Universitatea: Stefan cel Mare Suceava Specializare: Management si audit administrarea afacerilor Anul: II

PROIECT
AFACERI INTERNATIONALE

Boingeanu Beniamin

Un proiect realizat de:

Teme proiect:
1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice. 2.Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului globalizrii, utiliznd bibliografie specific. 3.Realizai un eseu despre economia global pornind de la urmtoarea bibliografie: Thomas L. Friedman, Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI, Editura Polirom, 2007. David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole ascunse pentru economia global, Editura Publica, 2009. 4.Utiliznd datele cele mai noi de pe site-ul OMC (http://www.wto.org), realizai urmtoarele clasificri: Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse manufacturate) ri; Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri; 5. Evideniai cteva puncte forte i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc n Romnia (consultai i site-ul www.arisinvest.ro).

Tema nr. 1
Perioada postbelica, un economist, pe nume Iacov Wiener, a respins teoria ca uniunea vamala ar duce la cresterea bunastarii. El a enuntat o teorie potrivit careia crearea uniunilor vamale si, in parte, a zonelor de comert liber, au ca efecte: notiunea de creare de comert notiunea de deturnare de comert. Prin creare de comert analistul intelegea aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor vamale, care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente, sursele cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Acest lucru este de fapt crearea interna de comert. Prin deturnare (deviere) de comert se intelege inlocuirea surselor mai eficiente, din punct de vedere al costurilor de productie, de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale, cu surse interne, din cadrul uniunii vamale, mai putin avantajoase. Acest lucru se produce atunci cand sunt liberalizate schimburile comerciale reciproce si se instituie un protectionism colectiv fata de terti. Pentru a realiza i mai bine diferenele ntre conceptele de mai sus, prezentm n continuare un prim exemplu n care consumatorii francezi, n urma crerii unei uniuni vamale ntre Frana i Germania, vor prefera s achiziioneze biciclete germane, produse mai eficient. Franta Pretul 80 producatorului Taxa vamala 0 aplicata Pretul de 80 vanzare in Franta Germania 70 20 90 SUA 100 20 120

Productorul cu cele mai ridicate costuri sunt SUA, care nici nu au ptruns pe piaa francez sau german, unde preurile sunt mai mici. Prin crearea unei uniuni vamale ntre Frana i Germania, taxele vamale aplicate de francezi asupra bicicletelor germane devin zero, consumatorii francezi prefernd aceste biciclete, de 70 dolari,

bicicletelor locale, de 80 dolari. ntre Frana i Germania este astfel evident efectul de creare de comer; SUA nu au fost afectate negativ de apariia acestei uniuni vamale, deoarece nici anterior nu aveau n Europa o pia de desfacere, deci nu au pierdut nimic.

n exemplul urmtor este prezentat deturnare de comer.

efectul fenomenului de

Pretul producatorului Taxa vamala 0 aplicata Pretul de 120 vanzare in Franta

Franta 100

Germania 100 20 120

SUA 90 20 110

Conform datelor din tabel, n perioada to, cnd fiecare ar aplica taxe vamale fa de teri, n mod nediscriminatoriu, consumatorii francezi achiziionau biciclete americane ( 110 dolari fa de 120). n t1, prin crearea uniunii vamale ntre Frana i Germania, productorii americani pierd piaa, n faa bicicletelor germane (100 dolari fa de 110). Acest lucru nseamn c productorul cel mai eficient a fost eliminat de unul mai puin efficient prin efectul discriminatoriu al taxelor vamale. Se nregistreaz astfel o deturnare de comer dinspre SUA spre Germania. In concluzie: cele mai bune situaii de creare comer se ntlnesc atunci cnd cererea de import are o elasticitate ridicat, iar costurile rilor membre sunt la fel de joase ca i n restul lumii; situaiile de deturnare de comer se ntlnesc atunci cnd cererea de import este inelastic, iar costurile n interiorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate dect n restul lumii

