Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE
ANUL I ID
TEMA: EVOLUIA INDICELUI GLOBALIZRII
PROFESOR: DANILE PIEPTNATU
dar mai ales a circulatiei capitalurilor de orice fel. Un raport al Fondului Monetar
International din 1997 prezinta fenomenul globalizarii economiei mondiale ca integrarea
internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor
de capital.Globalizarea a devenit un proces implacabil, care se desfasoara cu o viteza
fluctuanta, dar deseori foarte mare, cuprinzand in sfera sa in mod direct sau indirect
multimea statelor lumii.
Din punct de vedere strict economic, al eficientei alocarii si utilizarii resurselor,
globalizarea economica apare ca un fenomen rational, de natura sa furnizeze un volum
mai mare de bunuri si servicii folosind resurse tot mai putine, practic urmarind
eficientizarea folosirii capitalului circulant in scopul maximizarii numarului de nevoi
satisfacute. Globalizarea economica presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului
de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a defacerii productie
catre piete libere, intr-un mediu cu o concurenta foarte mica, concurenta datorata in
special impartirii tacite a pietei.
Dintre factorii economico-comerciali determinanti ai globalizarii economiei
mondiale care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale
putem enumera:
- libera circulatie a marfurilor de orice fel ;
-liberalizarea serviciilor;
- liberalizarea pietelor de capital;
- liberalitatea investitorilor straini de a migra si implicit de a retrage sau de a introduce
capitaluri pe diferite piete sau segmente din acestea;
- armonizarea legislativa si administrativa favorabila globalizarii;
Liberalizarea comertului cu servicii, se observa, in mod special, in domeniul
telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar. Aceasta tendinta a inceput masiv inca din anii
70 in SUA, fiind continuata in anii 80 in Marea Britanie si ulterior in Uniunea
Europeana si Japonia. Tendinta continua si in prezent, incluzand si tarile Europei Centrale
si de Est, printre care si Romania. Liberalizarea pietelor de capital s-a produs ca urmare a
eliminarii treptate a impunerilor si restrictiilor privind circulatia devizelor si a capitalului.
Reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale,
interdependente, lucru ce favorizeaza mai usor migratia capitalului. Mobilitatea
capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor
internationale si genereaza o reducere a costurilor in ceea ce priveste capitalul
imprumutat sau capitalul folosit pentru investitii internationale.
Incepand cu anii 70, interesul comun al umanitatii de conservare a mediului
inconjurator s-a concretizat prin aparitia unor idei globale. Mediul a fost numit bun
comun ale umanitatii si s-a cautat securitatea ecologica precum si dezvoltarea durabila
a acestuia. Aceste preocupari comune au constituit factori noi ce au amplificat procesul
de globalizare a economiei mondiale. Bunurile comune ale umanitatii sunt oceanele,
fondurile marine, care din diverse motive nu pot fi divizate si nici nu cad sub incidenta
apartenentei vreunui stat. Cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu
au fost exploatate, deoarece oamenii nu poseda in prezent, sau poseda foarte putin,
capacitatile tehnice de a le exploata si, intr-un fel, deteriora.
Dezvoltarea durabila este definita drept actiunile care raspund nevoilor prezente,
fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea
durabila e conceputa in vederea armonizarii dintre economie si mediul inconjurator, ca o
noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri pe glob
si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat.
Securitatea ecologica este una dintre componentele fundamentale ale securitatii globale.
Un alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura.
Scriind despre globalizare si gandind la un viitor apropiat, intr-un articol intitulat
Globalizare si morala, publicat in revista italiana Lespresso, Umberto Eco isi
exprima foarte transparent punctul de vedere: In schimb este oare pozitiva globalizarea
lingvistica si culturala? Nu, si ar fi chiar o nenorocire pentru planeta o astfel de
globalizare. Pe planul contactelor globale trebuie sa luptam pentru a pastra identitatea
diferitelor culturi.
In literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod diferit, putandu-se
desprinde mai multe abordari privitoare la acest concept.
Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state, ca urmare a
cresterii graduale a coeficientului de dependenta fata de economia mondiala.
Globalizarea este privita ca proces al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la
politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, si
capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor economice internationale,
gradual.
Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului
guvernului national ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional
international si a societatilor internationale, ce nu pot depinde de un guvern
national.
Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte
internationale, in special din punct de vedere economic, cu o forta avand un
caracter mai mult decat national si urmarind reglarea fenomenelor nationale.
Specialistii romani, sustinatori ai ultimelor doua concepte, le completeaza cu ideea ca
statul continua sa aiba un rol foarte important, invocand exemplul Frantei si Marii
Britanii.
In raportul Dezvoltarii Mondiale editat de Banca Mondiala in anul 2000 se
apreciaza ca in economia mondiala au loc doua procese paralele: globalizarea si
descentralizarea.
Globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare si in mod
deosebit in domeniile comertului, finantelor si tehnologiilor de varf;
Descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national catre
comunitatile locale a tot mai multe atributii administrative, sociale, educationale,
BIBLIOGRAFIE: