11G Victor-Emanuel Ciuciuc

Introducere

Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat i, probabil, nici definitiv. Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb.

Introducere (2)
ntre 1910 i 1950 o serie de schimbri economice i politice au redus dramatic volumul i importana fluxurilor comerciale internaionale. Dar, ncepnd cu Primul Rzboi Mondial i continund cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd au fost create FMI i GATT, trendurile sau inversat. n mediul de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, stimulat de ctre instituii economice internaionale i programe de reconstrucie i dezvoltare, comerul internaional a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privina beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare. Chiar dac aceste trei aspecte sunt ntreesute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice, politice i culturale. Alt aspect cheie al globalizrii este schimbarea n tehnologie i inovaie, n special n sectoarele transporturilor i telecomunicaiilor, despre care se crede c au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o micare mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific un ora, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu internaional, mondial, cu responsabiliti i drepturi la scar internaional.

Tipuri ale globalizarii:

Globalizarea poate fi:
Economica

In domeniul managementului

In domeniul software

Redus la conceptele economice, se poate spune c globalizarea contrasteaz cu naionalismul economic i cu protecionismul. Este nrudit cu economia de pia liber i neo-liberalismul. mparte o parte din caracteristici cu internaionalizarea i este, deseori, interschimbabil, chiar dac unii prefer s foloseasc termenul de globalizare pentru lrgirea gurilor din graniele naionale sau statale. Formarea satului global o mai mare apropiere ntre diferite pri ale lumii odat cu creterea posibilitilor de schimburi personale, ntelegere mutual i prietenie ntre ceteni internaionali, i crearea civilizaiei globale.

Globalizarea economica

Patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru tipuri de fluxuri peste granie, i anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranitii naionale asupra sferei economice. FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependena economic a rilor din ntreaga lume, prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri.

Globalizarea manifestata in domeniul managementului:

Globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se refer la apariia unor piee internaionale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi i gusturi similare ale clienilor, reuind astfel, de exemplu, s vnd aceleai maini sau spunuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare, unor persoane ce aparin unor culturi diferite. Aceast uzan contrasteaz cu internaionalizarea, care descrie activitile companiilor multinaionale ori n instrumente financiare, mrfuri, ori n produse care sunt exclusiv destinate pieelor locale.

Globalizarea manifestata in domeniul software:

Globalizarea este termenul tehnic ce combin procesele de internaionalizare i localizare. Efectele negative asupra companiilor multinaionale axate pe profit folosirea unor metode legale i financiare sofisticate de a atinge limitele legilor i standardelor locale pentru a controla balana dintre munc si servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate i a le ntoarce mpotriva lor. Rspndirea capitalismului din rile dezvoltate ctre rile n curs de dezvoltare.

Roland Robertson afirma despre globalizare:Conceptul de Globalizare se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului de contientizare a lumii ca un ntreg

Istoric:
Atta timp ct lumea are, n acelai timp, nelesuri tehnice i politice, grupuri diferite vor avea istorii diferite ale globalizrii. De altfel, n termeni generali, folosii n economie i economie politic, este o istorie a creterii comerului inter-statal bazat pe instituii stabile ce autorizeaz firme din diferite state s schimbe mai uor bunuri. Termenul de liberalizare este o combinaie ntre teoria economic a liberului schimb i ndeprtarea barierelor n care se mic bunurile. Aceasta a dus la creterea specializrii rilor n exporturi i la presiuni care s termine o dat pentru totdeauna cu tarifele protecioniste i a altor bariere n faa comerului. Perioada liberalizrii i cea n care aurul definea standardul economic este, deseori, numit Prima er a Globalizrii. Bazat pe Pax Britannica i pe schimbul de bunuri n numerar, aceast er a crescut odat cu industrializarea. Baza teoretic a fost munca lui Ricardo n Avantajul comparativ i Legea general a echilibrului a lui Say. Cei doi susineau c rile vor face comer eficient i c orice neajunsuri temporare n cerere sau ofert se vor corecta automat. Instituirea standardului n aur s-a realizat, treptat, n rile intens industrializate, ntre anii 1850 i 1880.