Tema nr. 2
Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici definitiva. Globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este termenul ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb .n decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozoficoeconomice. Pentru a nelege actuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar 2 sisteme, cel socialist i cel capitalist. Existena a doua sisteme care preau amndou viabile atat economic ct i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel filozofic, care pn acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o realizam datorita interdictiei la gandire. Globalizarea este un proces care lrgete cadrele determinate ale schimbrii sociale la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea ctorva indicatori de performanta ai societatilor transnationale de comunicaiile prin satelii, o limb general acceptata, problemele ecologice. Tendina de globalizare a vieii economice nu este un fenomen nou, ns n lumeacontemporan aceasta capt trsturi distinctive i se extinde cu o vitez uimitoare. Procesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o anumita perioada de timp in

speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global. Asadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu greu conturate cu exactitate de analistii economici.Datorita numarului mare de factori de care globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne-a demonstrat intotdeauna ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi posibila poate doar o ireversibiliate partiala. In defintiv orice proces,orice schimbare are atat parti pozitive cat si parti negative;ramane de vazut daca avantajele sunt mai multe decat dezavantajele sau invers. Globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Tarile n curs de dezvoltare sunt de parere ca cea mai izbitoare asimetrie n procesul globalizarii consta n distributia inegala a puterii economice n economia mondiala. La aceasta se adauga dezechilibrele existente chiar ntre fortele economice internationale, cum ar fi liberalizarea financiara rapida, care a separat finantarea de comertul inter-national si de investitii si a dus la volatilitatea crescnda a fluxurilor de capital. Liberalizarea comertului international nu a avut drept rezultat eliminarea protec-tionismului n multe domenii care intereseaza tarile n curs de dezvoltare. Cu toate dificultatile ntmpinate, tarile n curs de dezvoltare recunosc ca globalizarea este un proces ireversibil, acest proces ramnnd o forta puternica si dinamica a cresterii economice si a dezvoltarii. Efectele negative ale globalizarii, manifestate prin marginalizarea crescnda a unui mare numar de tari n curs de dezvoltare, sunt resimtite de catre acestea ndeosebi n trei domenii esentiale: financiar, al comertului international si al tehnologiei.

Tema nr. 3
Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si continua in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste Cartea scrisa de Thomas L. Friedman intitulata Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI este o excelent lucrare despre procesul globalizrii economiei; despre ce a provocat acest proces, unde a ajuns i ncotro se ndreapt; despre puternicele efecte ale intrrii pe piaa mondial a unui numr 3 miliarde de oameni care vor mbria capitalismul i soluiile recomandate pentru a rezista (n pia i pe Terra) n aceste condiii; despre implicaiile politico-militare i social-culturale ale deschiderii ctre comerul global. Dupa Thomas L. Friedman , autorul cartii Lumea este plata , globalizarea are trei epoci: - globalizarea 1.0 , a inceput cu descoperirea Lumii noi in 1492 de catre Columb si a durat pana in jurul anului 1800. Aceasta esra a fost sustinuta de utilizarea resureslor naturale, cum ar fi de vant sau cai putere. - globalizarea 2.0 , intre 1800 si 2000.Aceasta a fost nasterea de companii multinationale , cautarea de noi piete de munca, vigoare si resurse naturale.Aceasta era a fost influentata de motoare cu aburi,automobile,telefon,calculator,telecomunicatii,interconectarea lumii intregi. - globalizarea 3.0 , a inceput cu secolul XXI . In timp ce primele doua globalizari au fost influentate de tari si companii 7

