Statiunile de iarna,

Austria si Elvetia
Statiunea montana reprezinta locul desfasurarii si dezvoltarii activitatii de
turism, localitatea turistica este destinata primirii turistilor pentru sejururi de
scurta si lunga durata, in limbajul curent o asemenea asezare poarta numele de
statiune.
Privita din punct de vedere economic statiunea turistica este o unitatea
spatiala bine organizata si dotata cu echipamentele care ofera un ansamblu
diversificat de produse si prestatii servicii turistice assimilate unei localitati si
reducand totodata diferiti agenti economici.
Din punct de vedere social, dar si cultural statiunea turistica ofera o gama
de activitati bazate pe valorificarea unor resurse naturale si antropice , care
permit diferitelor categorii de turisti sa se intalneasca, sa se cunoasca si sa
comunice intre ei.
Din punct de vedere turistic orice statiune reprezinta nucleul desfasurarii
efective a unor activitati de turism in care se creeaza o noua valoare, dar unde se
inregistreaza totodata si efectuarea unor cheltuieli dar si obtinerea de venituri
In acest context OMT si Academia Internationala de Turism definesc
statiunea turistica, ca o localitate, reprezinta un ansamblu de elemente de
atractie turistica si care este dotata in acelasi timp cu mijloace de cazare, de
alimentatie si de agreement pentru turisti pentru o anumita perioada de timp.
Statiune montana- localitate sau parte a unei localitati care dispune de
ambiata montana pitoreasca si nepoluata de factori naturali de mediu, dar si cu
structuri turistice si dotari specifice (partii de ski, transport pe cablu) care
presupun produsul turistic de tip montan.
Criteriile de clasificare ale statiunilor turistice pot fi multiple si se pot grupa
dupa functia turistica, asezare geografica, dimensiunea localitatilor. Baza
activitatii unei statiuni turistice o constituie servicii de cazare, alimentatie,
agreement, transport, acesta aflandu-se intr-o stransa legatura cu functiunile
economice , sociale, juridice si politice, dar si culturale ale activitatii
respective. Calitatea acesteia, modul in care corespund cererii turistice
conditioneaza si fluxurile turistice sub aspectul marimii si structurii lor.
Cererea pentru turismul montan a cunoscut atat pe plan mondial, cat si
in tara noastra o evolutie continuu ascendenta cu importante mutatii mai ales
in privinta motivatiei de traseu.

In acest sens , la inceputul secolului XX muntele era solicitat pentru

sezonul estival, iar motivatia de baza a clientelei consta in dorinta acesteia
de a beneficia din timp de conditiile climatice pentru odihna si tratament,
pentru practicarea drumetiei sau pentru satisfacerea unor curiozitati, spre
sfarsitul secolului XX se constata o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor
sportului de iarna, iar practicarea acestor sporturi a devenit motivatia de baza a
circulatiei turistice in sezonul de iarna.
Privitor la intensitatea motivatiilor in turismul montan, potrivit unor
anchete realizate de institutul de studii pentru amenajarea muntelui din Franta, in
majoritatea statiunilor montane din Europa, preferintele turistilor se distribuie
astfel:
In sezonul de iarna:
-80% practica ski-ul
-60% patinajul
-4% sanius, bob
-10% drumetia, alpinismul
In sezonul de vara:
-65% drumetia
-25% alpinismul
10% practica diferite sporturi de vara
Imaginea zonei montane difera radical de la o tara la alta si de asemenea in
cadrul aceleiasi tari, de la o zona la alta in functie de siturile de referinta, actuala
diversificare a motivatiilor si practicarii unor sporturi de iarna in zonele turistice
montane, ridica specialistilor din domeniu, probleme tot mai frecvente de
adaptare si orientare, de satisfacerea segmentelor de turisti din sezonul de iarna.
Locul turismului montan in economia locala si nationala
Activitatea turistica are implicatii numeroase si forme diferite asupra
mediului uman daca efectele economice directe sunt evidentiate in general,
cuantificarea si evaluarea lor ramane extrem de dificila.
In randul informatiilor prin care se atesta locul turismului montan in
economia locala si nationala este detinut de indicatori ponderea PIB-ului
Dintre ramurile care beneficiaza cel mai mult de pe urma turismului
montan putem mentiona constructiile, productia materialelor sportive si

dezvoltarea cailor de acces catre zonele montane.

Efectele turismului montan asupra fenomenului socio-demografic:
- sustinerea dezvoltarii turismului montan a avut la baza crearea de noi
locuri de munca, dar si schimbarile structural demografice la nivel national
si local.
-prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de
munca, dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice si comerciale, imbogatirea
infrastructurii locale, toate conducand practic la cresterea nivelului de trai, dar
dezvoltarea turismului montan a exercitat totodata si unele efecte negative cu
referire mai ales la cresterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole), la
scumpirea imobilelor si chiar la ingreunarea accesului.
- in timp, turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale.
- au aparut profesii noi, s-au modificat structuri sociale, si in general a
sporit nivelul de trai material si cultural al populatiei in zonele montane.
- dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite in sub aspect
socio-cultural, atat pe plan european cat si in tara noastra.
Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane
- destinul turistic al zonei montane depinde de mare masura de dorintele si
nevoile clientelei potentiale dar si de imaginea pe care o au diferitele situri
in zona montana
- in acest sens implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie
conditionata de interdependenta complexa dintre cadrul natural, infrastructura
generala si fluxurile turistice
- acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si
in elaborarea si realizarea amenajarii statiunilor
- de la un munte la altul, de la o tara la alta, solutiile de amenajare si
gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult in functie de conditiile
geografice, economice, sociale, dar totodata de imaginatia sau experienta
cercetatorilor
- teoria si practica ultimelor decenii in domeniulk amenajarii turistice
montane au scos in evidenta principii ale conceperii unei statiuni montane
dar au constat in acelasi timp si anumite tehnici de determinare a
capacitatilor de primire ale statiunii astfel incat aceasta sa isi realizeze
scopurile pentru care au fost create

