Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de Economie
Master Management Economico-Financiar European

Globalizarea financiară
contemporană

Internal
 Globalizarea înseamnă că evenimente care au loc în cealaltă parte a lumii pot avea un
impact asupra propriei noastre economii, ceea ce poate influența evoluția prețurilor și, implicit,
politica noastră monetară. Acesta este motivul pentru care am inclus globalizarea în evaluarea
strategiei noastre.1
Globalizarea și procesele globalizării sunt discutate pe scară largă – și înțelese greșit.
Uneori oamenii iau în considerare doar schimbările și procesele economice. La fel ca
globalizarea, capitalismul global este la scară globală, dar procesele capitalismului global sunt în
primul rând economice. Capitalismul global și americanizarea sunt ambele procese
unidirecționale. Un singur corp puternic acționează pentru a schimba entitățile mai slabe într-un
proces de asimilare. Globalizarea este un proces în două sensuri. Practicile locale sau particulare
influențează practicile universale sau globale. Globalizarea este o conversație și este exprimată în
moduri diferite în întreaga lume. Într-o adresă radio BBC, Anthony Giddens explorează
globalizarea și modul în care aceasta schimbă viețile din întreaga lume 2. Globaliștii susțin că
globalizarea există – este inevitabilă. Transformaționaliștii susțin că globalizarea nu este
inevitabilă, dar au loc schimbări.
Abordările globalizării au fost discutate de Anthony Mcgrew și David Held, care au
efectuat cercetări în această direcție, printr-o grupare tripartită. Prima dintre aceste abordări a fost
descrisă de cercetători ca abordare hiperglobalistă, a doua ca abordare sceptică și, în cele din
urmă, ca abordare evolutiv-transformațională (Transformationalist)3.
În primul rând, dacă luăm globaliştii radicali, ei spun că în istoria omenirii, statele
naţionale au devenit un model de stat care şi-a pierdut importanţa şi şi-a pierdut funcţia
economică. Astfel, structurile de stat bazate pe fundamente economice naționale explică faptul că
statele naționale sunt puse într-un tipar mic în economia enormă oferită de marile firme și
companii globalizate care își pierd funcționalitatea sub influența comerțului transnațional și a
rețelelor de piață, cu doar un rol în transferul tranzacţiilor comerciale. Potrivit radicalilor,
globalizarea economică a creat organizații sociale în zone noi, iar prin ele pretind că au înlocuit
statele naționale. Companiile de finanțare multinaționale au acum poziții mult mai eficiente decât

1
https://www.ecb.europa.eu/home/search/review/html/globalisation.ro.html - link accesat pe data de 13 Ianuarie
2023
2
https://proceedings.systemdynamics.org/2009/proceed/papers/P1072.pdf - link accesat pe data de 13 Ianuarie
2023
3
https://revisesociology.com/2015/09/24/transformationalist-globalization/ - link accesat pe data de 13 Ianuarie
2023

