Sunteți pe pagina 1din 27
Partea I TURISM MONTAN Aspecte generale privind turismul montan - o problema importanta si de

Partea I

TURISM MONTAN

Aspecte generale privind turismul montan

- o problema importanta si de certa actualitate pentru dezvoltarea turismului

romanesc este legata de turismul montan precum si de statiunile montane ca centre

ale unor prestatii turistice specifice si totodata componente cu reale perspective in dinamica activitatii de turism din tara noastra.

- apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restransa muntele nu a

reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism , fapt atestat in tara noastra de echiparea relativa modesta atat calitativ cat icantitativ, atat in infrasturctura cat si in alte domenii, unitati de cazare, de

agreement, de alimentatie si in acelasi timp prezenta neconvingatoare in statiunile turistice cu real specific montan.

- in acest context pornind de la necesitatea reconsiderarii zonei montane in

prezentul curs vom incerca o jalonare de ansamblu a principalelor directii de actiune in vederea inscrierii produsului turistic montan intre componentele de competitivitate ale turismului romanesc.

1.1 Statiunea montana- locul desfasurarii si dezvoltarii activitatii de turism

- localitatea turistica este destinata primirii turistilor pentru sejururi de scurta si lunga durata

- in limbajul curent o asemenea asezare poarta numele de statiune

a) turistul gaseste aici un loc de cazare

b) mai gaseste in acelasi timp toate serviciile si produsele turistice necesare

sejurului sau

- privita din acest punct de vedere si definite din punct de vedere economic statiunea turistica este o unitatea spatiala bine organizata si dotata cu

echipamentele care ofera un ansamblu diversificat de produse si prestatii servicii turistice assimilate unei localitati

echipamentele care ofera un ansamblu diversificat de produse si prestatii servicii

turistice assimilate unei localitati si reducand totodata diferiti agenti economici

- din punct de vedere social, dar si cultural statiunea turistica ofera o gama

de activitati bazate pe valorificarea unor resurse naturale si anrtopice , care permit

diferitelor categorii de turisti sa se intalneasca, a se cunoasca si sa comunice intre ei.

- din punct de vedere turistic orice statiuni reprezinta nucleul desfasurarii

efective a unor activitati de turism in care se creeaza o noua valoare, dar unde se inregistreaza totodata si efectuarea unor cheltuielidar si obtinerea de venituri -literatura de specialitate ofera o paleta extinsa de concepte si definitii fie cu

un caracter general sau particular al statiunii turistice

- in acest context OMT si Academia Internationala de Turism definesc

statiunea turistica ,ca o localitate, reprezinta un ansamblu de elemente de atractie turistica si care este dotata in acelasi timp cu mijloace de cazare, de alimentatie si de agreement pentru turisti pentru o anumita perioada de timp.

- in tara noastra specialistii au adoptat:

Def.1: “statiunea turistica montana este o localitate prin care turismul reprezinta ramura preponderenta ca volum de activitate economica cat si un grad de concentrarea populatiei locale care dispune de potential turistic si din aceasta, statiune turistica atrage populatia nerezidentiala ca beneficiara a produselor si serviciilor turistice pe care le ofera.”

Def.2 : o alta definitie este data de hotararea guvernului nr.77/1966 pentru

aprobarea normelor privind atestarea statiunilor turistice: “localitatea cu functii turistice specifice dotate cu resurse naturale si antropice, dar si cu structurile necesare valorificarii si practicarii turismului”

- se poate spune a in tara noastra statiunea turistica face obiectul unei atetari

oficiale, in schimbul crearii cadrului propic pentru valorificarea, protejarea si conservarea atractiilor turistice naturale si antropice, dar si satisfacerea la nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere al populatiei.

2.2 Tipologia statiunilor turistice (subiect de lucrare)

- in functie de caracteristicile specifice fiecarei statiuni in activitatea practica sunt identificate urmatoarele tipuri de statiuni turistice

Tipuri de statiuni turistice a) statiuni balneare b) statiuni limaterice c)statiuni termale d) statiuni pentru

Tipuri de statiuni turistice

a) statiuni balneare

b) statiuni limaterice

c)statiuni termale

d) statiuni pentru sportul de iarna

- de asemenea, in functie de indeplinirea criteriilor prevazute in normele de atestare a statiunilor turistice, ele se impart in doua categorii:

a) statiuni de interes national

b) statiuni de interes local

- de asemenea, in functie de elementele de diversificare si de natura

resurselor turistice o alt clasificare care este deseori abordata in literature de specialitate, dar mai ales in activitati de turism, grupeaza statiunile turistice in urmatoarele categorii:

1. statiuni de litoral- sunt localitati sau parte a unei localitati smplasate pe

litoralul Marii Negre, care beneficiaza de toate resursele naturale, dar si de structurile si dotarile specifice corespunzatoare.

2. statiuni balneare- localitati sau parte a unei localitati care dispune din

belsug de factori naturali de cura (ape minerale, saruri), dar si de alti factori ambientali recunoscuti stiintific si totodata de toate structurile si mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.

3. statiunile montane- localitate sau parte a unei localitati care dispune de

ambiata Montana pitoreasca si nepoluata de factori naturali de mediu, dar si cu structuri turistice si dotari specifice (partii de ski, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan.

- criteriile de clasificare ale statiunilor turistice pot fi multiple si se pot grupa dupa functia turistica, asezare geografica, dimensiunea localitatilor.

- baza activitatii unei statiuni turistice o constituie servicii de cazare,

alimentatie, agreement, transport, acesta aflandu-se intr-o stransa legatura cu functiunile economice , sociale, juridice si politice, dar si culturale ale activitatii

respective.

- calitatea acesteia, modul in care corespund cererii turistice conditioneaza si fluxurile turistice sub aspectul marimii si structurii lor.

Partea II Mutatii si tendinte in evolutia turismului montan -muntele a fost din totdeauna cea

Partea II

Mutatii si tendinte in evolutia turismului montan

-muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a maretiei naturii, de aceea el a devenit astazi una dintre principalele destinatii de vacanta fiind considerat in esenta pentru multe popoare ca un simbol al spiritualitatii -dezvoltarea de ansamblu a turismului in general si transformarea lui intr-o miscare de masa a facut ca muntele sa se impuna tot mai mult prin atentia investitorilor si promotorilor turismului montan -astfel in prezent efectele dezvoltarii turismului montan in plan ecomonic, social si cultural desi sunt foarte greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor

2.1 Aspecte ale motivatiei in turismul montan

-cererea pentru turismul montan a cunoscut atat pe plan mondial, cat si in tara noastra o evolutie continuu ascendenta cu importante mutatii mai ales in privinta motivatiei de traseu -in acest sens , la inceputul secolului XX muntele era solicitat pentru sezonul estival, iar motivatia de baza a clientelei consta in dorinta acesteia de a beneficia din timp de conditiile climatice pentru odihna si tratament, pentru practicarea drumetiei sau pentru satisfacerea unor curiozitati -spre sfarsitul secolului XX se constata o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor sportului de iarna, iar practicarea acestor sporturi a devenit motivatia de baza a circulatiei turistice in sezonul de iarna -privitor la intensitatea motivatiilor in turismul montan, potrivit unor anchete realizate de institutul de studii pentru amenajarea muntelui din Franta, in majoritatea statiunilor montane din Europa, preferintele turistilor se distribuie astfel:

-in sezonul de iarna:

-80% practica ski-ul -60% patinajul -4% sanius, bob -10% drumetia, alpinismul

-in sezonul de vara: -65% drumetia -25% alpinismul 10% practica diferite sporturi de vara -imaginea

-in sezonul de vara:

-65% drumetia -25% alpinismul 10% practica diferite sporturi de vara

-imaginea zonei montane difera radical de la o tara la alta in carul aceleiasi tari, de la o zona la alta -in functie de siturile de referinta, actuala diversificare a motivatiilor si practicarii unor sporturi de iarna in zonele turistice montane, ridica specialistilor din domeniu, probleme tot mai frecvente de adaptare si orientare, de satisfacerea segmentelor de turisti din sezonul de iarna

2.2Locul turismului montan in economia locala si nationala

-activitatea turistica are implicatii numeroase si forme diferite asupra mediului uman daca efectele economice directe sunt evidentiate in general, cuantificarea si evaluarea lor ramane extrem de dificila -in literatura de specialitate in randul informatiilor prin care se atesta locul turismului montan in economia locala si nationala este detinut de indicatori ponderea PIB-ului -dintre ramurile care beneficiaza cel mai mult de pe urma turismului montan putem mentiona constructiile, productia materialelor sportive si dezvoltarea cailor de acces catre zonele montane