multinationale , valul actual este condos de catre persoanele fizice, factorul dominant fiind software-ul si internet-ul. Noul val de globalizare coincide cu transformarea economiei mondiale in economie bazata pe cunoastere sau cunostinte bazate pe economie, cu activitai pentru resurse , prelucrare,procese de tehnologie si informatii. Inceputul secolului XXI va ramine in istorie, afirma Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin patrunderea umanitatii intr-o noua etapa a globalizarii aplatizarea" Pamintului. Fara frontiere comerciale sau politice, sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, rezervele de cunoastere si resursele se conecteaza intre ele oriunde s-ar afla pe mapamond, nivelind terenul de joc ca niciodata pina acum. Friedman inlatura in mod stralucit valul de mister ce acopera captivanta si, adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind-o sub ochii nostri o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o intelegem. Cartea cuprinde: -cum a devenit pamintul plat -America si pamintul plat -tarile in curs de dezvoltare si pamintul plat -companiile si pamintul plat -geopolitica si pamintul plat Cartea scrisa de David M. Smick intitulata Pericole ascunse pentru economia global isi propune sa demonstreze ca in punctul de vedere al pietelor financiare, lumea nu e plata, asa cum sustinea Tom Friedman in lucrarea sa intitulata Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI. Prin cartea sa David Smick ne introduce in lumea financiara unde regula este cea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de criza actuala. Lumea este rotunda din cauza faptului ca lumea politica si cea a pietei financiare se inteleg tot mai putin una pe cealalta. Acest lucru este valabil mai ales in Statele Unite, unde este luata in considerare o indepartare de liberul schimb si de pietele de capital liberalizate. Sistemul financiar global este vulnerabil in fata unui efect psihologic de turma. Panica s-a raspandit in timpul crizei creditului din 2007-2008 pentru ca nimeni nu mai stia care institutii financiare detineau deseuri toxice subprime si cu ce costuri. Supravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un joc global numit incredere. Din punctul de vedere al lui David Smick, nimic nu se intampla liniar. Regula e cea a rasturnarilor de situatie: intoarceri si cotituri neasteptate, care adesea au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile devenite datate. Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include: libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor , liberalizarea pietelor de capital , liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii.

Tema nr. 4
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse manufacturate) - ri -primi 10 exportatori: Ucraina Comunitatea Statelor Independente Federatia Rusa Orientul Mijlociu Arabia Saudita Africa Emiratele Arabe Unite Nigeria Brazilia America de S si N -primi 10 importatori: Brazilia Nigeria Ucraina Comunitatra Statelor Independente Chile Federatia Rusa 9

America de S si America C Arabia Saudita Africa Orientul Mijlociu Emiratele Arabe Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri -primi 10 exportatori: Federatia Rusa Comunitatea Statelor Independente Brazilia Egipt China Orientul Mijlociu Argentina Elvetia Japonia America de S si America C -primi 10 importatori: Ucraina Federatia Rusa Brazilia Comunitatea Statelor Independente Egipt China Orientul Mijlociu America de S si America C Argentina

Tema nr. 5
Puncte forte pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania: - cadrul legal este n general bun i acesta este i motivul pentru care muli investitori strini au fost atrai de Romnia. Problema estre c implementarea anumitor legi creeaz probleme investitorilor strini. - stabilitate macroeconomica - forta de munca numeroasa ,cu costuri reduse si un nivel acceptabil de educatie initiala - resurse naturale - resurse energetice - o serie de sectoare de succes in industria prelucratoare si in sectorul primar - numar mare de specialisti in domeniul TIC - un potential incurajator de crestere a productivitatii Puncte slabe pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania: 10

- concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta/strategii bazate pe costuri reduse - nivel redus al cercetarii- dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia - cultura anteprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata - capitalizare redusa a IMM-urilor - acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor - grad scazut de sofisticare al pietei - costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca) - fiscalitate instabila - impozitarea business-ului fluctueaza de la an la an - intrzierea rambursrilor de TVA - desele schimbri legislative - infrastructura de telecomunicatii, - infrastructura de transport si logistica, - climatul social si calitatea vietii.

Bibliografie
1. Martin, Hans- Peter, Schumann Harald - Capcana globalizarii, Ed.Economica, Bucuresti, 2000 2. Postelnicu, GH. Postelnicu, C . Globalizarea economiei, Ed. Economica, Bucuresti,2000

3.Thomas L. Friedman, -Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI, Editura Polirom, 2007. 4.David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole ascunse pentru economia global, Editura Publica, 2009. 5.Virgil Gheorghita, Aristide Cociuban Economie mondiala, ed.Politeia SNSPA, 2002; www.wto.org

11

www.arisinvest.ro http://www.scritube.com http://www.evz.ro www.zf.ro

12