Istoric (2):

Prima er a Globalizrii se crede c s-ar fi mprit n etape odat cu Primul Rzboi Mondial i, apoi, cznd sub criza standardului n aur, spre sfritul anilor 20 i nceputul anilor 30. rile ce ncepuser s mbraieze era globalizrii, incluznd nucleul european, cteva state de la marginea Europei i cteva lstare europene din cele dou Americi i Oceania prosperau. Inegalitatea dintre acele state disprea n timp ce bunurile, capitalul i fora de munc formau, n mod excepional, fluxuri libere ntre state. Globalizarea n perioada de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial a fost condus prin runde de negocieri n prima faz sub auspiciile GATT, ce a dus la mai multe nelegeri n ndeprtarea restriciilor asupra liberului schimb. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creeaz Organizaia Mondial a Comerului(WTO), cu rolul de a media dispute comerciale. Alte acorduri comerciale bilaterale, inclusiv seciuni ale Tratatului de la Mastricht i NAFTA, au fost, de asemenea, semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale i barierele comerciale. Exist i un aer de scepticism fa de procesele economice globale i optimism fa de posibilitile de control ale economiei internaionale i fa de viabilitatea strategiilor politice naionale. Un efect deosebit de important al conceptului de globalizare a fost paralizarea strategiilor naionale de reform radical, fiind privite ca imposibil de realizat din punct de vedere raional i al evoluiilor pieelor internaionale.

Globalizarea in context contemporan:

Globalizarea, pe langa faptul ca este discutata si tratata sub diferite forme din prisma tuturor palierelor societatii in care traim, reprezinta un fenomen inevitabil. Nu suntem noi (nici ca indivizi luati in parte si nici ca popor sau natiune) in masura sa decidem sau sa alegem daca vrem globalizare, daca acceptam globalizarea. Astazi globalizarea exista pur si simplu, iar noi suntem oarecum predestinati sa traim sub semnul acesteia, sub spectrul ei si sa-i facem fata. Ce este sau ce inseamna insa in mod concret acest fenomen pe care neam obisnuit sa-l numim globalizare? Este imposibil sa epuizam intr-o definitie sau intr-o formulare toate resorturile pe care le implica aceasta realitate. Pe scurt putem spune ca globalizarea este sistemul nou, foarte bine uns si interconectat care a inlocuit sistemul lent, stabil, ciopartit al Razboiului Rece care dominase politica internationala incepand din 1945. Prin globalizare noi am devenit si suntem un singur fluviu (Thomas L. Friedman, p. 16). Pe acest cadru de baza si generalizant se adauga apoi toate celelalte componente care alcatuiesc societatea postmoderna in care traim: economico-financiar, politic, cultural si chiar religios. Nimic din ceea ce se intampla acum in societatea noastra nu ramane necontaminat de flagelul globalizarii. Globalizarea a devenit simbolul vremurilor in care traim.

,,Mirajul capitalismului liber de piata si globalizarea:

