Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TURISM MONTAN
a) statiuni balneare
b) statiuni limaterice
c)statiuni termale
d) statiuni pentru sportul de iarna
2. statiuni balneare- localitati sau parte a unei localitati care dispune din
belsug de factori naturali de cura (ape minerale, saruri), dar si de alti factori
ambientali recunoscuti stiintific si totodata de toate structurile si mijloacele de
dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.
Partea III
!!! Realizarea accesului la partia de schi trebuie sa fie asigurata atat din punct de
vedere tehnic cat si din punct de vedere financiar
-schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe partii cu o panta medie
cuprinsa intre 10 si 45 °
-majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30° pe cand incepatorii prefera pantele
sub 45°
-de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de schiori cu
nivelul de pregatire diferita
-acest lucru reduce riscurile de accidente si creeaza satisfactii la cat mai multi
turisti
4.principiul urbanizarii
Partea IV
Q= SxK
N
A= Lp
Nl
Cs= Qt
Nl
Partea V
C. resurele hidrografice
- muntii nostri adapostesc numeroase rauri si parauri, lacuri glaciare,
vulcanice, de baraj natural si artificial
- totodata in zonele depresionare din interiorul muntilor se intalnesc izvoare
de ape minerale
D. elemente de fauna
- sunt foarte diversificate de la animale sinegetice de interes vnatoresc la
pasari de munte precum si un fond piscicol (pastravul si linul)
E.parcurile nationale cele mai vestite, sunt Retezat, Pietrosul Rodnei, cetatile
Ponorului, Muntele Domogled, Codrii Caprioarei (Rarau)
Partea VI
- in zona montana din tara noastra probleme legate de degradarea mediului apar cu
deosebire in zonele cu circulatie intense
- astfel ca pe Valea Prahovei, dar si in zona muntilor Ceahlau, Rodnei, Parnag, Ciucas
putem usor remarca unele din consecintele lipsei protectiei patrimoniului natural ca:
a) fenomene vizibile de eroziune in zonele inalte ale platformelor montane datorate
pistelor de acces catre partiile de schi, instalatiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu),
pasunatului intens etc.
b) degradarea padurilor prin defrisari necontrolate
c)degradari ale peisajului natural datorate exploatarilor economice (miniere, roci de
constructii, lucrari forestiere)
d) prezenta resturilor menajere lasate de turisti
e) multitudinea vetrelor de focpe vai sau zone deluroase
f) taieri nerationale de brazi si alti copaci
g) intretinerea necorespunzatoare a potecilor si traseelor turistice, fenomen cu aspecte
directe asupra mediului inconjurator
h) lipsa de control asupra bunei desfasurari a activitatilor turistice si asupra normelor
de protectie a mediului
i) lipsa unei educatii si culture pentru turismul montan mai ales in randul tineretului
- statul nu a fost indifferent la necesitatea protectiei mediului motiv pentru care in anul
1995 emite legea protectiei mediului nr. 137 prin care defineste cadrul general al conservarii
naturii pe baza principiilor si elementelor strategice in scopul asigurarii unei dezvoltari
durabile
- astfel in articolul 3 al acestei legi sunt impuse urmatoarele principii:
1. precautie in luarea deciziilor
2. prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor
3. conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice mediului natural
4. “cel ce polueaza, plateste”
5. inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza direct si grav sanatatea
oamenilor
6. crearea sistemului national de monitorizare a mediului
7. utilizarea durabila a resurselor naturale
8. mentinerea si ameliorarea calitatii mediului prin reconstructia zonelor deteriorate
9. crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale dar si a
populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor
10. dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului
- in aces fel prin lege statul roman recunoaste tuturor cetatenilor dreptul la un mediu
sanatos, iar obligatia expresa de a proteja mediul revine autoitatilor administrative centrale
(ministerul apelor si padurilor), unitati administrative locale si tuturor persoanelor fizice si
juridice
