PROIECT

la disciplina
ECONOMIA
ÎNTREPRINDERII
—Management, an I—

Autori:
Andruşca Mihaela, grupa 7
Ponomaru Felicia,grupa 7

Timișoara
Mai,2022
2
Globalizarea-mit sau realitate? 3

GLOBALIZAREA-MIT SAU
REALITATE?

Autori:

Andruşca Mihaela
Ponomaru Felicia

Timișoara
Mai,2022
 4

CUPRINS
1.Introducere 5
2.Justificare 6
3.Prezentarea 6
4.Argumentarea 9
5.Concluzii 11
6.Bibliografie 1
2
 Globalizarea-mit sau realitate? 5

1. Introducere
Înainte de toate,vrem să specificăm conceptul de globalizare. Răspândirea produselor,
tehnologiei, informațiilor și locurilor de muncă peste granițele și culturile naționale
este cunoscută sub numele de globalizare. În termeni economici, se referă la
interdependența globală a statelor produsă de comerțul liber.Termenul dat nu este nou,
problema globalizării a devenit foarte relevantă în anii 1990, deși diverse aspecte ale
acestui proces au fost discutate serios de oamenii de știință încă din anii 1960 și 1970.
Globalizarea economiei mondiale este transformarea spațiului mondial într-o zonă
unică în care informațiile, bunurile și serviciile, capitalul se mișcă liber, unde ideile se
răspândesc liber și purtătorii lor se mișcă liber, stimulând dezvoltarea instituțiilor
moderne . „Globalizarea influențează aproape toate aspectele vieții noastre, însă modul
în care este resimțită această evoluție diferă de la un om la altul și de la o regiune la
alta.” Globalizarea presupune formarea unui singur spațiu internațional economic,
juridic, cultural și informațional (universal). Cu alte cuvinte, fenomenul globalizării
depășește cadrul pur economic și are un impact semnificativ asupra tuturor domeniilor
majore ale activității sociale – politică, ideologie, cultură. Ea va juca, fără îndoială, un
rol decisiv în economia mondială a secolului XXI, dând un impuls puternic formării
unui nou sistem de relații economice și politice internaționale.
 6

2. Justificare
Am ales această temă,pentru că o considerăm foarte importantă,având în vedere
impactul imens care îl are asupra tuturor sferelor vieţii şi ,efectiv,asupra fiecărui
om în parte.În continuare vom dezbate avantajele şi dezavantajele acestui
fenomen,aducând argumente şi exemple,ulterior ne vom spune părerea obiectivă
faţă de tema proiectului şi vom încheia cu o concluzie care va clarifica toate cele
spuse anterior.