Forta motrice care a directionat evolutia lumii spre acest punct o constituie mirajul capitalismului liber de piata cu toate avantajele ce decurg de aici. Integrarea in mecanismele acestui sistem politico-economic pentru a beneficia din plin de efectele sale constituie un deziderat al tuturor popoarelor care apartin culturii de factura europeana si nu numai. Cei care au cunoscut o data in mod direct sau chiar indirect superioritatea capitalismului liber de piata in comparatie cu celelalte tipuri de societati economico-politice sunt atrasi intr-un mod ireversibil spre acesta. Iar o data extins si implementat acest sistem in cat mai multe parti ale globului, devine imposibila functionarea normala a unei societati civilizate care se autoexclude din acest proces. Aici intervine globalizarea, care creeaza o legatura sau o conexiune reala, simultana si multipla, pe toate planurile, cu toate tarile sau regiunile strabatute de acest fluviu. Se poate afirma ca pe acest fond apar reactiile adverse si violente din partea acelor societati care nu recunosc superioritatea capitalismului liber de piata (al civilizatiei europene) si nu isi exprima astfel intentia de aderare la acesta, ci dimpotriva manifesta o atitudine distructiva fata de el sau fata de valorile si simbolurile sale. De aceeaa a nu accepta globalizarea ca fenomen general (dincolo de lipsurile si imperfectiunile sale) nu inseamna un simplu refuz, ci reprezinta o optiune clara pentru plasarea intr-o arie de civilizatie complet diferita de cea europeana.

Unde se manifesta beneficiile globalizarii?

Fenomenul globalizarii a luat nastere in spatiul lumii occidentale si s-a extins in urma dorintei ferme si a deciziei constient asumate de celelalte tari de a se conecta la acest sistem in vederea castigarii unor beneficii de pe urma lui. Insa aceasta constatare simpla nu inseamna ca relatiile care se instituie intre diferitii parteneri care au aderat la sistemul globalizarii sunt unilaterale si rigide, ci comporta grade de complexitate extrem de diferite. Rolul pe care fiecare il detine in procesul globalizarii nu este definitiv distribuit. De aceea globalizarea se caracterizeaza, ca si sistem economic, prin deschidere, inovatie si mobilitate sau schimbare continua. Nimic nu este si nu va fi batut in cuie din acest punct de vedere. Nu exista practic valori absolute. Globalizarea genereaza o serie de oportunitati care pot fi valorificate cu drepturi depline si egale, chiar daca uneori in moduri diferite, de oricare dintre locuitorii imperiului ei, cu conditia de a manifesta initiativa si suficienta deschidere sau intelegere. De aceea, beneficiile extinderii globalizarii se rasfrang in mod nediscriminator asupra tuturor celor pe care ea i-a cuprins. Interese si obiective clare, dar diferite, exista de toate partile (aici putem incadra si aderarea tarilor esteuropene la NATO si integrarea acestora in UE, care constituie componente institutionalizate ale fenomenului mai larg al globalizarii).

In ce fel globalizarea se manifesta in si influenteaza viata celor care o traiesc ?

Aici poate fi mentionat in primul rand ceea ce constituie de fapt motorul globalizarii, reprezentat de recentele progrese din tehnologie, de la internet la telecomunicatiile prin satelit. Premisa decisiva si suflul continuu al globalizarii le gasim in ceea ce Thomas L. Friedman numeste democratizarea tehnologiei (p. 68). Descrierea pe care autorul o face acestei schimbari este extrem de vie si inteligibila pentru oricine vrea sa patrunda semnificatia concreta a globalizarii: democratizarea tehnologiei este cea care ofera unui numar tot mai mare de oameni, echipati cu tot mai multe computere, modemuri, telefoane celulare, sisteme de cablu si conexiuni prin internet, posibilitatea de a ajunge tot mai departe si mai departe, intr-un numar tot mai mare de tari, din ce in ce mai rapid, mai profuns si mai ieftin decat oricand in istorieGratie democratizarii tehnologiei, acum toti putem avea acasa la noi o banca, un birou, un ziar, o librarie, o firma de brokeri, o fabrica, o firma de investitii, o scoala (p. 68-69).