- protejarea patrimoniului turistic e influentata in mare masura de constiinta ecologica
a populatiei, de respectful acesteia pentru natura, pentru locuri istorice pentru monumente de
arta, pentru arhitectura, toate create de-a lungul timpului
- s-a putut constata ca educarea turistilor este necesara nu numai pentru protejarea
naturii ci si pentru siguranta lor deoarece in munti necunoasterea unor reguli sau a unor
potentiale pericole poate avea urmari grave
- de aceea in tara noastra preocupari de declarare ale unor zone protejate au existat
inca de la inceputul secolului XX, iar in present exista 586 de obiective si arii protejate adica
4.8% din tertoriul tarii, iar cele mai multe situate in zona montana, dintre acestea un interes
aparte il detin parcurile nationale care conform statisticilor sunt in numar de 12
- desi au fost declarate ca atare, aceste zone protejate nu functioneaza in prezent, iar
activitatea turistica in interiorul lor nu se defasoara dupa niste principii ecologice bine
precizate
- turismul montan dispune de largi posibilitati de dezvoltare printr-o valorificare
superioara a potentialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane inca
neexploatate dar si printr-o consolidare si imbunatatire a intregii oferte turistice montane la
care trebuie adaugata activitate sustinuta de promovare si de satisfacere inalta a cerintelor
turistilor pentru turismul montan.
Partea VII
- baza tehnico meteriala a turismului montan s-a dezvoltat in mai multe etape ale
unor statiuni turistice in masivele montane care includeau cele mai valoroase resurse
turistice si in acelasi timp dispuneau de o accesibilitate relativ lejera
- pana in prezent eforturile de investitii turistice in zona montana au fost
concentrate cu precadere in muntii Bucegi, Postavaru, Semenic, Muntii Lotrului, Rodnei,
Capatanii, fiind valorificat tot mai mult potentialul turistic al acestora
- este considerate de catre specialisti pe cat de oportuna tot pea tat de necesara
pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare
- clasificarea statiunilor turistice montane are drept criterii de baza atractivitatea
statiunilor, iar principalele criterii de evaluare a atractivitatii factorilor de succes sunt
urmatoarele :
1. accesibilitatea d.p.d.v fizico geografic si al starii drumurilor de acces
2. potential turistic respectiv varietatea si calitatea tuturor resurselor turistice
naturale antropice
3. domeniul sciabil potential- modalitatile de amenajare a domeniului schiabil atat
pentru schi alpin cat si pentru schi fond
4. echipamentele turistice de baza concretizate in capacitatea de cazare, gradul de
confort, lungimea si calitatea partiilor de schi, numarul si calitatea telefericelor
5. corelarea lungimii partiilor cu capacitate de cazare
- corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare
- corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare
- structura si diversitatea agrementurilor
6. activitatea de promovare pe plan extern, toti acesti factori detin fiecare ponderi
diferite in activitatea statiunilor turistice montane
- pe baza evaluarii atractivitatii statiunilor turistice montane din tara noastra, pe
baza stabilirii unei importante relative a fiecarui factor s-a putut concretiza un scor final
care sta la baza calsificarilor statiunilor montane din Romania astfel :
1. statiuni de interes national si international au obtinut scoruri in valoare mai mare
decat trebuie si sunt la randul lor de 3 categorii :
a) statiuni lansate deja in turismul international ca Poiana Brasov, Sinaia, Predeal
cu scoruri cuprinse intre 4 si 5
b) statiuni cu perspective bune de lansare in turismul international ca Semenic,
Stana de Vale, Borsa, Paltinis, Busteni, Vatra Dornei
c) statiuni noi amenajate in zone de mare atractie turistica care pot fi promovate pe
piete internationale precum Capra, Parang, Arieseni, Pestera, Padina cu scoruri cuprinse
intre 3 si 4
2. statiuni cu interes national : Cheia, Durau, Voineasa, Vidra, Muntele Mic,
Izvorul Muresului etc. care au intalnit scoruri intre 2.50 si 3
3. statiuni de interes local sau nuclee turistice, un mare potentialde dezvoltare
dintre care mentionam : Harghita Bai, Sambata su scoruri intre 2 si 2.50.
Partea VIII
1. Borsa
- mai include Baile Borsa si satele cu Gura Repede, Poiana Borsa si Fantana
- este situata in judetul Maramures fiind asezata la poalele muntilor Rodnei si
Maramures
- climatul general este temperat-continental cu influente reci si umede in Nord
precum si prezenta unor forme de relief mai inalt
2. Busteni
3. Durau
4. Paltinis
- face parte din judetul Sibiu
- este situata la cea mai mare altitudine din tara, cca.1400m
- este situata la poalele muntilor Cindrel si a culmilor montane Paltinis- 1410m,
culmea Poplaca la 1447m si varful Onesti
- prin fata statiunii Paltinis curge paraul Daneasa, afluent al Raului Mare, care la
punctul rapizi formeaza Cheile si Gandul
- clima temperat continentala cu influente reci si umede aduse de masele de aer nord
boreale
- favorizeaza practicarea unor forme variate de turism : odihna si recreere,
statiunea fiind inconjurata de sate turisice pitoresti si primitoare
5. Poiana Brasov
- situata in judetul Brasov, este cea mai moderna si cea mai solicitata statiune
montana din tara noastra
- este asezata la poalele muntilor Postavaru si a muntilor Poiana Brasov
- altitudinea e cuprinsa intre 950 si 1050 m
- climatul general este temperat continental cu influente reci si umede datorate
circulatiei
- profilul consacrat al statiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna
- exista 13 partii amenajate , 10 echipamente de transport pe cablu, 1 patinuar,
trasee de schi fond si o scoala de schi.
- dispunde de un potential turistic nepus in valoare
6. Predeal
7. Semenic
8. Sinaia
- situata in judetul Prahova
- atestata documentar din 1690 odata cu ctitorirea manastirii Sinaia
-este situata la poalele muntilor Bucegi in SE si muntilor Baiul la SV
- este situata de-a lungul raului Prahova la o altitudine de 800m
- climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede aduse de
masele de aer alpin
-- e considerata Perla Carpatilor
- dotarile pentru sporturile de iarna ofera posibilitati multiple pentru turistii
amatori
- aici se afla scoli pentru schi fond , scoli pentru schi alpin si snowboard
- dispunde de peste 12 partii de schi , 2telecabine, 2 telescaune, o partie pentru
sanius si o partie pentru bob
- are o capacitate de cazare superioara
- domeniul schiabil este intr-o continua dezvoltare
9. Stana de Vale
2. Lacul Rosu
- se afla situata la poalele muntilor Hasmas, prin mijlocul ei trecand Bicazul
3. Izvoarele
- se afla in Maramures la poalele muntilor Gutai
4.Statiunea Cheia
- se afla in judetul Prahova la poalele muntilor Ciucas
5. Voineasa
- amenajata dupa 1981, situata la altitudinea de 680m
6.Vidra
- situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine
7. Harghita Bai
- cu profil balnear, situata in muntii Harghitei
- oferta de cazare este necorespunzatoare
- centrul turistic Azuga este intr-o continua dezvoltare
8. Pestera Padina
- situate pe Valea superioara a Ialomitei, in judetul Prahova, este intr-o continua
dezvoltare
- zona montana reprezinta pentru tara noastra un element marcant al potentiatlului turistic
de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piata interna si
internationala
- necesitatea dezvoltarii turismului montan decurge din multiplele posibilitati pe care le
detine muntele in satisfacerea motivatiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinta
de crestere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum si de posibilitatea obtinerii
unor incasari ridicate/zi turist si realizarii unor eficiente economice si sociale ridicate
- un mod util de analiza pentru stabilirea directiilor de dezvoltare il constituie matricea
SWOT