- experienta cercetatorilor francezi este luata drept model de referinta in

literatura de specialitate si in practica turistica
- astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistica a
muntelui, la baza conceptiei unei statiuni montane trebuie sa stea
urmatoarele principii:
1. Principiile satisfacerii nevoilor clientelei
- inaintea proiectarii unei statiuni de turism montan sunt necesare studii
aprofundate asupra comportamentului si asteptarii clientelei in vederea luarii
masurilor de atragere a turistilor, dar si de prelungire a frecventarii statiunii
- fiecare statiune trebuie sa isi elaboreze o strategie proprie de stabilire a
criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piata realizate in
Austria prin care se evidentiaza urmatoarele criterii:
a) zapada asigurata
b) preturi competitive
c) lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat d)ambianta
e) calitatea peisajului si a arhitecturii
f) soare
g) calitatea terenului schiabil
- inainte de abordarea acestor aspecte este absolut o problema luarea in
considerare a urmatoarelor aspecte ca:
a) pretentiile schiorului determinate la randul lor de costul ridicat al sejurului,
de durata sejurului si de dorintele nelimitate ale turistului de a obtine o
satisfacere cat mai mare prin:
a) un schiat confortabil si piste regulate pentru schiat
b) schiat fara constrangeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemanator
c) schiat in deplina securitate pe piste bine organizate si usor de schiat
d) schiat la soare (multi turisti pretinzand bronzarea )
- luarea in calcul a persoanelor care nu practica schiul, scop in care trebuie
organizat:
a) itinerarii pentru plimbare si drumetie
b) cadru rural atractiv
c) realizarea unor contracte culturale
d) activitati sportive inafara schiului
e) diferite forme de divertisment cat si activitati pentru intretinerea sanatatii si a

formei fizice
f) asigurarea unui nivel ridicat al calitatii tuturor serviciilor turistice
2) Principiul asigurarii calitatii factorilor naturali
- pentru asigurarea calitatii factorilor naturali trebuie indeplinite unele
conditii de ordin:
1) climaterice care presupun zapada, 120 zile/an, lipsa vantului, a cetei, a
avalanselor si soare cat mai mult timp
2) conditii de ordin morfologic se refera la capacitatea muntelui de a avea cat
mai multe partii de schi cu o legatura coerenta intre ele
3) conditii de ordin geologic presupun absenta riscului de remodelare a
spatiului pentru schiat
!!! Realizarea accesului la partia de schi trebuie sa fie asigurata atat din punct de
vedere tehnic cat si din punct de vedere financiar
3) Principiul amenajarii optime a partiilor
- schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe partii cu o panta
medie cuprinsa intre 10 si 45
- majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30 pe cand incepatorii prefera
pantele sub 45
- de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de
schiori cu nivelul de pregatire diferita
- acest lucru reduce riscurile de accidente si creeaza satisfactii la cat mai
multi turisti
4) Principiul urbanizarii
- in toate situatiile amenajarii statiunile turistice montane, locul amenajarii,
dicteaza atat optiunile cat si modelele de urbanizare
- pentru aceasta cauza totdeuna se au in vedere:
a) configuratia domeniului schiabil
b) marimea domeniului schiabil amenajat sau potentiat

c) configuratia sitului, a locului de unde se organizeaza partiile

-situl trebuie sa fie cu o configuratie cat mai extinsa si o orientare cat mai deschisa
d) calitatea sitului care este data de modul de expunere a partiilor de gradul de
urbanizare a unei statiunii, de capacitatea de impadurire, toate aceste trebuie sa
asigure:
a) acces la partie, circulatia usoara a schiorilor , dar si posibilitati de de stationare
b) servicii urbane de calitate (cazare, alimentatie, agrement)
c) deplasarea comoda a turistilor
d) legatura stransa a turistilor cu domeniu schiabil
- in acest context cele mai importante principii de urbanizare se refera la:
a) reducerea deplasarilor schiorului, dar si a pietonilor
b) separarea functiilor (asigurarea circulatiei schiorilor, dar si a pietonilor si a
vehiculelor
c) posibilitati de expunere la soare
d) crearea unui centru atractiv pentru distractii
e) urbanizarea in potcoava- in general amplasarea partiilor se face in jurul
unitati de receptie, dar si a unitatilor de comerciale si de servicii
f) trebuie sa existe legaturi flexibile intre diferitele constructii din statiunea
montana prin ridicarea unor galerii pietonale
g)circulatia si stationarea mijloacelor de transport trebuie sa se faca prin spatele
cladirilor de cazare, alimentatie, agrement
- pe baza principiilor stabilite in luarea in considerare a serviciului pentru
amenajarea turistica a muntelui, constituit din specialisti francezi, specialisti din
tara noastra cunoscand particularitatile si specificul zonei montane pe baza
urmatoarelor principii:
a) asigurarea accesibilitatii in statiunile montane in cele mai moderne mijloace
de transport
b) amenajarea domeniului schiabil dar si crearea condtiilor optime pentru
practicarea altor sporturi de iarna
c) crearea mijloacelor de transport pe cablu atat pentru acces agrement, cat si
pentru acces efectiv la partia de schi d)dimensionarea , structurarea si amplasarea
dotariilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentatie, agrement) in functie de
caracteristicile domeniului schiabil si de transport

d) conjugarea optima a activitatilor turistice pentru sporturile de iarna cu

dotarile si amenajarile de agreement
e) implacarea statului ca autoritate si coordonator garant de credite pentru
realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internationale, festivaluri, etc)
- partiile si telefericele reprezinta oferta de iarna, iar realizarea lor trebuie sa
preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, alimentatie, agrement).
Amenajarea domeniului schibil si crearea mijloacelor de transport pe
cablu
- este coordonata strategic ace trebuie apreciata ca avand prioritate absoluta
in amenajarea turismului montan deoarece partiile si telefericele reprezinta
esenta ofertei de iarna, iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceada
finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, agreement, alimentatie)
- in functie de aceste coordinate sip e baza unor norme si indici de corelatie
vor fi dimensionate amplasate si structurate toate elementele functionale ale
unei statiuni montane in conditiile respectarii urmatoarelor cerinte:
1. incadrarea partiilor de schi in normele tehnice in normele tehnice
internationale elaborate cu federatia internationala a schiorilor
2. asigurarea unor partii si a unor raporturi ideala intre structura partiilor (ca
grad de dificultate si structura cererii)
- se apreciaza ca trebuie sa predomine partiile foarte usoare, usoare si medii
deoarece practica a demonstrate ca structura turistilor sositi iarna intr-o statiune
montana se prezinta astfel:
- neschiori 20%
- schiori de plimbare 5%
- schiori de scoli de schi 15%
schiori alpini 60%
-

din cei 60% schiorilor alpini 10% foarte buni

30% buni
30% avansati
30% incepatori

3. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru practicarea schiului de fond

si al celui de plimbare care are tot mai multi adepti
4. orientarea spre Nord a partiilor de schi este absolut obligatorie la

altitudinea de 1600-1800m
Determinarea capacitatii de primire a statiunilor montane si corelarea
dimensiunilor echipamentelor sale
- in orice proiect de amanajare turistica o etapa importanta este
determinarea marimii optime a acesteia
- in functie de anumite norme de utilizare trebuie sa se respecte 3 cerinte
fundamentale:
a) gradul de toleranta este un element de caracterizare a mediului
b) gradul de confort reprezinta limita de densitate a turistilor si a
constructiilor turistice pentru a se putea evita supraaglomerarea
c) pragul fizic reprezinta o limita pentru expansiunea turismului in zona,
adica o cota de exploatare a zonei montane
- pentru asigurarea unui echilibru complex, economic, social si ecologic al
zonei montane specialistii au conceput tehnici de determinare a capacitatii
optime de primire dintre care retinem:
Q= S x K
N
Q reprezinta capacitatea optima
S suprafata supusa amenajarii
K coefficient de corectie (0.5-1) in functie de gradul de incarcare a zonei
N norma de suprafata pentru o persoana
- un alt model de amenajare turistica a zonei montane are in vedere
corelarea capacitatii partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe
cablu pe baza formulei: Q= Qt x Kt x Th
Z
Q- capacitatea partiei la un moment dat
Qt- capacitatea orara a telefericului
Kt- coeficientul de incarcare a instalatiei(0.3-1)
T- tipul de functionare a instalatiei (telefericului)
h- diferenta de nivel al partiei
Z- diferenta de nivel parcurs de un schior
- in ceea ce priveste determinarea capacitatii de cazare a statiunii (nr. locuri)
ea se va face in stransa corelatie cu marimile calculate anterior
- utilizandu-se in acest scop o serie de mai multi indicatori fie de corelatie,
fie indici de functionalitate

a) gradul de mobilitate al schiorului se calculeaza cu formula

A= Lp
Nl
A- gradul de mobilitate a schiorului
Lp- lungimea instalatiilor
Nl- numarul de paturi de cazare
- pe plan mondial A=3 pana la 6 m loc de cazare
b) gradul de satisfacere a cercetarii turistice se determina pe baza relatiei
Cs= Qt
Nl
Cs gradul de satisfacere al acelui indice
Qt capacitatea instalatiilor de transport pe cablu
Nl- numarul locurilor de cazare
- pe plan mondial Cs= 1.25 Factorii de succes a unei statiuni montane
(atractivitatea statiunii)
- succesul unei statiuni montane va fi dat de componentele principale al
produsului turistic continut in amenajarea zonei montane, acestea sunt:
a) domeniul schiabil si dotarile aferente
b) serviciil de cazare si de alimentatie
c) serviciile suplimentare
d) protectia mediului
- dupa parerea specialistilor cele 4 componente ale produsului turistic
constituie in fapt factorii de marketing specifici statiunii montane care trebuie sa
tina seama de tendintele manifestate de cererea turistica
- factorii de marketing specific statiunii montane sunt urmatorii:
1. lungimea si calitatea partiilor de schi
2. indicatorul metri/ partie/loc de cazare
3. numarul si calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu correlate
cu capacitatea de cazare
4. structura si diversitateaamenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna
(partii pentru schi, sanius, bob, trambuline pentru sarituri, partii pentru schi fond
si patinuar)
5. structura si diveristatea amenajarilor pentru sportul de vara (tennis,
baschet, volei, natatie, ecitatie, tirul cu arcul, minigolf)
6. volumul si gradul de confort al capacitatilor de cazare
7. originalitatea ofertei produselor si serviciilor turistice precum si calitatea
Lor