In ce fel globalizarea se manifesta in si influenteaza viata celor care o traiesc ? (2)

Aceasta democratizare a tehnologiei a deschis cu adevarat calea unei circulatii libere a informatiei pe toate planurile, proces soldat cu consecinte fantastice sub toate aspectele. In era globalizarii se poate comunica liber de orice constrangeri oriunde de oriunde. Practic nu exista limitari in aceasta directie pentru tarile racordate la sistemul globalizarii. Un alt aspect semnificativ pe care as dori sa-l relevez este deplina liberalizare si dezvoltare a comercializarii serviciilor si bunurilor sau produselor in cadrul globalizarii, facilitata in mod indiscutabil de aceeasi democratizare a tehnologiei. Pe acest plan este clara constatarea ca anumite disfunctionalitati economico-financiare aparute neprevizibil intr-o anumita parte a sistemului vor afecta direct sau vor influenta in mod cert si celelalte componente (un exemplu des intalnit in acest sens il constituie fluctuatia cotatiei monedelor nationale in raport cu cele considerate etalon - respectiv dolarul american si euro - in situatiile de criza politica sau economicofinanciara pe care le traverseaza uneori tarile care administreaza aceste monede, dar pot aparea si situatii inverse, cand desfasurarea activitatii unor domenii ale economiilor tarilor cunoscute ca superputeri sunt dereglate de crize politice sau militare din alte zone de pe glob).

In ce fel globalizarea se manifesta in si influenteaza viata celor care o traiesc ? (3)

Sigur ramane faptul ca nimic nu se intampla pe glob, care sa nu aiba repercursiuni cat de mici asupra tuturor. Mai ales in ce priveste deciziile presedintelui SUA, tara care detine oarecum rolul unui leader in sistemul globalizarii, si desfasurarea fortelor politice de aici, putem spune ca sunt de interes global, nu numai ca si informatie, ci chiar la nivelul concret al starii de fapt. Ceea ce facem fiecare dintre noi este determinat de si are legatura cu altii si acest principiu se aplica nu numai in cadrul unui grup restrans, ci se extinde la nivel global. Prin aceasta participam si ne inscriem fiecare dintre noi in sistemul globalizarii.

In concluzie...ce este globalizarea?

Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit si analizat in mod diferit de catre cei ce si-au asumat acest risc sau aceasta raspundere. Dar dincolo de aceste analize globalizarea ramane un fapt real, viu, cu care trebuie sa ne confruntam, independent de vointa sau optiunea noastra, asa cum am mentionat inca la inceputul acestei prezentari.

Care sunt pericolele globalizarii?

Cel mai mare pericol (semnalat si de catre unii teoreticieni ai globalizarii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei ii inghite pur si simplu. Cucerita de piata, dopata de televiziune, sport sau internet, lumea globalizata traieste in acelasi timp, pe fondul unei crize generale a sensurilor vietii, un dezastru cultural si educational global, simptom ingrijorator, dar sigur, al barbarizarii societatii viitorului. Cultura traditionala a societatilor dispare sau se preface in spectacol si marfa (mcdonaldizarea), cultura umanista e eliminata tot mai mult de tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economicrisca sa devina omul atomizat care traieste numai pentru productie si consum, golit de cultura, politica, sens, constiinta, religie si orice transcendenta. Probabil acesta este ultimul stadiu in evolutia umanitatii sau ultimul om anuntat de A. Kojeve in 1947 si F. Fukuyama in 1992.

Ce putem face cu privire la acest fenomen?

In ciuda tuturor avertismentelor nu putem evita sau elimina globalizarea. Una din sansele ramase este sa incercam sa dobandim o viziune echilibrata asupra globalizarii, care sa ne ajute in plan concret sa-i fructificam din plin avantajele si oportunitatile, iar de cealalta parte sa-i sesizam pericolele pentru a le putea atenua din timp efectele. Globalizarea, ca toate fenomenele umane, nu este nici ceva bun in sine, nici ceva rau in sine. Putem spune ca prezinta chiar mai multe aspecte positive decat negative. Insa idolatrizandu-i excesiv principiile si uitand de ceea ce inseamna la nivel personal factorul uman, globalizarea poate deveni un agent al sfarsitului civilizatiei umane in forma in care aceasta a evoluat de-a lungul timpului.

Bibliografie: