite în Kazahstan, și anume kazah și rusă.
India-viata publica:
În august 2019, guvernul Indiei a revocat statutul special al regiunii
Jammu și Cașmir. Această decizie a dus la proteste violente Chestiunile
legate de drepturile omului în India continuă să fie un motiv de
îngrijorare.
-viata privata: India se întinde pe 29 de state, adăpostește peste 1, 2
miliarde de locuitori. Nu există o limbă oficială, populația vorbind
hindusa, bengaleza, telugu, tamila, marathi și urdu. Societatea indiană
este divizată în caste, care se diferențiază între ele prin statut și putere
și sunt influențate puternic de religie.
Indonezia-viata publica:
Indonezia face parte din G20, este a treia democrație din lume ca
populație și cea mai mare țară cu populație majoritar musulmană. Țara
va găzdui reuniunea G20 din 2022 pe tema „Recover Together, Recover
Stronger” („O redresare comună, o redresare mai puternică”). La 24
octombrie 2019, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la
propunerea de cod penal al Indoneziei, care permite discriminarea pe
criterii de gen, religie și orientare sexuală, precum și discriminarea
minorităților.
-viata privata: În prezent, mai mult de 80% din populație aparține
islamului. Femeile nu sunt obligate să poarte batic, deși utilizarea
acestuia este din ce în ce mai răspândită.
Filipine-viata publica:
În mai 2016, Rodrigo Duterte a câștigat alegerile prezidențiale cu 39 %
din voturi. Acesta a adoptat măsuri controversate împotriva traficului
de droguri, ordinele de „a trage pentru a ucide” ducând la încălcări
flagrante ale drepturilor omului.
-viata privata: Cel puțin 90% din populația Insulelor Filipine este
creștină și 10% este musulmană. Sportul național al țării se numește
Arnis, care este o formă de artă marțială.
China-viata publica:
China utilizează adesea spionajul cibernetic pentru a obține acces la
tehnologii, așa cum a subliniat Parlamentul în rezoluția sa din 12 martie
2019 referitoare la amenințările la adresa securității. China pătrunde în
apele teritoriale și spațiul aerian taiwaneze (situație agravată din 2021)
-viata privata: Republica Populară Chineză ocupă locul al patrulea
printre cele mai mari țări din lume, depășită doar de Rusia, Canada și
Statele Unite. Are 23 de provincii. Anul Nou Chinezesc nu se
sărbătorește pe 31 decembrie, ci în prima zi a primei luni lunare, pe
baza calendarului lunar care variază de la an la an.
Japonia-viata publica:
Japonia s-a angajat să pună în mod efectiv în aplicare Acordul de la
Paris privind schimbările climatice și alte acorduri multilaterale în
domeniul mediului. Noul prim-ministru al Japoniei, Fumio Kishida, a
dizolvat camera inferioară a Parlamentului la 14 octombrie 2021,
deschizând calea pentru alegerile din 31 octombrie 2021.
-viata privata: Izolaționismul, mai mult sau mai puțin strict, care a
caracterizat Japonia practic până la începutul erei Meiji, a dat naștere
așa-numitei teorii Nihonjinron (日本人論), caracterizată, printre altele,
de ideea că cultura japoneză este unică.
Inchinarea (お辞儀-“O-jigi”) este metoda japoneza traditionala de a
saluta, a spune la revedere, a acorda respect, a cere scuze, a arata
umilinta sau a indica intelegere si acceptare.

AFRICA:
Viata privata a indivizilor în Africa este în constanta legătură cu
comunitatea în care trăiesc ,dar mai ales de familia și rudele
acestora.Aspectele vieții private și publice difera în funcție de categoria
sociala ,dar și de regiunile continentului ,obiceiurile și tradițiile locului
fiind încă importante în viata de zi cu zi a individului .

AMERICA DE NORD:
 Politica reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale
vieții publice , singurii ce puteau activa în acest domeniu fiind bărbații
alb. În perioada aceea femeile nu dețineau drept de vot, soarta țării
fiind în mâinile bărbaților, arătând iarăși superioritatea acestora în
societatea din acele timpuri. Acestea și-au primit dreptul de participare
la viața publică în SUA pe data de 2 noiembrie 1920, odată cu alegerile
prezidențiale, în care senatorul republican Warren G. Harding l-a învins
pe guvernatorul democrat din Ohio, James M. Cox. Organizațiile
feministe au luptat ani la rândul pentru a obține acest drept. La 26
august 1920, a fost adoptat un amendament constitutional prin care se
acorda dreptul deplin de vot al femeilor în toate statele americane, dar
nu și celor de culoare. Primele demersuri pe această temă au apărut în
SUA după mijlocul secolului 19, dar fără prea mult succes. În plus,
femeile obțin drept de vot complet în Canada în 1918, în Australia de
Sud în 1894 și în Australia de Vest în 1899.
Odată cu participarea activă a populației la viața publică, un
subiect ce și astăzi îi controversează pe anumiți cetățeni sunt drepturile
persoanelor de culoare. În 1930, 60% dintre femeile de culoare lucrau
ca servitoare în casele oamenilor albi, majoritatea locurilor de muncă
fiind prost plătite și nesigure. Cu toate acestea, începând cu anii 1940,
schimbările demografice și economice profunde, însoțite de o
schimbare semnificativă a atitudinilor rasiale din partea celor albi, i-au
făcut pe negrii să urmeze drumul către o egalitate mult mai mare.
Legislația New Deal, care a stabilit salariile și orele minime, a eliminat
stimulentele angajatorilor din sud de a oferi locuri de muncă prost
plătite oamenilor de culoare. Odată cu deficitul de muncitori în fabricile
de producție din nord, ca urmare a a celui de-Al Doilea Război Mondial.
Au găsit ceea ce căutau: salarii atât de izbitor de mari încât în 1953
venitul mediu pentru o familie de negrii din nord era de două ori mai
mare decât al celor rămași în sud. Speranța de viață a negrilor a crescut
dramatic, la fel și înscrierile la facultate.
Viața publică în America era determinată de un factor esențial:
libertatea, înțeleasă în forme multiple, dar mai ales ca libertate de
exprimare, de asociere și de întrunire. Astfel, începând din anii 1960 are
loc o puternică mișcare contestatoare a valorilor societății capitaliste,
pornită din rândul tinerilor. Cel mai reprezentativ pentru începutul
acestei mișcări este curentul hippie, apărut în California, cel mai bogat
stat american, în anul 1963. Acest curent contestă valorile societății de
consum și promovează o întoarcere la natură, la sursele culturii
populare, militează împotriva poluării, pentru pace și contestă toate
războaiele, inclusiv cele duse în numele apărării drepturilor omului.
O altă mișcare contestatoare a valorilor capitaliste este cea a
ecologiștilor. Aceștia milotează pentru păstrarea unui mediu curat,
conservarea naturii și împotriva exceselor industrializării. Această
mișcare devenită foarte populară începând din anii 1970, a continuat
până astăzi.