ECONOMIA MONDIALA ASTAZI

1. Globalizarea economiei
2. Curente si idei economice
3. Ocupatii si statute profesionale
4. Economia rurala si economia urbana in Romania

1. GLOBALIZAREA ECONOMIEI
- este procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor
dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor
transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice,
politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele
devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor o
solutionare mai curand globala decat nationala.
Etapele globalizarii economice sunt:
 Sec. XVIII- 1900 - Mondializarea prin comert exterior –
marfurile sunt produse in tara pt a fi vandute , o parte si in alta
tara
 1900-sf. anilor 80 – Transnationalizarea –investitiile marilor
firme in afara tarii lor duc la fabricarea unor produse identice in
mai multe tari (bunuri commune)
 Dupa 1990 - Globalizarea – care implica o organizare noua a
societatii (politica si economica), o noua ordine mondiala (pt a
defini globalizarea vom citi in clasa textele de la docum.3,pg28)
 globalizarea reprezinta – surmontarea granitelor
- slabirea suveranitatii nationale
- schimbare economica majora: - 1. prin prevederile GATT
(1947) – OMC (1995) –reducerea tarifelor
vamale intre tarile membre – Romania din 1971
2. companiile multinationale investesc capital si
tehnologie in statele mai sarace unde gasesc
mana de lucru mai ieftina, contribuind astfel la
dezvoltarea acelei tari (investitii in infrastruct.)
- disparitia distantelor, schimburi intense de oameni si idei
- evenimente desfaurate intr-o parte a lumii se resimt si in
alta parte a lumii
- interdependenta si integrare a diferitelor economii din
lume (criza econmica dintr-o tara va induce si in alta tara
criza economica, asa cum dezvoltarea economica dintr-o
tara se poate face resimtita si in alta tara

1
EUROPA SI GLOBALIZAREA
- UE este principala putere comerciala a lumii, tinde sa se creasca prin
aderarea noilor membri (Turcia, state CSI, exIugoslavia)
- Prin globalizare, cresterea economica a unor state din Asia de S-E poate
sa le propulseze pe primele locuri in economia mondiala, (analizam
statisticile de la pg 29) chiar in defavoarea acelor state occidentale care
au initiat globalizarea necesar protectionismul economic

- Fata de fenomenul globalizarii s-au format doua opinii:

Sustinatorii globalizarii pun accentul in principal pe avantaje:
- reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara;
- accelerarea tranzactiilor schimburilor care se realizeaza aproape in
timpii comunicati – fax, Internet, etc.;
- cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si
tehnologice;
- extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de
anumite surse sau zone traditionale.
Oponentii globalizarii invoca consecintele negative:
- desfiintarea natiunii si statului national;
- reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un
nivel mai redus al productivitatii muncii;
- specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare
si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie;
- adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare
detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni – aproape
½ din populatia Terrei). De asemenea, se mentioneaza pericolele privind
desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii
economice, inclusiv a unor state.

2. CURENTE SI IDEI ECONOMICE

- economia mondiala a sec. XX a fost dominate de sistemul capitalist si
sistemul comunist.
a) Economia capitalista – bazata pe libera concurenta, pe legea cererii si a
ofertei care regleaza piata, pe libera concurenta intre factorii economici
- in economia capitalista rolul statului este acela de a asigura cadrul
organizatoric si institutional (sa asigure institutii economice: Casa de
Comert, OSIM, Registrul Comertului etc: sa asigure o masa monetara)
- s-au dezvoltat doua modele de economii capitaliste:
 modelul neoclassic – statul să nu se implice în reglarea economiei,
preturile sunt reglate de piata (cu cat o marfa este intr-o cantitate
mai mica pe piata, cu atat va fi mai scumpa);-statul trebuie sa
sigure o baza monetara

2
  modelul keynesian (J.M. Keynes) – statul trebuie sa se implice in
asigurarea unui trai decent al cetatenilor sai, infiintand locuri de
munca prin angajarea de lucrari publice (infrastructura), astfel incat
sa existe un nivel minim al somajului, si prin aplicarea unei justitii
sociale (impozite proportionale pe venituri) – statul -providential
Modelul American
Economia americana dominata pana la mijlocul anilor 70 de sistemul
fordist, birocratic:
- protectionism social,
- dezvoltarea sindicalismului,
- industria bunurilor de masa standardizate.
Dupa 1973 (criza petrolului), se modifica directiile economice
(postfordism):
- declinul sindicalismului,
- productia de marfa selectiva, care se adreseaza unui anumit segment al
populatiei (dupa statutul social, cultural),
- piata este dictata de cerere , nu de oferta.
La nivel global, SUA domina si din punct de vedere economic, dar si sin
p de v cultural (jazz, desene animate, industria filmului, moda jeansilor, a
fast food-urilor.
1. Taylorism
Taylorismul este teoria managementului care analizeaza si sintetizeaza rulajul procesului de productie,
incercand sa sporeasca productivitatea.
Principalele idei ale teoriei au fost dezvoltate de Frederick Winslow Taylor, mare inventator si inginer,
ai anilor ’80-’90, fiind primul care a facut un studiu stiintific asupra managementului industrial.
Taylor considera ca deciziile bazate pe traditie ar trebui sa fie inlocuite de proceduri precise
dezvoltate dupa un studiu amanuntit asupra individului in timpul lucrului.
Taylorismul poate fi vazut ca o divizie de munca impinsa in extremele sale logice, cu o consecventa
dezumanizatoare a locului de munca, inlocuindu-se abilitatile muncitorilor.
Sistemul de management a lui Taylor corespunde cu faza incipienta a dezvoltarii productiei in masa si
utilizarea liniilor de asamblare, fiind caracterizata prin extreme elaborari ale diviziilor de munca,
reducerea muncii manuale cu operatiuni facute de masinarii industriale si inducerea disciplinei
extreme in munca, plus introducerea supervizarii in munca, minimalizand astfel timpul de productie
cauzat de comoditatea umana.
Inaintea lui Taylor, productivitatea era considerata a fi atinsa prin reducerea numarului de muncitori
non-productivi, asemenea supervisorilor si receptionerilor.
Totusi Taylor, sustinea atingerea eficacitatii prin supervizare exigenta si control al procesului de
munca. Observand fiecare miscare a mainii, productivitatea muncitorilor individuali putea fi marita
foarte mult . Acest lucru insemna totusi angajarea unui numar mare de supervisori si controlori de
calitate.
Surprinzator, introducerea Taylorismului in fabrici a generat o puternica opozitie din partea
muncitorilor productivi. Taylorismul reduce importanta lucratorului dezumanizandu-l si neagandu-i
lucratorului orice tip de relaxare sau un mod personalizat de a-si face munca, devenind extrem de
stresant si opresiv. Supervizarea intensa insemna ca orice opunere sau miscare inceata este notata
instantaneu.
Taylorismul ca regim de disciplina de fier aduce cu el posibilitatea de scoatere din functie a
lucratorilor, promovand indivizii in functii de conducere manageriala si supervizare.
De cand productivitatea muncii este automatizata, disciplina in munca este si ea redusa in importanta,
prin limitarea angajarilor la doar o patura sociala de muncitori saraci si organizati prost.
In zilele noastre, “Taylorismul” este un sinonim pentru cel mai inapoiat stil de management, pentru ca
depinde de eliminarea oricarei initiative din partea lucratorului productiv, depinzand pentru succesul

3
sau, de eliminarea totala a eficacitatii disciplinei in munca.

2. Fordismul
In Statele Unite, Fordismul este filosofia economica care a raspandit prosperitatea si profiturile in
marile corporatii si poate fi atinsa prin salarii mari care permit lucratorilor sa cumpere rezultatul pe
care l-au produs, asemenea automobilelor.
Termenul de "Fordism" a aparut in jurul anului 1916 si este folosit ca descriere a succesului lui Henry
Ford in industria automobilelor
Fordismul semnifica o gama de practici industriale asociate initial cu inovatiile la locul de munca a
americanului manufacturier Henry Ford, in timpul ultimei decade a secolului 19 pana in a doua
jumatate a secolului 20. Acest proces a transformat multe functii complicate in mai multe functii mai
mici si mai simple, care erau mai tangibile pentru munca necalificata.
Cea mai semnificativa inovatie in contextul de Fordism a fost introducerea de banda rulanta ca linii de
asamblare in 1913 , scurtand timpul de asamblare pentru un model complet T Ford, ajungand de la
peste 12 ore pentru asamblarea completa, la o ora si jumatate. Ca rezultat, s-a creat o producere
enorma in masa a produselor.. Toate modelele T sunt negre. Toata lumea si-a luat acelasi lucru. Acest
lucru a marit viteza de productie a produsului, cat a si coborat costurile medii de producere pentru ca
produsul sa fie mai permisibil financiar pentru public.
Mecanizarea abundenta a sporit eficienta. A vandut 10 milioane de automobile model T, si a facut o
avere considerabila, in timp ce angajatii lui au devenit cei mai bine platiti muncitori de fabrica din
intreaga lume.
Sistemul productiei Fordiste are patru elemente principale. In primul rand este caracterizat de o
divizie distinctiva de munca, de separarea diferitelor sarcini de lucru intre diferite grupuri de
muncitori. – in care muncitorii necalificati executa lucrari simple , si repetate iar cei calificati tehnic si
managerial se ocupa de functii legate de cercetare, design, controlul calitatii, finante, coordonare si
marketing.
Elementul doi consta in faptul ca, este un sistem in care manufactura partilor si componentelor este
facuta la standarde ridicate.