2.3Efectele turismului montan asupra fenomenului socio-demografic

-sustinerea dezvoltarii turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca, dar si schimbarile structural demografice la nivel national si local -prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca, dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice si comerciale, imbogatirea infrastructurii locale, toate conducand practic la cresterea nivelului de trai, dar dezvoltarea turismului montan a exercitat totodata si unele efecte negative cu referire mai ales la cresterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole), la scumpirea imobilelor si chiar la ingreunarea accesului -in timp, turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale

-au aparut profesii noi, s-au modificat structuri sociale, si in general a sporit nivelul de

-au aparut profesii noi, s-au modificat structuri sociale, si in general a sporit nivelul de trai material si cultural al populatiei in zonele montane -dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite in sub aspect socio-cultural, atat pe plan european cat si in tara noastra.

Partea III

Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane

-destinul turistic al zonei montane depinde de mare masura de dorintele si nevoile clientelei potentiale dar si de imaginea pe care o au diferitele situri in zona montana -in acest sens implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie conditionata de interdependenta complexa dintre cadrul natural, infrastructura generala si fluxurile turistice -acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si in elaborarea si realizarea amenajarii statiunilor -de la un munte la altul, de la o tara la alta, solutiile de amenajare si gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult in functie de conditiile geografice, economice, sociale, dar totodata de imaginatia sau experienta cercetatorilor -teoria si practica ultimelor decenii in domeniulk amenajarii turistice montane au scos in evidenta principii ale conceperii unei statiuni montane dar au constat in acelasi timp si anumite tehnici de determinare a capacitatilor de primire ale statiunii astfel incat aceasta sa isi realizeze scopurile pentru care au fost create -experienta cercetatorilor francezi este luata drept model de referinta in literatura de specialitate si in practica turistica -astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistica a muntelui, la baza conceptiei unei statiuni montane trebuie sa stea urmatoarele principii:

-1. principiile satisfacerii nevoilor clientelei -inaintea proiectarii unei statiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului si asteptarii clientelei in vederea luarii masurilor de atragere a turistilor, dar si de prelungire a frecventarii statiunii -fiecare statiune trebuie sa isi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piata realizate in Franta prin care se evidentiaza urmatoarele criterii:

a)zapada asigurata b)preturi competitive c)lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat

d)ambianta e)calitatea peisajului si a arhitecturii f)soare g)calitatea terenului schiabil -inainte de abordarea acestor

d)ambianta e)calitatea peisajului si a arhitecturii f)soare g)calitatea terenului schiabil -inainte de abordarea acestor aspecte este absolut o problema luarea in considerare a urmatoarelor aspecte ca:

-1.pretentiile schiorului determinate la randul lor de costul ridicat al sejurului, de durata sejurului si de dorintele nelimitate ale turistului de a obtine o satisfacere cat mai mare prin:

a)un schiat confortabil si piste regulate pentru schiat b)schiat fara constrangeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemanator c)schiat in deplina securitate pe piste bine organizate si usor de schiat d)schiat la soare -multi turisti pretinzand bronzarea

-2.luarea in calcul a persoanelor care nu practica schiul, scop in care trebuie organizat:

a)itinerarii pentru plimbare si drumetie b)cadru rural atractiv c)realizarea unor contracte culturale d)activitati sportive inafara schiului e)diferite forme de divertisment cat si activitati pentru intretinerea sanatatii si a formei fizice f)asigurarea unui nivel ridicat al calitatii tuturor serviciilor turistice

2.principiul asigurarii calitatii factorilor naturali

-pentru asigurarea calitatii factorilor naturali trebuie indeplinite unele conditii de

ordin:

1)climaterice care presupun zapada, 120 zile/an, lipsa vantului, a cetei, a avalanselor si soare cat mai mult timp 2)conditii de ordin morfologic se refera la capacitatea muntelui de a avea cat mai multe partii de schi cu o legatura coerenta intre ele 3)conditii de ordin geologic presupun absenta riscului de remodelare a spatiului pentru schiat

!!! Realizarea accesului la partia de schi trebuie sa fie asigurata atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere financiar

3.principiul amenajarii optime a partiilor

-schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe partii cu o panta medie cuprinsa intre 10 si 45 ° -majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30° pe cand incepatorii prefera pantele sub 45°