- toti acesti factori se constituie concret in elementele care confera

atractivitatea statiunii montane
- evaluarea atractivitatii unei statiuni montane se poate face tot pe baza
diferitelor modele respectandu-se obligatoriu urmatoarele etape:
a) selectarea factorilor de mk ai statiunii
b) stabilirea importantei relative a fiecarui factor prin acordarea unei note de
la 1 la 10
c) determinarea nivelului calitativ al fiecarui factor si apoi cuantificarea
(marimea) acestuia d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau
calitativ
e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea
o valoare sub 500 puncte
- atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte
- in practica atractivitatea unei statiuni montane depinde pe langa
elementele de atractie naturala si de echipamentele pe care le ofera si
animatia ce asigura turistilor participanti la sejururile montane
- in principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care imbina o
buna accesibilitate pentru turistii cu o puternica atractivitate a elementelor
natural de atractie precum si elementeleor de cazare, alimentatie, agreement.

Caracteristicile statiunilor de iarna din

Austria si Elvetia.
Partii de calitate excelenta, versante inzapezite, servicii ireprosabile,
instalatii de cablu ultramoderne, sunt doar cateva din zecile de motive pentru
care Austria si Elvetia sunt destinatii prefecte pentru pasionatii sporturilor de
iarna si nu numai. Peisajul dominat de Alpi, ofera numeroase posibilitati de a
practica diversele sporturi de iarna. Sezonul dureaza din noiembrie pana in aprilie,
dar in unele locuri, datorita ghetarilor, se poate schia si in timpul verii. Tot
segmentul turistic de iarna este extrem de bine dezvoltat: piste nocturne,
instalatii prin cablu, zapada artificiala, partii comune intre cele doua tari, mii de
cabane, restaurante, zeci de scoli atestate si sute de instructori profesionisti, gata
sa te invete tot ceea ce trebuie sa stii.

Austria

Daca vrem sa caracterizam schiul in Austria iata un cuvant ceva mai greu de
tradus in limba romana, neavand corespondent direct: gemutlichkeit.
Insumeaza distractia, ospitalitatea si usurimea practicarii sporturilor de iarna!
Schiatul este o traditie in Austria iar cele peste 800 ce statiuni va pun la dispozitie
in total circa 22.000 km de partii de schi.

Datorita programelor auxiliare si gradinitelor de schi, este o destinatie

ideala pentru familii! Datorita ghetarilor, sezonul de schi tine 365 zile! Austria are
unele dintre cele mai bune zone glaciare din lume.
Pentru schiori, Austria poate fi considerata ideala, reprezentand o
experienta memorabila atat pentru schiorii experimentati cat si pentru incepatori.
Austria ofera posibilitati ideale pentru toti amatorii sporturilor de iarna, nu doar
pentru schiori. Cateva zile de vacanta in Austria pot deveni memorabile nu doar
datorita partiilor excelente, cat si datorita optiunilor de divertisment diversificate,

de la centre spa pana la scoli de schi.

Parcuri si amenajari speciale: snowboardpark si piste de schi fond,
snowparkuri pentru copii, snowtubbing, sanie, patinoar, trasee de drumetii de
iarna.
Marile arene de schi ale Alpilor austrieci se intind peste numeroase varfuri,
dispun de pana la 100 instalatii si 250 km de partii pregatite si includ regiuni
faimoase, cum ar fi Zillertal, Wilder Kaiser sau Arlberg - leaganul schiului alpin. In
plus, in Austria sunt situate regiuni glaciare, care ofera partii practicabile tot anul
(de exemplu Slden si ghetarii Tuxer si Stubaier).
Austria, ce-i drept, e o destinatie mai indepartata, dar ideala pentru cei cu
pretentii in ceea ce priveste domeniul schiabil; ne referim aici la statiuni mult mai
mari, avand retele cu sute de km de partii pentru toate categoriile de pregatire si
varsta. Datorita programelor auxiliare si a gradinitelor si scolilor de schi, Austria
este de asemenea o destinatie perfecta pentru familii.
Austria este taramul micilor si dragutelor sate grupate in jurul bisericilor
acolo nu se afla statiuni cu blocuri si constructii moderne.

Skipass
Anumite oferte de schi includ si abonamentul de schi in pret. Aceste oferte
sunt specificate in tabelele de preturi de pe site. Abonamentele cu preturi
integrale pot fi cumparate la fata locului. Transport de la cazare la partie se face
cu ajutorul autobuzelor. Partiile regiunilor de schi mai mari din Austria sunt
conectate prin skibus gratuit pentru posesorii skipass deci nu e nevoie neaparat sa
aveti masina la indemana tot timpul.

Cazare
Austria datorita dezvoltarii ei, Austria oferao gama variata de cazare in
pensiuni private, hoteluri si apartamente. Lungimea perioadelor ce poate fi
rezervata variaza de la 3 nopti la 7 nopti. Apartamentele au bucatarie sau
chicineta proprie, utilate pentru numarul maxim de turisti cazati. Apartamentele
se pot rezerva numai integral si vor trebui predate curate, cu inventar fara lipsa,