Internal
statele. Semne că guvernele naționale încep să aibă serioase dificultăți în a-și controla frontierele.
Odată cu globalizarea, se observă că statele pot realiza cu ușurință cooperare în sfera
transnațională, oamenii din diferite state au ajuns să conștientizeze interesele comune prin
binecuvântările aduse de infrastructura de comunicații a globalizării în creștere și că au format un
teren comun. în apariţia unei civilizaţii globale. Radicalii exprimă că globalizarea este adevărul
și ca rezultat va avea efect peste tot. Ei susțin că capitalul global este acum mult mai dezvoltat
decât în anii 1960 și 1970 și că această piață globală poate fi evaluată deasupra statului. În acest
fel, ei afirmă că statele naționale și-au pierdut grav suveranitatea și voința politică și că politicile
statelor naționale nu au capacitatea de a influența relațiile economice ale companiilor
internaționale. Ei spun că o nouă ordine mondială a fost creată din aceste motive și că guvernele
naționale nu pot lua parte la această ordine mondială.4
În al doilea rând, scepticii, cu alte cuvinte, scepticii, sunt foarte opuși globalizării. Ei
subliniază că globalizarea s-a întâmplat de fapt cu un secol în urmă, că nu existau limite
economice în acel moment și că ceea ce se întâmplă acum s-a întâmplat înainte. Ei susțin că
pagubele globalizării distrug statul bunăstării, că scopul său este un act de înlocuire a statului
minimal și că nu va provoca integrare în aceste aspecte, ci va provoca lupte între diverse culturi,
civilizații și regiuni. Potrivit scepticilor, economia internațională de astăzi nu este disociată de
dezvoltarea sa istorică. Deși piața internațională de astăzi nu are o integritate mai mare decât în
intervalul istoric 1870-1914, companiile transnaționale sunt acum mai puțin numeroase. Multe
instituții sunt naționale de stat și comercializează în ceea ce privește producția și forța de
vânzare.
În al treilea rând, Transformationaliștii exprimă că văd globalizarea ca forță motrice pe
axa care modelează și transformă societățile moderne din punct de vedere social, politic și
comercial. Istoricitatea globalizării este contradictorie și plină de ambiguități. Potrivit altor
opinii, Transformationaliștii nu au o pretenție asupra viitorului și nici nu desenează o hartă
înainte pentru acesta. Ei nu consideră globalizarea ca parte a civilizației globale sau a comerțului
global. Ei afirmă că globalizarea a cunoscut un proces istoric de lungă durată, cu propriile sale
incertitudini. Deși nu exprimă că globalizarea a transformat treptat lumea într-o singură societate,
ei menționează că unele societăți sunt similare între ele prin globalizare. În contextul global,
transformiștii văd statele ca pe un nou regim de suveranitate, definit de granițe mai puțin
4
https://journalofbusiness.org/index.php/GJMBR/article/view/3210/2-Radicals-in-the-Globalization_html - link
accesat pe data de 13 Ianuarie 2023

Internal
geografice și modelat de rețele internaționale mai complexe. Ei spun că globalizarea este puterea
din spatele schimbărilor sociale, politice și economice rapide în reformarea societăților civilizate
și a ordinii mondiale și că nu mai poate exista o distincție clară între țări în ceea ce privește
relațiile interne-externe sau transnațional-naționale. Aceștia afirmă că globalizarea nu oferă
integritate, că există schimbări contradictorii între regiuni, doar că unele țări sunt parțial
asemănătoare între ele.
Indiferent de abordare nu putem nega efectele financiare care globalizarea le are la tot
pasul. Rata globalizării a crescut în ultimii ani, ca urmare a progreselor rapide în comunicații și
transport. Progresele în comunicare permit companiilor să identifice oportunități de investiții. În
același timp, inovațiile în tehnologia informației permit comunicarea imediată și transferul rapid
al activelor financiare peste granițele naționale. Politicile fiscale îmbunătățite în interiorul țărilor
și acordurile comerciale internaționale dintre acestea facilitează, de asemenea, globalizarea.
Stabilitatea politică și economică facilitează și globalizarea. Instabilitatea relativă a multor
națiuni africane este citată de experți drept unul dintre motivele pentru care Africa nu a beneficiat
de globalizare la fel de mult ca țările din Asia și America Latină.
Beneficiile globalizării
Globalizarea oferă afacerilor un avantaj competitiv, permițându-le să-și aprovizioneze
materii prime acolo unde sunt ieftine. Globalizarea oferă, de asemenea, organizațiilor
oportunitatea de a profita de costurile mai mici cu forța de muncă din țările în curs de dezvoltare,
valorificând în același timp expertiza tehnică și experiența economiilor mai dezvoltate.
Odată cu globalizarea, diferite părți ale unui produs pot fi fabricate în diferite regiuni ale
lumii. Globalizarea a fost folosită de multă vreme de industria auto, de exemplu, unde diferite
părți ale unei mașini pot fi fabricate în diferite țări. Întreprinderile din mai multe țări diferite pot
fi implicate în producerea de produse chiar și aparent simple.5
Globalizarea afectează și serviciile. Multe companii situate în Statele Unite și-au
externalizat centrele de apeluri sau serviciile de tehnologie a informației către companii din
India. Ca parte a Acordului de Liber Schimb din America de Nord (NAFTA), companiile de
automobile din SUA și-au relocat operațiunile în Mexic, unde costurile cu forța de muncă sunt
mai mici. Rezultatul este mai multe locuri de muncă în țările în care este nevoie de locuri de
muncă, ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra economiei naționale și poate duce la un nivel
5
https://www.motionpoint.com/blog/advantages-and-disadvantages-of-globalization-preparing-for-expansion/ -
link accesat pe data de 13 Ianuarie 2023

Internal
de trai mai ridicat. China este un prim exemplu de țară care a beneficiat enorm de pe urma
globalizării. Un alt exemplu este Vietnamul, unde globalizarea a contribuit la creșterea prețurilor
la orez, scoțând din sărăcie mulți agricultori săraci de orez. Pe măsură ce nivelul de trai a crescut,
mai mulți copii din familii sărace au părăsit locul de muncă și au mers la școală.6
Și consumatorii beneficiază. În general, globalizarea scade costul de producție. Aceasta
înseamnă că companiile pot oferi consumatorilor bunuri la un preț mai mic. Costul mediu al
bunurilor este un aspect cheie care contribuie la cresterea nivelului de trai. Consumatorii au, de
asemenea, acces la o varietate mai mare de bunuri. În unele cazuri, acest lucru poate contribui la
îmbunătățirea sănătății, permițând o dietă mai variată și mai sănătoasă; în altele, este acuzat de
creșterea consumului de alimente nesănătoase și de diabet.
Dezavantaje
Nu totul despre globalizare este benefic. Orice schimbare are învingători și învinși, iar
oamenii care trăiesc în comunități care au fost dependenți de locurile de muncă externalizate în
altă parte au adesea de suferit. În mod efectiv, aceasta înseamnă că lucrătorii din lumea
dezvoltată trebuie să concureze cu piețele cu costuri mai mici pentru locuri de muncă;
Sindicatele și lucrătorii pot fi în imposibilitatea de a se apăra împotriva amenințării corporațiilor
care oferă alternativa între salarii mai mici sau pierderea locurilor de muncă pentru un furnizor
pe o piață a muncii mai puțin costisitoare.7
Situația este mai complexă în lumea în curs de dezvoltare, unde economiile trec prin
schimbări rapide. Într-adevăr, condițiile de muncă ale oamenilor în anumite puncte ale lanțului
de aprovizionare sunt deplorabile. Industria confecțiilor din Bangladesh, de exemplu, are
aproximativ patru milioane de angajați, dar un muncitor mediu câștigă mai puțin într-o lună decât
câștigă un muncitor american într-o zi. În 2013, o clădire a unei fabrici de textile s-a prăbușit,
ucigând peste 1.100 de muncitori8. Criticii sugerează, de asemenea, că oportunitățile de angajare
pentru copiii din țările sărace pot crește impactul negativ al muncii copiilor și pot atrage copiii
din familiile sărace departe de școală. În general, criticii dau vina pe presiunile globalizării

6
https://education.nationalgeographic.org/resource/effects-economic-globalization - link accesat pe data de 13
Ianuarie 2023
7
https://www.forbes.com/sites/mikecollins/2015/05/06/the-pros-and-cons-of-globalization/ - link accesat pe data
de 13 Ianuarie 2023
8
https://stirileprotv.ro/stiri/international/inca-o-tragedie-in-bangladesh-cel-putin-7-oameni-au-murit-intr-un-
incendiu-la-o-fabrica-de-textile.html - link accesat pe data de 13 Ianuarie 2023