3. Prezentarea
În primul rând, globalizarea este cauzată de factori obiectivi ai dezvoltării mondiale:
adâncirea diviziunii internaționale a muncii, progresul științific și tehnologic în
domeniul transporturilor și comunicațiilor, ceea ce reduce așa-numita distanță
economică dintre țări. Permițându-vă să primiți informațiile necesare de oriunde în
lume în timp real și să luați rapid decizii, sistemele moderne de telecomunicații
facilitează fără precedent organizarea investițiilor internaționale de capital, producția
și cooperarea de marketing. În condițiile integrării informaționale a lumii, transferul
de tehnologii și împrumutarea experienței în afaceri străine sunt mult mai rapide.
Apar premisele pentru globalizarea unor astfel de procese care au rămas până acum
de natură locală, de exemplu, îndepărtarea învățământului superior de cele mai bune
centre educaționale ale lumii.
A doua sursă a globalizării este liberalizarea comerțului și alte forme de
liberalizare economică, care au redus politicile protecționiste și au făcut comerțul
mondial mai liber. Drept urmare, tarifele au fost reduse semnificativ și multe alte
bariere în calea comerțului cu bunuri și servicii au fost eliminate. Alte măsuri de
liberalizare au dus la o creștere a mișcării capitalului și a altor factori de producție.
„Dacă la începutul anilor ’70 comerțul genera mai puțin de 20 % din PIB-ul mondial,
acesta reprezintă în prezent aproximativ jumătate din PIB-ul mondial. Și chiar dacă,
în linii mari, comerțul tradițional cu produse este pe cale de a se stabiliza, alte forme
de schimburi, cum ar fi fluxurile de date, se află în creștere exponențială. Potrivit
estimărilor, cu un cadru adecvat, valoarea economiei bazate pe date va ajunge la 739
de miliarde EUR până în 2020, ceea ce reprezintă 4 % din PIB-ul total al UE, și
anume mai mult decât dublul valorii actuale.”
A treia sursă a procesului de internaționalizare și una dintre principalele surse ale
globalizării a devenit fenomenul transnaționalizării, în care o anumită proporție din
producția, consumul, exporturile, importurile și veniturile țării depind de deciziile
centrelor internaționale din afara statului. Forțele principale aici sunt companiile
transnaționale (TNC), care sunt ele însele atât rezultatul, cât și actorii principali ai
internaționalizării.
Ca a patra sursă a globalizării, se remarcă realizarea unanimității globale în
evaluarea economiei de piață și a sistemului de liber schimb. Aceasta a fost inițiată de
reforma anunțată în China în 1978, care a fost urmată de transformări politice și
 Globalizarea-mit sau realitate? 7
economice în statele din Europa Centrală și de Est și prăbușirea URSS. Acest proces
a dus la o convergență ideologică – recentele contradicții dintre economia de piață din
Occident și economia socialistă din Est au fost înlocuite cu o unitate aproape
completă de vederi asupra sistemului economiei de piață. Principalul rezultat al
acestei convergențe a fost decizia fostelor țări socialiste de a trece la o economie de
piață. Încercările de o astfel de tranziție, în special în fosta URSS și țările din Europa
Centrală și de Est, au avut însă doar parțial succes.

Guvernele acestor țări și susținătorii lor din organizațiile internaționale și țările

occidentale cu economii de piață dezvoltate și-au concentrat atenția asupra a trei
condiții pentru tranziția către piață: stabilizarea macroeconomică, liberalizarea
prețurilor și privatizarea întreprinderilor de stat. În același timp, din păcate, au
subestimat importanța formării instituțiilor de piață, nevoia de a crea condiții pentru
dezvoltarea concurenței și au ignorat rolul special al guvernului în economia mixtă
modernă.
A cincea sursă constă în particularitățile dezvoltării culturale. Vorbim despre tendința
de formare a media globalizate omogene, artă, cultură pop, utilizarea pe scară largă a
limbii engleze ca mijloc universal de comunicare.
Merită menționată încă o caracteristică importantă a globalizării economiei mondiale -
aceasta este dezvoltarea rapidă a piețelor financiare în ultimii ani ai secolului al XX-
lea. Noul rol al piețelor financiare (valută, acțiuni, credit) din ultimii ani a schimbat
dramatic arhitectura economiei mondiale. În urmă cu câteva decenii, scopul principal
al piețelor financiare era asigurarea funcționării sectorului real al economiei. În ultimii
ani, piața financiară globală a început să dea dovadă de autosuficiență. Drept urmare,
astăzi asistăm la o creștere de nenumărate ori a volumului acestei piețe, care a fost
rezultatul unei game largi de tranzacții speculative cauzate de liberalizarea relațiilor
economice. Într-un cuvânt, procesul de obținere a banilor din bani a fost mult
simplificat datorită excluderii din acesta a producției efective a oricăror bunuri sau
servicii. Producția a fost înlocuită cu tranzacții speculative cu diferite instrumente
financiare derivate, cum ar fi contracte futures și opțiuni, precum și jocul pe diferența
dintre monedele mondiale.
În acest context,putem spune cu desăvârşire că globalizarea este cât se poate de reală
şi ,oarecum,palpabilă.Ţinând cont de realitatea dată,conştientizăm avantajele şi
dezavantajele acesteia.
Avantaj:Globalizarea crește accesul la bunuri și servicii
Este greu de argumentat că globalizarea pune la dispoziție mai multe bunuri și
servicii pentru majoritatea oamenilor, adesea la prețuri mai mici. Dacă ai un venit
estimat, cumperi un produs care vine din străinătate, beneficiezi puțin de globalizare.
Proprietarii de afaceri beneficiază și de accesul la o piață mai mare pentru produsele
și serviciile lor.
Avantaj: Globalizarea poate scoate oamenii din sărăcie
8
Argumentul că globalizarea a scos populația țărilor în curs de dezvoltare din sărăcie
este oarecum controversat, întrucât opiniile diferă cu privire la cantitatea și calitatea
locurilor de muncă create de globalizare.
Dar înțelepciunea comună este că globalizarea a extins oportunitățile de angajare în
țările cu deficit de capital și bogate în forță de muncă, adică în țările în curs de
dezvoltare.