caz in care cautiunea platita se restituie integral. Cheltuielile auxiliare sunt

prezentate la fiecare oferta! Un lucru pe care toate statiunile austriece il au in
comun este o cazare confortabila de incredere chiar daca este intr-un hotel de
4* cu piscine, saune sau SPA sau in case de oaspeti (de care gasesti mii in Austria).
Cabanele aprovizionate si apartamentele cu self-catering sunt in general mai
puin disponibile pe scar larg.
Majoritatea statiunilor sunt sate veritabile, prietenoase, asezate pe etaje
montane. S-au extins enorm de la razboi, dar practic toata dezvoltarea s-a bazat
pe un stil traditional, cu cabane.
De stiut
Aproape in toate regiunile de schi din Austria casca protectoare este
obligatorie pentru copii! Este posibila inchirierea acestora la centrele de inchiriere
echipament. Cei fara casca vor fi obligati sa paraseasca partia!
After ski!
Austria este zona minunatelor si voioaselor activitati de dupa ski in multe
statiuni incepi distractia la mijlocul dupa-amiezii dansand prin restaurantele
montane si continui pana cand te tin picioarele. Pentru multi vizitatori ai
statiunilor austriece petrecerile sunt la fel de importante ca si skiul.
Aprs-ski-ul austriac ramane foarte austriac. Mari cantitati de bere si de
schnapps sunt baute, germana este limba predominanta si cantecele germane de
petrecere sunt familiar.
Sunt baruri de gheata in aer liber pe munte si nenumarate baruri igloo
transparente in care sa te adapostesti de vreme rea. In multe statiuni formatiile
nu se opresc sa cante si DJ-ii nu inceteaza sa munceasca pana cand nu se lasa
intunericul. Dupa cina, reincep bautul si dansul. Bineinteles, nu toate statiunile
austriece se conformeaza acestei imagini. De exemplu St. Anton, SaalbachHinterglemm, Ischgl, Solden and Zell am See se adapteaza acestui concept.
Viata de noapte nu este limitata la dans si bautura. Sunt intreceri cu
saniute, karaoke, bowling si alte activitati. Pe de alta parte, statiuni ca Niederau in
Wildschonau, Westendorf si Alpbach in Tirol sunt dragute, linistite si de familie.

Rute catre Alpii Austrieci

In statiunile austriece acum este mai usor de ajuns individual. Aeroporturile
standard sunt Munchen si Salzburg, iar pentru statiunile din vest, avem Zurich.
Dar nu subestimati nici mai-putin cunoscutele aeroporturi Klagenfurt in
Carinthia si Friedrichshafen, chiar langa granita, foarte la indemana pentru
statiunile din vestul Austriei.
Principalul drum in Austria pentru skiori este magistrala Inn Valley (Landeck
via Innsbruck la Kufstein). Autostrada se extinde, cu una sau doua pauze, spre vest
prin trecatoarea Arlberg si ajunge pana in Elvetia. Artera este buna, mai putin in
conditii meteo exceptionale altitudinea este joasa, iar acest drum este o
legatura vitala de transport si trebuie mentinut deschis efectiv in toate conditiile.
Arlberg ce desparte Tirol de Vorarlberg, dar care este totodata cotitura
dintre Austria si Elvetia este una dintre putinele zone unde este putin probabil
ca planurile de calatorie sa fie afectate de zapada. Trecatoarea Arlberg are si un
tunel subteran; nu este foarte convenabil, iar cand este vreme frumoasa, poate ai
dori sa mergi pe soseaua Stuben-St Christoph-St Anton.
Pasul Flexen, care leag localitile Lech i Zrs (ce poate fi inchis din cauza
riscurilor de avalansa, chiar si cand trecatoarea Arlberg este deschisa) se bifurca
exact la vest de piscul Arlberg.
La capatul de est al Tirolului, pasul Gerlos (localitatea Zell am Ziller
regiunea Salzburg) poate fi inchis. Statiuni in Carinthia, ca Bad Kleinkirchheim,
sunt de obicei accesate din autostrada, datorita trecatorilor Tauern si Katschberg.
Alternativa este sa conduci pe deasupra pasului Radstadter Tauern prin
Obertauern, sau sa folosesti serviciul de transportat masini pe cale feroviara de la
Bockstein la Mallnitz.

Elvetia

Schiul in Elvetia poate fi caracterizat prin schiul de lux. Partii nesfarsite,

sate montane cu o atmosfera speciala, trenuri montane specifice si un fondue de
cascaval! Preturile putin mai ridicate garanteaza servicii de calitate. Schiatul pe tot
parcursul anului este asigurat de altitudini de peste 3000m!
Elvetia este o tara care devine tot mai populara printre practicantii de schi
din Romania. Atuurile statiunilor elvetiene sint conditiile bune de cazare, partiile
bine concepute si numeroasele instalatii de transport pe cablu. La capitolul
dezavantaje pot fi trecute preturile mai mari decat Austria sau Bulgaria si faptul ca
nu exista o cursa charter.
Elvetia este o tara destul de putin cunoscuta de schiorii de masa, este o
destinatie pentru cunoscatori. Pe langa popularele sporturi de iarna va puteti
bucura de bucataria specifica Raclette, Cheese Fondueprecum si de centrele de
spa pe care le puteti gasi in orice regiune din Elvetia. Elveia este cunoscut
pentru minunatele sale zone de schi, cu tradiie bogat. Pasionaii vacanelor la
zpad vor gsi aici de la cabane singuratice i staiuni fr trafic pn la localiti
cu atmosfer de lux.

