Importanta procesului de internationalizare

n contextul actual n care traim, lumea se micsoreaza din ce n ce mai mult datorita transporturilor
rapide, a comunicatiilor mereu ntr-o dezvoltare uimitoare sau a mijloacelor financiare moderne cu care lumea
poate sa efectueze plati de oriunde ar fii n diferite conturi din lume. Telefonia moderna, Internetul, transportul
aerian, iata cteva elemente care contribuie decisiv la micsorarea continua si din ce n ce mai rapida a lumii n
care traim. n ziua de azi orice destinatie este practic mult mai mica fata de exemplu la nceputul secolului.
Oricine vrea sa ajunga dintr-un colt n altul al lumii poate sa o faca n doar cteva ore. Oricine vrea sa ia
legatura cu cineva oriunde s-ar afla poate sa ia legatura cu acesta n decurs de cteva minute. Lumea este
ntr-o continua schimbare, pe care vrem nu vrem trebuie sa o acceptam. Dar pentru a putea rezista n acest
adevarat furnicar trebuie sa ne adaptam la mediu. Datorita acestui context apare dorinta normala de
globalizare. Oricine doreste sa poate calatori unde vrea acesta fara a ntmpina vreun obstacol. Acest
fenomen de globalizare se dezvolta de la micro la macro. Astfel acest fenomen este ntmpinat aproape n
orice mediu: att n mediul social, cultural, politic ct si n mediul economic care practic putem spune ca a
lansat acest fenomen. Astfel n contextul aparitiei acestui fenomen de globalizare putem observa o multime de
uniuni economice ntre anumite state din anumite regiuni ale globului (Uniunea Europeana, NAFTA, ASEAN,
MERCOSUR, OPEC etc.), unele mai solide dect altele. Acest fenomen a cuprins ndeosebi si firmele
puternice care nu se mai multumesc sa produca doar pentru piata interna ci pentru a-si putea pastra si
binenteles creste forta economica pe care o are, decide sa participe si pe alte piete. Pentru a putea patrunde
pe anumite piete unde exista diferite obstacole care pot interveni att din cultura diferita a populatiei autohtone,
a pietei ct si a unor obstacole intentionate pe care diferite guverne sau grupuri de interes le sadesc pentru a
obstructiona intrarea unor firme pe pietele lor din diferite motive (protejarea firmelor autohtone, unor persoane,
coruptie etc.) trebuie sa-si elaboreze anumite strategii de marketing.
Atunci cnd piata interna este suficient de mare si abundenta n ocazii favorabile, conducerile firmelor
acorda putina atentie comertului exterior, aceasta si probabil datorita faptului ca piata interna ofera un grad
mai mare de siguranta. Managerii nu sunt nevoiti sa nvete alte limbi, sa lucreze cu valute necunoscute a caror
valoare se modifica mereu, sa faca fata unor schimbari politice sau legislative neprevazute sau sa-si adapteze
produsele n functie de nevoile sau asteptarile diferitilor consumatori. Este optica pe care si-au nsusit-o
conducerile multor companii occidentale, care au considerat ca nu este chiar att de important sa vnda pe
pietele straine din moment ce pietele interne pareau sa le ofere mari posibilitati de dezvoltare.
Cu toate acestea, lumea contemporana a afacerilor se afla ntr-un permanent proces de schimbare, iar
firmele care vor sa ramna pe piata si sa nu se piarda n anonimat nu-si pot permite sa ignore pietele externe.
Cresterea dependentei statelor lumii de bunurile si serviciile produse de fiecare din ele a determinat
sporirea interesului firmelor pentru extinderea activitatilor la nivel international. Importanta pietelor externe este
cu att mai mare cu ct majoritatea firmelor sunt angrenate ntr-un proces de dezvoltare, care le obliga sa
gaseasca noi ocazii de afaceri n alte tari, pe masura ce pietele interne se maturizeaza. O data cu liberalizarea
comertului international, firmele se confrunta n tarile de origine cu o concurenta straina tot mai puternica. Ele
trebuie fie sa-si creeze acele capacitati care sa le permita sa faca fata atacurilor lansate de concurenti pe piata
interna, fie sa valorifice ocaziile de afaceri ivite pe pietele externe. Dar companiile care opereaza deja la nivelul
unor industrii globale nu mai au dect varianta internationalizarii operatiunilor lor.