Avantaj: Globalizarea crește gradul de conștientizare culturală

Apărătorii globalizării spun: a crescut înțelegerea interculturală, schimbul. O
societate globalizată crește ritmul pe care oamenii îl experimentează în cultura,
atitudinile, valorile oamenilor din alte țări.
Această expoziție poate inspira artiști, întări legăturile dintre națiuni, slăbește
xenofobia.
Avantaj:Informația și tehnologia se răspândesc mai ușor odată cu globalizarea
Arta, cultura nu sunt singurele lucruri care se răspândesc mai ușor într-o societate
globalizată. Același lucru este valabil și pentru informație și tehnologie.

Dezavantaj:Lucrătorii din țările dezvoltate pot pierde în fața lucrătorilor din

țările cu forță de muncă mai ieftină
Acest prim argument împotriva globalizării este cel care apare cel mai frecvent în
discuțiile politice ale SUA privind NAFTA și alte acorduri comerciale. Când SUA
concurează cu țările mai puțin dezvoltate, marele său avantaj este accesul la
capital, în timp ce avantajul țărilor mai dezvoltate este forța de muncă ieftină.
În general, globalizarea mărește rentabilitatea capitalului țărilor bogate precum
SUA, reducând în același timp randamentul muncii în acele țări. Este un mod
elegant de a spune că locurile de muncă slab calificate din SUA ar putea dispărea
ca urmare a globalizării (deși tehnologia joacă, de asemenea, un rol important în
această schimbare).
Rezultatul poate fi o scădere a inegalității între țări, dar o creștere a inegalității în
interiorul țărilor.

Dezavantaj:Globalizarea nu a adus succesul dorit în drepturile muncii,

drepturile omului și protecția mediului
Teoretic, globalizarea este posibilitatea de a răspândi valori, practici, precum
protecția mediului, drepturile muncii în întreaga lume. În practică, această
răspândire a fost lentă, imperfectă.
Globalizarea-mit sau realitate? 9
De exemplu, pentru a exporta protecția muncii la care aderă în SUA, o companie
poate urma standarde mai scăzute în, de exemplu, Bangladesh.
Unii susțin că globalizarea a târât „cursa până jos”, unde companiile caută în mod
activ țări cu protecție slabă a muncii, protecție a mediului și cu cele mai mici
salarii.
Deși globalizarea a crescut fluxul de bunuri, servicii și capital, există încă multe
paradisuri fiscale, ceea ce înseamnă că o mare parte din valoarea adăugată a
globalizării nu este capturată sau redistribuită de guverne.

Dezavantaj:Globalizarea poate promova omogenitatea culturală

Globalizarea poate duce la o mai mare omogenitate culturală dacă gusturile
oamenilor converg. Dacă toată lumea poartă blugi, învață engleza, se uită la filme
de la Hollywood, putem pierde practici culturale prețioase, limbi. Unii critici ai
globalizării se tem că aceasta creează o monocultură.

Dezavantaj:Globalizarea pune mai multă putere în mâinile corporațiilor

multinaționale
O altă critică impusă de globalizare este că aceasta a înzestrat corporațiile
transnaționale cu o putere enormă în detrimentul guvernelor, cetățenilor. Acest
lucru reduce suveranitatea statului, capacitatea cetățenilor de a-și trage liderii la
răspundere pentru condițiile din țările lor.
Încă un motiv pentru care măsurile de protecție a muncii și a mediului sunt mai
greu de implementat decât și-ar dori mulți critici ai globalizării.
De asemenea, corporațiile multinaționale pot face lobby pentru prevederi
favorabile prin acorduri comerciale (acesta a fost argumentul folosit împotriva
TPP).

4. Argumentare

Procesul de globalizare a economiei s-a accelerat în ultimele decenii, când

diverse piețe, în special, de capital, tehnologie și bunuri, și într-o anumită măsură,
forța de muncă, au devenit din ce în ce mai interconectate și integrate într-o rețea
multistratificată de CTN. Deși un anumit număr de CTN operează în sectorul
comercial tradițional, în general, firmele internaționale pledează pentru
restructurarea industrială a multor țări în curs de dezvoltare prin crearea de noi
industrii, în special, auto, petrochimic, inginerie, electronică etc., precum și
modernizarea a celor tradiționale, inclusiv textile și alimente.

Corporațiile transnaționale moderne (denumite în mod obișnuit și corporații

 10
globale), spre deosebire de fostele CTN-uri de tip producție, operează în principal
pe piețele informaționale și financiare. Există o unificare planetară a acestor piețe,
se formează un singur spațiu financiar și informațional global. În consecință, rolul
CTN și al structurilor și organizațiilor economice supranaționale strâns legate
(cum ar fi Fondul Monetar Internațional, Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, Corporația Financiară Internațională etc.) este în
creștere.

În prezent, 80% dintre cele mai recente tehnologii sunt create de CTN, ale căror
venituri depășesc în unele cazuri venitul național brut al unor țări individuale,
destul de mari. Este suficient să spunem că în lista celor mai mari 100 de economii
din lume, 51 de posturi sunt ocupate de CTN. Mai mult, sfera unei părți
semnificative a acestora este asociată cu dezvoltarea hipertehnologiilor (sau
metatehnologiilor), care includ calculatoare de rețea, cele mai recente programe de
calculator, tehnologii organizaționale, tehnologii pentru formarea opiniei publice
și a conștiinței de masă etc. Sunt dezvoltatorii şi proprietarii unor astfel de
tehnologii care controlează astăzi pieţele financiare.şi determină forma economiei
mondiale.

Aproximativ 1/5 din veniturile țărilor industrializate și 1/3 din țările în curs de
dezvoltare sunt direct dependente de exporturi. Se estimează că 40-45% din
ocuparea forței de muncă la nivel mondial în industria prelucrătoare și aproximativ
10-12% în sectorul serviciilor sunt asociate direct sau indirect cu comerțul
exterior, care rămâne principalul mijloc de redistribuire a venitului mondial.
Unele aspecte ale impactului globalizării asupra economiei naționale merită o
mențiune specială.

În primul rând, remarcăm ratele de creștere extrem de ridicate ale investițiilor

străine directe, depășind cu mult ritmurile de creștere ale comerțului mondial.
Aceste investiții joacă un rol cheie în transferul de tehnologie, restructurarea
industrială și formarea de întreprinderi globale, care au un impact direct asupra
economiei naționale.

Al doilea aspect se referă la impactul asupra inovației tehnologice. Noile

tehnologii, după cum sa menționat deja, sunt una dintre forțele motrice ale
globalizării, dar ea, la rândul său, intensificând concurența, stimulează dezvoltarea
și distribuția lor ulterioară între țări.

În sfârșit, ca urmare a globalizării, se înregistrează o creștere a comerțului cu servicii,

inclusiv servicii financiare, juridice, manageriale, informaționale și tot felul de servicii
„invizibile”, care devin principalul factor în relațiile comerciale internaționale. Dacă în
1970 mai puțin de 1/3 din investițiile străine directe erau asociate cu exportul de
servicii, acum această pondere a crescut la 50%, iar capitalul intelectual a devenit cea
mai importantă marfă de pe piața mondială.
Globalizarea-mit sau realitate? 11
Un exemplu relevant ar fi coşul de cumpărături al unui simplu consumator.În
momentul când trebuie să îşi satisfacă necesităţile umane,acesta ,la rândul lui
trăieşte o iluzie comercială a alegerii.Cumpărătorul selecţionează anumite
mărci ,crezând că sunt de la producatori diferiţi,dar aparţinând unei companii
transnaţională,justificându-i cumva calitatea produselor alese,inferiorizând în
acelaşi timp mărcile necunoscute.Cum ar fi compania Nestle,care dispune de 15
mărci ,precum:KitKat,Chocapic,Yogolino,Nesquiq,Maggi,Alfamino etc.,ceea ce
induce în eroare clienţii,făcând-ui să creadă ca fiecare marcă diferită are
producătorul său diferit.
Acest fapt este actual şi în rândul articolelor de lux,care creează la fel aceeaşi
opinie cumpărătorilor,ca în cazul prezentat mai sus.Ca de exemplu,populaţia
feminină se axează pe diferite mărci luxoase,precum
DIOR,Sephora,Fendi,Guerlain,Ghivenchy,Louis Vitton,etc.,trăind o iluzie proprie
cu privire la producatorul ,,fiecărui brand,, pe când în realitate toate face parte din
aceeşi companie multinaţională,,LVMH,,,însă pentru reprezentaţi nu este o
problemă,deoarece,indiferent de părerea oamenilor,ei au de câştigat.
Când vine vorba de populaţia masculină,aceştia majoritatea timpului sunt fixaţi pe
achiziţia automobilelor contrazicându-se pe diferite mărci,necunoscând că una
dine ele ar putea deţine mai multe la un loc.Ca de exemplu compania
Wolkswagen,care este cea mai mare producătoare de maşini din lume,ce include
mărci,precum:Audi,Porsche,Bentley,Seat,Lamborghini.Majoritatea bărbaţilor aleg
aceste model pentru calitatea lor ,,germană,,neştiind că majoritatea pieselor de
maşină sunt produse în China.În prezent,uzinele auto Wolkswagen sunt situate în
12 ţări mari,inclusiv:Brazilia,Argentina,Mexic,Africa de
Sud,Polonia,Belgia,Spania,Republica Cehă şi altele.Deci putem afirm că calitatea
germană este o iluzie,din cauză că acestea sunt asamblate cu diferite piese ,din
diferite colţuri ale lumii.

5.Concluzia

Toate acestea fiind spuse,putem afirma cu tărie că globalizarea este o realitate

severă,care din păcate minimalizează considerabil şansele de succes ale
antreprenoriatului mic şi mijlociu,care cu timpul dau faliment,dacă ideile lor nu
sunt unele inovatoare sau sunt inglobate de aceste companii mari
multinaţionale,dacă aduc pe piaţă un produs de succes şi revoluţionar.Chiar dacă
toate acestea se întâmplă,se observă o redirecţionare a alegerii consumatorului
către producătorii locali şi produsele de nişă autentice.Noi considerăm că
globalizarea nu poate fi evitată,deoarece regimurile actuale favorizează acest
fenomen,de aceea credem că ar fi nevoie de o restructurare a acţiunilor ce
influenţează globalizarea ,pentru ca ţările slab dezvoltate să aibă parte de o
creştere economică şi sa treacă într-o etapă de înflorire ,nu să stagneze în sărăcie.
 12

6.Bibliografie

 Timmermans F.&Jyrki K. (2017).”Document de reflecţie privind valorificarea

oportunităţilor legate de globalizare”
 Voinea L.(2007).”Corporaţiile transnaţionale şi capitalismul global”
 Wikipedia(10 Mai,2022).LVMH, https://en.wikipedia.org/wiki/LVMH
 Wikipedia (22 Aprilie,2022).Volkswagen,
https://ru.wikipedia.org/wiki/Volkswagen
Globalizarea-mit sau realitate? 13
14