n Elveia exist n total 74 de vrfuri peste 4000 m, dintre care cele mai
nalte 12 se afl n Alpii Pennini, cel mai cunoscut fiind Monte Cervino (4.478 m),
cu mondena staiune Zermatt. Aproape la fel de renumit este grupa de trei
vrfuri, compus din Eiger (3.970 m), Mnch (Clugrul) (4.107 m) i Jungfrau
(Fecioara) (4.158 m), situate n Berna de Sus. La poalele acestora are loc
competiia intrenaional anual Lauberhorn, n Wengen. Din Grindelwald
ajungei la cea mai nalt instalaie de transport pe cablu Jungfraujoch (3.454 m).
Zona de schi Les Portes du Soleil, situat la sud de Lacul Geneva, v promite
distracie fr limite la schi, fiind alctuit din 12 staiuni franceze i elveiene i,
laolalt cu Les Trois Valles cea mai mare regiune de schi a lumii cu 650 km
prtii i 211 instalaii pe cablu.
n 1956 Elveia a avut onoarea de a gzdui jocurile olimpice de iarn n
Sankt Moritz. Staiunea cu tradiie bogat ofer pe lng atmosfer i o zon de
schi de standard mondial.
n Elveia Alpii i arat ntreaga frumusee: resorturi de schi de prim mn
cu mult tradiie, cum ar fi Davos sau Zermatt precum i staiuni idilice i potrivite
pentru turitii care cltoresc n familie.
Berna Superioar:
Numeroase vrfuri peste 4000 m, sate idilice, instalaii moderne i renumite
staiuni dedicate sporturilor de iarn, cum ar fi Grindelwald sau MeiringenHasliberg v garanteaz un concediu la schi excelent! Fermectoarea panoram a
lacurilor Brienz i Thun v permite vedere la muni nzpezii din jur - inclusiv
asupra vrfurilor renumite cum ar fi Eiger, Mnch i Jungfrau!
Valais:
O culis impozant de ghea i zpad: cele mai nalte vrfuri ale Elveiei i
coroana regiunii - Monte Cervino - v ateapt aici. n plus cei mai mari gheari din
Alpi, printre altele ghearul Aletsch i domenii schiabile impresionante cum ar fi 4
Valles, Saas-Fee i Les Portes du Soleil. Pdurile nzpezite i casele tradiionale
de lemn completeaz imaginea de vis a regiunii.
Graubnden/Grisunilor:

Cel mai mare din cantoanele elveiene se prezint foarte variat: arii de schi cu
mult diversitate cum ar fi Flims-Laax-Falera, numeroase oferte spa, staiuni de
schi renumite mondial cum ar fi Davos, St. Moritz sau Samnaun, combinat cu
gastronomia excelent elveian! Nu degeaba vin aici an de an celebriti din
ntreaga lume pentru un concediu perfect de iarn.
Aprs-ski Elveia

Celor care opteaz pentru o vacan de iarn n Elveia le stau la dispoziie

n ceea ce privete apres-ski-ul o selecie mare de refugii, baruri, cazinouri i alte
localuri de petrecere. Cantitatea facilitilor de agrement i sportive este
impresionant: saun, masaje, fitness, Heli-ski, plimbri cu sania tras de cai,
patinaj, sniu, squash, badminton i bowling sunt doar cteva exemple. Cele mai
multe din staiunile de schi mai important ofer de asemenea un program variat

cum ar fi drumeii la lumina torelor, curse de schi pentru oaspei, tururi de prob
sau plimbri nocturne cu rachetele de zpad. Fiecare staiune are n plus o
selecie larg de restaurante, pub-uri si snack baruri care v ateapt cu
delicatese pentru toate gusturile gust.
Primul lucru care vine n gnd privitor la gastronomia elveian trebuie c
este celebra brnz elveian - la urma urmei i fondue i raclette de brnzeturi i
au originea aici. Nu exist nici o staiune de schi n care aceste dou produse s nu
fie oferite. Elveia este de asemenea renumit pentru ciocolata sa, de calitate
excelent. Alte specialiti elveiene Rsti (mncare pe baz de carofi), "Bndner
Fleisch" (carne de vit uscat), Zrcher Geschnetzeltes (ragout sote de viel cu sos
de smntn), Rblitorte (un fel de cozonac cu nuci i morcovi) i fulgi de cereale.
STATIUNILE DE SCHI CELE MAI IMPORTANTE DIN ELVETIA
Davos (1110 m-2840 m). Centru al uneia dintre cele mai intinse, vechi si
cunoscute regiuni de schi din Elvetia, Davos este un oras mare, impartit in 2
(Davos Dorf si Davos Platz), centru pentru turism si conferinte pe intreg parcursul
anului. Davos a fost timp de secole un centru major de sanatate, astazi avand 1
spital si 3 clinici, iar cateva dintre ele sunt destinate copiiilor.
Informatii generale: 34 de partii pentru experti, 47 partii pentru avansati, 31 de
partii pentru intermediari; 320 km de partii, 75 de km de partii schi fond, 110
partii, 38 de instalatii de transport pe cablu cu o capacitate de 64400 de
persoane/ora, altitudine maxima 2840 m, altitudine minima 1110 m, diferenta de
nivel 1730m, altitudinea la care se gaseste statiunea 1560 m, sezon de schi intre
19 noiembrie 2010 si 1 mai 2011. De asemenea, din Davos se pot accesa regiunile
de schi din Klosters.
Exista instalatii pentru zapada artificiala pe 15 km de partii. Distanta scurta
pana la 2 aeroporturi ( 2 ore ) face din Davos o statiune perfecta pentru iesirile de
week end la schi si pentru scurtele vacante de schi. In Davos s-a deschis primul
liceu sportiv din Elvetia, in anul 1997, iar aici tineri atleti se antreneaza pentru
excelenta academica si sportiva (discipline precum schi, hochei pe gheata, patinaj
artistic, snowboard si golf).
Cei 320 km de partii de schi se impart in 6 regiuni (Parsenn, Pischa,
Jakobshorn, Rinerhorn, Madrisa si Gotschna), unele dintre ele fiind conectate prin
intermediul instalatiilor de transport pe cablu. Dintre toate cele 6 regiuni, cea mai

mare si cea mai cunoscuta este Parsenn. Este conectata prin teleschi de statiunea
vecina, Klosters.
Regiunile de schi pot fi accesate cu ajutorul funicularelor sau a
telecabinelor, marea majoritate a zonelor de schi fiind peste limita de 1800 m.
Multe dintre partii sunt marcate cu rosu (avansati) si albastru (intermediari), dar
expertii pot gasi numeroase partii off-piste, inclusiv o coborare de 12 km spre
Kublis.
Davos este de asemenea una dintre destinatiile de top pentru snowboaderi,
intrucat are 3 scoli de snowboarding, 4 parcuri de distractii, iar aici s-a desfasurat
de curand Campionatul Mondial de Snowboard.
Zermatt (1620m 3900 m)- satul de la poalele Matterhorn-ului, cel mai
fotografiat munte din lume, este situat la granita cu Italia a cantonului Valais, in
vestul Elvetiei, la capatul vaii de 30 de km, Nikolaital. Aproximativ o treime din
muntii de 4000 m din Alpi sunt grupati in jurul acestei statiuni faimoase. Statiunea
este vizitata de catre iubitori ai muntelui din intrega lume inca de la prima
ascensiune reusita a Matterhorn-ului in anul 1865. Domeniul schiabil nu este doar
cel mai inalt din Alpi, dar este si unul dintre cele mai bine dezvoltate si mai
convenabile din lume, asigurand experiente sportive extraordinare pe cele mai
abrupte partii timp de 365 zile pe an.
Climatul are o calitate excelenta: cu 300 de zile insorite pe an, aici
precipitatiile sunt mai reduse decat oriunde altundeva in Elvetia.Se poate schia si
practica snowboarding-ul pe intregul parcurs al anului. Fiind statiunea aflata la
cea mai mare altitudine, cea mai intinsa si cea mai bine dezvoltata din perspectiva
sporturilor de iarna din Alpi, Zermatt ofera turistilor garantia zapezii. Iarna,
schiorii de toate nivelurile sunt atrasi aici de cei peste 350 km de partii, iar vara
cei 20 de km de partii din Ghetarul Theodul Zermatt atrag de asemenea
turistii.Schi fond poate fi practicat pe cei 12 km de piste pentru schi fond situate
intre Tasch si Randa, iar din Zermatt se ajunge in aceste zone in doar 12 minute cu
trenul. Printre alte activitati ce pot fi practicate in Zermatt se numara: sanius,
hochei, curling, parapanta.
Privita de multi drept statiunea de schi de top a Elvetiei si de altii drept cea
mai buna din lume, Zermatt este o statiune cu privelisti spectaculoase asupra
Matterhorn-ului. Dispune de un ghetar pentru schiatul in timpul verii.Informatii
generale: 12 partii pentru intermediari (29 km), 41 de partii pentru avansati (109
km) si 21 de partii pentru avansati (47 km), lungime totala partii 394 km, 9 km
partii schi fond, numar total partii 59, 40 de instalatii de transport pe cablu cu o

capacitate de 75180 de persoane/ora, altitudine minima 1620 m, altitudine

maxima 3900, cu o diferenta de nivel de 2280 m. Sezonul de iarna incepe la 27
noiembrie 2010 si se incheie la 1 mai 2011. Pentru conditii optime in privinta
zapezii, exista 350 de tunuri de zapada functionale.
Regiunea de schi este divizata in 3 sectiuni, dintre care una este impartita
cu Cervinia si Valtournenche in Italia.Desi statiunea are o reputatie binemeritata,
asemeni statiunii Chamonix, drept mecca sporturilor montane, exista o gama
larga de oferte pentru schiori si snowboarderi de la nivel de incepator in sus. Cele
mai usoare partii se gasesc in zona Gornegrats, iar schiorii intermediari si avansati
se pot distra in regiunea Sunnegga, in special cu partia banda neagra Triftji pentru
avansati.
Este paradisul pentru cunoscatorii sporturilor de iarna, cu aproape 50 de
programe de schi: schi si cursuri de limbi straine, schi si muzica clasica si
specialitati gastronomice, schi si golf in interior si chiar lectii de dans. Pentru
snowboarderi exista de asemenea numeroase oportunitati precum The Gravity
Park de pe ghetar (unul dintre foarte putinele din lume deschis in mod normal pe
tot parcursul anului), iar cele 3 scoli de snowboard sunt metode foarte usoare de
familiarizare cu acest sport.
St. Moritz este statiunea de schi celebra in intreaga lume, pioniera a
sezonului de iarna din Alpi in 1864, gazda Sporturilor Olimpice de iarna din 1928 si
1948 si a faimoasei si periculoasei competitii Cresta Run (initiata in 1884, partia
are o lungime de 1.21 km pe o diferenta de nivel de 500 m). Printre activitatile de
iarna aditionale se numara curse de cai, polo, cricket pe lacul inghetat si o cursa
de schi fond. Informatii generale: 18 partii incepatori (70 km), 61 de partii pentru
intermediari (245 km) si 9 partii pentru avansati (35 km), cu un total de 350 km de
partie, 88 de partii, 180 km de piste pentru schi fond, 24 de instalatii de transport
pe cablu cu o capacitate de 65000 persoane/ora, altitudine maxima 3300 m,
altitudine minima 1730 m, cu o diferenta de nivel de 1570 m; altitudinea la care
se afla statiunea: 1850 m; 260 de tunuri de zapada pentru 70 km de partie.
Statiunea nu este renumita drept alegere pentru incepatori intrucat versantii
abrupti limiteaza partiile pentru incepatori, astfel incat numai 10% din totalul
partiilor sunt potrivite pentru novici. Pentru intermediari exista o varietate larga
in privinta schiatului, deoarece 70% dintre partii sunt destinate lor.
Pentru experti interesante sunt partiile Piz Lagalb, ghetarul Corvatsch,
partia Morteratsch si Hahnensee. De asemenea, numeroase oportunitati exista si

pentru pasionatii de snowboard, intrucat St. Moritz a fost gazda primului

Campionat Mondial de Snowboard din Europa in 1987.
Statiunea Saas-Fee ( Saastal ), intre 1800 si 3500 m este o statiune de schi
de top, cu facilitati excelente. Exista aici 13 partii pentru incepatori (25 km), 14
partii pentru intermediari (50 km) si 5 partii pentru avansati (25 km), un total de
56 de partii pe o lungime de 100 km, 8 km de partii pentru schi fond, 23 instalatii
de transport pe cablu cu o capacitate de 22690 persoane/ora; altitudine maxima
3500 m, altitudine minima 1800 m, diferenta de nivel 1700 m, capacitate de 62 de
tunuri de zapada pentru o distanta de 24 de km de partie. Regiunea de schi este
in mod special indicata pentru schiori de nivel intermediar si avansat, intrucat
75% din teren si 60 de km de partie se adreseaza schiorilor buni si foarte buni.
Totusi, exista si pentru incepatori un platou vast chiar langa sat unde se pot
invata sau exersa tehnici noi. Principalele regiuni de schi sunt Felskinn, Plattjen si
Langfluh. In Felskinn functioneaza Alpine Express, cea mai recenta si performanta
instalatie pe cablu din Saas-Fee, o gondola ale carei cabine au capacitate de 30 de
pasageri fiecare.
Statiunea Grindelwald (1050 m 2950 m) este o statiune istorica, deschisa
pe intreg parcursul anului, cea mai vasta din regiunea Jungfrau. Imparte cu
Wengen o regiune de schi, dar dispune si de propria regiune de schi, First. Este
faimoasa pentru masivul Eiger cu impresionantul versant nordic. Statiunea
Grindelwald a celebrat cea de-a 850a aniversare in 1996 si cea de-a 60a
aniversare a Primei cai ferate montane in 2007. Informatii generale: Regiunea
Jungfrau, din care Grindelwald face parte, dispune de 16 partii pentru incepatori
(50 km ), 24 partii pentru intermediari (81 km) si 15 partii pentru avansati (29 km),
total de 213 km de partie din care 17 km pentru schi fond, intr-un un total de 50
de partii, 20 de instalatii de transport pe cablu cu o capacitate de 42000
persoane/ora, diferenta de nivel de 1900 m, altitudine maxima 2950 m si
altitudine minima 1050 m. Sezonul de iarna incepe la 4 decembrie 2010 si se
incheie la 25 aprilie 2011. In statiune exista si 150 tunuri de zapada, cu acoperire
pentru 90 km de partie.
Statiunea Meiringen-Hasliberg ( 1060 m-2430 m) face parte din regiunea
Haslital, care imbina traditiile rurale cu dotari moderne inclusiv o zona special
amenajata pentru snowboarding . Alternativele pentru activitatile sportive includ
3 partii pentru sanius ( pana la 10 km lungime). Statiunea beneficiaza de 8 partii

pentru incepatori (15 km), 16 partii pentru intermediari (45 km) si 1 partie pentru
avansati, de 3 km; lungime totala partii 60 km, 45 km de partii schi fond, 16
instalatii de transport pe cablu avand o capacitate de 15400 persoane/ora,
diferenta de nivel 1830 m, altitudine minima partie 1060 m, altitudine maxima
partie 2430 m, altitudinea la care se afla statiunea 600 m.
Statiunea dispune si de instalatii pentru imbunatatirea conditiilor zapezii,
prin intermediul a 24 de tunuri de zapada. Conditiile de schi sunt in special
favorabile pentru schiori de nivel intermediar. Pentru impatimitii de
snowboarding exista Freestyle Park Alpenregion Brienz-Meiringen-Hasliberg.
Statiunea Arosa (1740 m-2650 m) este faimoasa pentru panoramele asupra
masivelor montane si pentru sistemul de instalatii de transport pe cablu foarte
bine puse la punct. Clubul de schi local a fost fondat in anul 1903, iar scoala de
schi a fost fondata in anul 1933. Statiunea face parte din regiunea de schi Top
Cart. In Arosa exista 7 partii pentru incepatori (35 km), 8 partii pentru
intermediari (20 km) si 2 partii pentru avansati (5 km), 55 de partii cu o lungime
totala de 70 km, cu partiile pentru schi fond totalizand 25 km, 16 instalatii de
transport pe cablu avand o capacitate de 22000 persoane/ora, diferenta de nivel
de 910 m, altitudine minima a partiei 1740 m, altitudine maxima a partiei 2650 m,
altitudinea la care se afla statiunea-1800 m.
Sezonul de iarna incepe la 3 decembrie 2011 si se incheie la 24 aprilie 2011.
Exista 120 de tunuri de zapada, cu acoperire pentru 15 km de partie. Partiile din
Arosa sunt largi si de obicei beneficiaza de 8-12 ore de raze solare pe zi, fiind
orientate catre sud.

Statiunile de iarna in Austria si Elvetia.mm

Preturi sejururi in 2013