n plus, timpul si distantele se scurteaza tot mai mult pe masura aparitiei unor mijloace financiare, de
comunicare si de transport mai rapide. Produse create ntr-o tara sunt larg acceptate de consumatorii din alte
tari. n Europa Occidentala si America de Nord, nume precum Mitsubishi, Sony sau Toshiba au devenit
binecunoscute consumatorilor din tarile respective, asa cum nume ca McDonald's sau Coca Cola sunt extrem
de populare consumatorilor tineri din tari asiatice precum Japonia, Singapore sau Taiwan. Astfel, pe masura ce
concurenta la nivel global se intensifica, firme locale care nu s-au gndit niciodata ca vor concura cu firme
straine se trezesc cu acestea pe terenul lor. Firmele care nu parasesc piata interna din motive de siguranta, nu
numai ca rateaza sansa patrunderii pe alte piete, dar risca sa-si piarda chiar propria piata. Exemplu putem
avea firmele japoneze care au obtinut o serie de victorii n dauna multor producatori occidentali de:
motociclete, aparate electronice, automobile, masini-unelte, aparate de fotografiat, fotocopiatoare etc. n anii
70, aceste piete erau dominate de firmele din S.U.A., Germania si Marea Britanie. Dar n prezent, japonezii
sunt cei care detin pozitia de lideri pe pietele amintite. Cu toate acestea, nici ei nu sunt imuni la atacurile

lansate de concurenti straini. Firmele din tarile recent industrializate din Orientul ndepartat, n special cele din
Coreea de Sud si Taiwan, reprezinta o mare amenintare la adresa companiilor japoneze cu traditie n productia
de otel, articole chimice si utilaj greu.
Cu toate acestea, firmele europene au obtinut o serie de succese pe cteva piete externe. n S.U.A.,
de exemplu, firmele locale fac fata cu greu atacurilor companiilor europene. Astfel ne aducem aminte de
succesul repurtat de Bic n dauna celor de la Gillette si pozitia ocupata de Nestle pe piata cafelei si a dulciurilor
reflecta nivelul tot mai ridicat al concurentei internationale de pe pietele interne, considerate "singure" . La
nivelul Uniunii Europene putem observa o crestere a investitiilor directe efectuate de firmele straine si o
dinamizare a fluxurilor de investitii n toate sectoarele de activitate: constructia de automobile, productia de
mbracaminte, comertul cu amanuntul, prestarea serviciilor financiare etc. Multele din marile si agresivele
companii straine, mai ales cele din Japonia si Orientul ndepartat, si-au sporit investitiile n cadru UE, vaznd
n economiile est-europene n curs de restructurare ocazii care vor putea fi valorificate n viitorul nu prea
ndepartat. Asadar, astazi mai mult ca oricnd, o firma trebuie sa caute sa obtina un avantaj diferential att pe
piata interna, ct si pe cea externa unde-si desfasoara activitatea.
Desi unele firme ar prefera ca avalansa importurilor sa fie stopata prin mijloace protectioniste,
aceasta n-ar constitui dect o solutie temporara si riscanta n acelasi timp. Restrngerea importurilor ar duce la
limitarea posibilitatilor de alegere ale consumatorilor si la cresterea preturilor bunurilor indigene. Pe termen
lung, aceasta ar contribui la cresterea costului vietii si la protejarea firmelor locale ineficiente. De asemenea,
nevoile si dor 646s1821g intele consumatorilor n-ar mai fi satisfacute n mod eficient si la un nivel
corespunzator. O solutie mai buna ar consta n stimularea unui numar ct mai mare de firme de a patrunde pe
pietele straine si de a-si mbunatati competitivitatea globala. Asa, spre exemplu, firma daneza producatoare de
bere Carlsberg a ajuns la concluzia ca succesul sau poate fi asigurat de export (avnd n vedere ca 30% din
cifra de vnzari ale firmei o reprezinta doar exportul de bere n Marea Britanie).
Importanta internationalizarii este reflectata si de faptul ca majoritatea statelor lumii aplica programe de
promovare a exporturilor, prin care se ncearca stimularea activitatilor de export ale firmelor locale. Statul
danez suporta mai mult de jumatate din salariul consultantilor de marketing care ajuta firmele mici si mijlocii sa
se implice n operatiuni de export. Multe state merg chiar mai departe, subventionnd activitatea companiilor
locale, terenurilor si energiei electrice. Uneori, statele sustin chiar si cu fonduri aceste firme, n asa fel nct sa
poata practica preturi mai mici dect concurentii lor din strainatate. La nivelul global, GATT ndeplineste rolul
de intermediar, el ajutnd statele membre sa negocieze ti sa ajunga la un acord, asigurnd astfel schimbul
liber al bunurilor si serviciilor ntre natiuni. Liberul schimb sta la temelia marketingului global, asigurndu-i pe
furnizorii de bunuri si servicii ca-si pot desface produsele pe piata si ca pot concura loial.
n prezent, firmele care opereaza n industria globala nu sunt obligate doar sa-si exporte marfurile n
alte tari, ci si sa devina ceea ce se cheama firme globale. Se poate spune despre o industrie ca este globala
atunci cnd pozitiile strategice ocupate de concurenti pe diverse piete geografice sau nationale sunt influentate
de pozitiile lor la nivel global. Asadar, o firma este globala daca, opernd n cel putin doua tari, obtine o serie
de avantaje legate de activitatea de cercetare-dezvoltare, productie, distributie, marketing si operatiunile
financiare, care-i influenteaza pozitiv costurile si prestigiul si care nu sunt la ndemna concurentilor autohtoni.
De exemplu, camionul cu marca Ford are cabina fabricata n Europa, sasiul n America de Nord, este
ansamblat n Brazilia si importat spre a fi vndut n SUA. Firma globala vede lumea ca o singura piata. Ea
acorda o mica importanta granitelor dintre state, procurnd capital, aprovizionndu-se cu materiale si
componente, producnd si comercializndu-si marfurile oriunde exista conditiile cele mai prielnice pentru a
face aceste lucruri. Astfel, firmele globale reusesc sa obtina mari avantaje de pe urma planificari, derularii si
coordonarii operatiunilor proprii la scara mondiala. Tocmai aceste avantaje au stat la originea programelor de
restructurare globala pe care le deruleaza n ultima vreme marii producatori de automobile din Germania, BMW
si Mercedes Benz. Marketingul global se axeaza pe integrarea sau standardizarea activitatilor de marketing la
nivelul multor piete geografice. Aceasta nu nseamna o adaptare fortata a mix-ului de marketing la conditiile
fiecarei tari, ci o ignorare (n masura posibilitatilor) a granitelor dintre pietele nationale si o concentrare asupra
asemanarilor dintre ele, n vederea obtinerii unui avantaj competitiv.

Procesul de globalizare rapida a activitatilor firmelor din ntreaga lume obliga agentii economici
nationali care opereaza n industriile globale sa actioneze rapid, nainte ca usa de la intrare pe piata globala sa
se nchida. Aceasta nu nseamna ca firmele mici si mijlocii trebuie sa opereze, pentru a avea succes, pe un
numar foarte mare de piete nationale. Ele pot aplica o strategie de patrundere pe nisele pietei globale. Lumea,
nsa, devine din ce n ce mai mica si fiecare firma, mica sau mare, care opereaza ntr-o industrie globala
trebuie sa-si ocupe locul pe piata mondiala. Spre exemplu, n parerea multor autori dar si a multor firme reusita
crearii Uniunii Europene are ca si dezavantaj faptul ca dupa desavrsirea completa a acestei uniuni, aceasta
piata se va nchide din punct de vedere economic si anume eliminarea barierelor comerciale ntre statele
Europei poate duce la ntarirea protectiei acesteia dinspre exterior. Unii observatori prevad crearea unei
"fortarete europene", unde vor fi favorizate numai firmele membre, n timp ce firmele din afara se vor lovi de tot
felul de bariere cum ar fi contingente de import foarte stricte, norme locale mai aspre cu privire la continutul
produselor sau alte bariere netarifare. Acele companii care vor opereaza deja n Europa nu vor fi afectate de
aceste masuri cu caracter protectionist. De aceea acele firme care exporta n Europa, dar care nu desfasoara
n prezent nici o activitate pe piata europeana, se grabesc sa-si creeze unitati operative n interiorul UE, nainte
ca portile Europei unite sa se nchida. Astfel ele si vor construi n UE baza pentru operatiunile proprii,
achizitionnd firme deja existente sau formnd aliante strategice cu parteneri europeni traditionali.