Internal
pentru încurajarea unui mediu care exploatează lucrătorii din țări care nu oferă suficiente
protecție.
Studiile sugerează, de asemenea, că globalizarea poate contribui la disparitatea veniturilor
și la inegalitatea dintre membrii mai educați și cei mai puțin educați ai unei societăți. Aceasta
înseamnă că muncitorii necalificați pot fi afectați de scăderea salariilor, care sunt sub presiunea
constantă din cauza globalizării.
Din punct de vedere istoric lecțiile Marii Depresiuni au influențat politica
macroeconomică de după 2008, dar nu sunt singurele lecții relevante ale istoriei. Supărările
politice din 2016 au avut loc în Statele Unite și Regatul Unit, unde managementul
macroeconomic post-criză a fost cu mult superior celui din zona euro și unde redresările au venit
în mod corespunzător mai devreme. Acest lucru sugerează că forțele pe termen lung, legate de
comerț și migrație, ar putea avea un impact mai mare asupra votului decât criza macroeconomică
și financiară de după 2008. Istoria sugerează că, dacă guvernele împing ceva prea departe,
inclusiv piețele în general și globalizarea în special, este de așteptat o reacție. În loc să
promoveze o integrare din ce în ce mai strânsă într-o lume deja extrem de globalizată, poate că
susținătorii deschiderii ar trebui să declare victoria și să se concentreze asupra modului de a
proteja indivizii și regiunile de riscurile pe care piețele, atât interne, cât și internaționale, le dau
naștere în mod inevitabil.9
Companiile și țările din întreaga lume sunt la curent cu importanța atât a importurilor, cât
și a exporturilor în contextul rezistenței economice. Securitatea economică a devenit o
preocupare vie, în special cu provocări geopolitice mai mari, inclusiv schimbările climatice,
dependența excesivă regională în lanțul de aprovizionare și războiul din Ucraina.
Multe țări răspund deja acestor provocări geopolitice printr-un protecționism mai mare și
strategii industriale uriașe finanțate de stat, precum și unele țări care creează bariere pentru
comerțul transfrontalier – în esență deglobalizare, unde interesele naționale sunt văzute ca mai
importante decât cooperarea și parteneriatul global.
Globalizarea este, de asemenea, provocată din cauza necesității urgente de a aborda criza
climatică. Potrivit studiului CEO al UNGC al Accenture, lanțurile de aprovizionare reprezintă
aproximativ 60% din toate emisiile de carbon la nivel global 10. Prin urmare, există o presiune
uriașă asupra întreprinderilor pentru ca lanțurile lor de aprovizionare să fie mai sustenabile.
9
Financing American Higher Education in the Era of Globalization, William Zumeta; David W. Breneman; Patrick M.
Callan; Joni E. Finney

Internal
 În cele din urmă, preocupările de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG)
provoacă, de asemenea, companiile să acționeze asupra lanțurilor lor de aprovizionare – acesta ar
putea fi un alt test pentru globalizare.
Situația geopolitică globală actuală i-a determinat pe unii să pună la îndoială succesul
globalizării și dacă a avea mai multe economii interconectate este o strategie sensibilă pe termen
lung pe fundalul conflictelor și războaielor armate prezente și viitoare.
Din punctul meu de vedere globalizarea și coeziunile sale vor provoca ruperea
interdependenței și interacțiunii, deoarece integrarea se va dezintegra dacă este separată de o
nouă politică. Având în vedere fenomenul temporal care acoperă lumea, unde globalizarea este
atât de intensă, fiecare stat nu va putea câștiga un loc în noua ordine mondială în contextul
înțelegerii locale dacă abordează subiectul cu propria sa percepție economică. Rezultatul final va
fi că ei sunt transformați în oameni de stat care se desprind de globalizare și care nu pot beneficia
de binecuvântările globale. Ca economiști, suntem instruiți să căutăm modele și să căutăm
explicații generale pentru clase întregi de fenomene, mai degrabă decât explicații specifice
pentru evenimente istorice individuale. Dar, ca istorici, suntem instruiți să recunoaștem unicitatea
evenimentelor individuale și să recunoaștem rolurile jucate în ele de context, de contingență și de
alegerile făcute de actorii individuali. Și perspectiva istoricului este importantă astăzi, deoarece
ne amintește că noi și liderii noștri ne bucurăm de liberul arbitru, pe care îl putem exercita la bine
și la rău. Nimic nu este inevitabil. În vremuri periculoase, acesta este un gând util de reținut.

10
https://www.accenture.com/us-en/insights/supply-chain-operations/supply-chains-key-unlocking-net-zero-
emissions - link accesat pe data de 13 Ianuarie 2023

Internal
 Bibliografie
1. Financing American Higher Education in the Era of Globalization, William Zumeta;
David W. Breneman; Patrick M. Callan; Joni E. Finney
2. https://www.ecb.europa.eu/
3. https://proceedings.systemdynamics.org
4. https://revisesociology.com
5. https://journalofbusiness.org
6. https://www.motionpoint.com
7. https://education.nationalgeographic.org
8. https://www.forbes.com/
9. https://stirileprotv.ro/
10. https://www.accenture.com

Internal