Modelul suedez
Suedia este, în secolul XX, tara care a realizat cea mai originala societate
democratica europeana, numita, cu un termen anglo-saxon „Welfare
State” („statul bunastarii generale”).
Suedia este statul promoter al eticii sociale:- statul controleaza economia
printr-un sistem de negocieri periodice a contractelor de munca dintre
patroni si sindicate, prin fiscalitate directa si rapid progresiva. Aici apar,
pentru prima data în Europa, câteva noutati sociale:
- declaratiile fiscale publice (pe temeiul ca reusita materiala trebuie sa fie
transparenta);
- drepturile copilului – astfel, copilul este declarat cetatean cu drepturi
depline, fiind interzisa bataia sau adresarea de amenintari din partea
parintilor. Statul controleaza din ce în ce mai mult spatiul de odinioara
privat. Familia nu mai are responsabilitatea exclusiva asupra copilului.
Nu familia îi stabileste drepturile, ci colectivitatea.
- scoaterea homosexualitatii de sub incidenta legilor care pedepsesc
perversiunile;
- educatia sexuala obligatorie în scoli etc. Ideea demistificarii sexualitatii
a fost initial dictata de grija eliminarii bolilor si a ignorantei.
Modelul suedez a esuat astazi partial. Aplicarea programului a provocat
pe termen lung o nivelare a veniturilor, scaderea productivitatii muncii,
cresterea absenteismului în productie, libertinaj, alcoolism si violenta. Se

4
considera astazi ca societatea suedeza, excesiv de permisiva, a secretat ea
însasi mecanismele propriei distrugeri. Concluzia apartine unui scriitor
francez, Claude Sarraute: „Necontenite controale fiscale si familiale,
controlul veniturilor, controlul indivizilor, stil Orwell, statul-providenta,
statul-ingerinta intervine peste tot, chiar si în metoda de crestere a
copiilor. Modelul suedez exista înca, dar mitul a murit definitiv”.

b) Economia comunista – caracterizata prin:

- centralism si dirijare statala, birocratizare excesiva
- nationalizarea tuturor resurselor si mijloacelor de productie
- planificarea productiei (a ofertei), fara a tine cont de cerere
- agricultura neglijata in favoarea industriei
Dupa 1989 fostele state comuniste au renuntat la acest tip de economie,
adoptand economia capitalista (de tranzitie)

c) Tendintele economiei actuale – datorita polarizarii statelor lumii, se

observa si in economia mondiala o integrare economica in cateva centre
de putere economica (poli economici), prin formarea intre state a unor
uniuni economice de liber schimb:
MERCOSUR(state din Am de Sud), ASEAN (state din S-E Asiei),
ALENA (NAFTA)-SUA, Canada, Mexic, APEC(statele din zona Asia-
Pacific), ALCA (SUA şi statele sud-americane) (studierea hartii pag31)

3. OCUPATII SI STATUTE PROFESIONALE

Educatia in UE
- statele europene considera ca investitia cea mai avantajoasa este aceea
in educatia tinerilor
- reforma educatiei in Europa a inceput in 1999: Procesul de la Bologna
care urmareste ca pana in 2010 sa existe un spatiu european al
invatamantului cu o mare mobilitate de studenti
 studiile de licenta – 3 ani
 studiile de masterat – 2 ani
 studiile de doctorat – 3 ani
 in perioada licentei (facultate) intr-un an se pot acumula 60 de credite,
care au aceasi valoare oriunde in UE (fiecare curs parcurs are un nr de
credite) studentii pot sa isi continue studiile oriunde in UE, la acelasi
profil, fara a pierde continuitatea studiilor in tara
Planificarea carierei
- fiecare om isi doreste sa aiba satisfactii din meseria lui (satisfactii
banesti, profesionale, aprecierea societatii etc)

5
- cele mai bune meserii pot fi clasificate dupa criterii diferite, in functie
de ce asteapta fiecare de la jobul sau: bani, sau doar afirmare, sau doar un
job formal.etc
- 1995 un studiu american a evidentiat ca cele mai apreciate meserii sunt
acelea de, consultanti financiari, biologi, ing. software, medici, profesori
(studiem documentul “c” dela pag.33 pt a evidentia care au fost cele mai
bine platite meserii in 2005)
- planificarea carierei are in vedere urmatorii pasi:
 analiza pietei forte de munca, alegerea unui posibil job
 scrisoarea de intentie – trimisa angajatorului- este indicate
intentia ta de a ocupa un anumit post, evidentiezi interesul tau
major pt acea firma cat si competentele tale care ar putea ajuta
firma
 CV - trimis firmei la cererea angajatorului sau din proprie
initiativa; contine tot parcursul educational si professional al
viitorului angajat
 Interviul – angajatorul poate depista punctele slabe dar si pe
cele tari ale intervievatului. Pregatirea pt interviu implica un
studiu al mediului de afaceri in care exista firma respective,
candidatul sa arate ca stie ce asteapta firma de la el si el are
acele competente. Este importanta si prezenta scenica a
intervievatului.

4. ECONOMIE RURALA - ECONOMIE URBANA IN ROMANIA

a. Economia rurală:
Satul interbelic
- dupa 1918 –pop. Romaniei era de 18 mln locuitori
- din acestia peste 80% locuiau la tara (14mln)
- taranii nu aveau loturi f mari de teren, baza productiei agricole erau marile mosii
care foloseau pe langa munca taranilor si aceea a masinilor unelete
- 1921 reforma agrara – taranii primesc pamant din mosiile care depaseau 100 ha
- → prosperitate relativa a taranilor, dezvoltarea Romaniei in urma exportului de
grane (Romania – “granarul Europei”)
- dificultatile de carea se lovesc taranii:
 lipsa imprumuturilor bancare avantajoase care sa le faciliteze
investitii in tehnica agricola
 suprafete agricole mici care nu au rentabilitate
 concurenta produselor americane ieftine
 impozite mari pt teren agricol
→ criza economica mondiala din 1929 -1933 a dus la saracirea accentuata a
taranimii

Satul comunist
- 1945 reforma agrara – date taranilor toate proprietatile celor care au colaborat cu
Germania nazista, a etnicilor germani expulzati dar si mosiile care depasesc 50 ha

6
- PCR considera ca micile proprietati parcelate nu sunt in avatajul dezvoltarii
agricole
- 1949-1962 colectivizarea agriculturi: asocierea de “buna voie” a proprietatilor
taranesti (teren si utilaje) in mari exploatatii agricole CAP conduse de specialisti
in agricultura
- mii de tarani care au refuzat asocierea au fost arestai , ucisi, batuti etc
- productia agricola este in scadere datorita:
 folosirea in execs a pesticidelor si insecticidelor au dus la distrugerea
solului fertile
 dezinteresul taranilor pt lucrari in CAP
 dezinteresul autoritatilor comuniste fata de agricultura, industria grea
fiind pe primul plan al investitiilor

Satul contemporan
- aprox 40% dintre romani locuiesc la tara
- agricultura este in paragina din cauza mai multor factori:
 dezinteresul fata de munca agricola, considerata umilitoare
 lipsa fondurilor pt tehnica agrara,
 proasta informare despre fondurile UE acordate prin APIA
 subventiile agricole mici fata de cele din UE
 concurenta produselor UE puternic subventionate
 slaba dezvoltare a industriei alimentare care sa preia la un pret bun
materia prima de la fermierii romani
 politica necinstita a preturilor impusa producatorilor de
supermarket
 educatia deficitara a tinerilor din mediul rural

b. Economia urbana
Perioada interbelica

- dupa 1918 predomina la guvernare PNL –reprezentant al burgheziei, care a

promovat dezvoltarea industriei romanesti prin capitalul autohton – “prin noi
insine”
- legi de promovare a industriei: 1924 –legea minelor: terenurile miniere sau
petroliere sunt proprietatea statului si nu pot fi concesionate capitalului strain mai
mult de 40% (dupa 1925 se accepta 50,1%)
- apar fabrici din domeniul constructiilor de masini (autoturisme, locomotive ,
avioane) ex Malaxa Bucuresti, IAR Brasov (avionul IAR 81 – locul III in lume la
viteza, plafon de zbor)
- dezv intensa a industriei petroliere creste economia tarii
- marea criza din 1929-1933 franeaza dezv economiei, dar dupa 1934 reincepe un
nou avant economic: - locul I in Europa si VI pe plan mondial la petrol
- locul II in Europa la aur si gaze naturale
Industrializarea comunista
- dupa 1949 incepe nationalizarea tuturor intreprinderilor
- comunismul= dirijism economic, planificarea cincinala
- realizari- electrificarea satelor, Transfagarasanul, metroul bucurestean etc
- dupa 1989 industria romaneasca cunoaste privatizari de suscces mai mici sau mai
mari: IMM-uri sau mari firme transnationale

7
- cele mai profitabile firme sunt acelea cu capital strain din domeniul energetic,
comert, comunicatii, metalurgie etc: Petrom, Metro, Orange Ispah Sidex, etc