-de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de schiori

-de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregatire diferita -acest lucru reduce riscurile de accidente si creeaza satisfactii la cat mai multi

turisti

4.principiul urbanizarii

-in toate situatiile amenajarii statiunile turistice montane, locul amenajarii, dicteaza atat optiunile cat si modelele de urbanizare -pentru aceasta cauza totdeuna se au in vedere:

a)configuratia domeniului schiabil b)marimea domeniului schiabil amenajat sau potentiat d)configuratia sitului, a locului de unde se organizeaza partiile -situl trebuie sa fie cu o configuratie cat mai extinsa si o orientare cat mai deschisa

d)calitatea sitului care este data de modul de expunere a partiilor de gradul de urbanizare a unei statiunii, de capacitatea de impadurire, toate aceste trebuie sa asigure:

a)acces la partie, circulatia usoara a schiorilor , dar si posibilitati de de stationare b)servicii urbane de calitate (cazare, alimentatie, agrement) c)deplasarea comoda a turistilor d)legatura stransa a turistilor cu domeniu schiabil -in acest context cele mai importante principii de urbanizare se refera la:

a)reducerea deplasarilor schiorului, dar si a pietonilor b)separarea functiilor (asigurarea circulatiei schiorilor, dar si a pietonilor si a vehiculelor c)posibilitati de expunere la soare d)crearea unui centru atractiv pentru distractii e)urbanizarea “in potcoava”- in general amplasarea partiilor se face in jurul unitati de receptie, dar si a unitatilor de comerciale si de servicii f)trebuie sa existe legaturi flexibile intre diferitele constructii din statiunea montana prin ridicarea unor galerii pietonale g)circulatia si stationarea mijloacelor de transport trebuie sa se faca prin spatele cladirilor de cazare, alimentatie, agrement

-pe baza principiilor stabilite in luarea in considerare a serviciului pentru amenajarea turistica a muntelui, constituit din specialisti francezi, specialisti din tara noastra cunoscand particularitatile si specificul zonei montane pe baza urmatoarelor principii:

a)asigurarea accesibilitatii in statiunile montane in cele mai moderne mijloace de transport b)amenajarea domeniului schiabil dar si crearea condtiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c)crearea mijloacelor de transport pe cablu atat pentru acces agrement, cat si pentru acces efectiv la partia de schi

d)dimensionarea , structurarea si amplasarea dotariilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentatie, agrement) in

d)dimensionarea , structurarea si amplasarea dotariilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentatie, agrement) in functie de caracteristicile domeniului schiabil si de transport e)conjugarea optima a activitatilor turistice pentru sporturile de iarna cu dotarile si amenajarile de agrement f)implacarea statului ca autoritate si coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internationale, festivaluri, etc) -partiile si telefericele reprezinta oferta de iarna, iar realizarea lor trebuie sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, alimentatie, agrement).

Partea IV

Amenajarea domeniului schibil si crearea mijloacelor de transport pe cablu

- este coordonata strategic ace trebuie apreciata ca avand prioritate absoluta in amenajarea turismului montan deoarece partiile si telefericele reprezinta esenta ofertei de iarna, iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, agreement, alimentatie)

- in functie de aceste coordinate sip e baza unor norme si indici de corelatie

vor fi dimensionate amplasate si structurate toate elementele functionale ale unei statiuni montane in conditiile respectarii urmatoarelor cerinte:

1. incadrarea partiilor de schi in normele tehnice in normele tehnice internationale elaborate cu federatia internationala a schiorilor 2. asigurarea unor partii si a unor raporturi ideala intre structura partiilor (ca

grad de dificultate si structura cererii)

- se apreciaza ca trebuie sa predomine partiile foarte usoare, usoare si medii

deoarece practica a demonstrate ca structura turistilor sositi iarna intr-o statiune

montana se prezinta astfel:

- neschiori 20%

- schiori de plimbare 5%

- schiori de scoli de schi 15% schiori alpini 60%

- din cauza schiorilor alpini

10% foarte buni 30% buni 30% avansati 30% incepatori 3. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru

10% foarte buni 30% buni 30% avansati 30% incepatori

3. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru practicarea schiului de fond si al celui de plimbare care are tot mai multi adepti 4. orientarea spre Nord a partiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 1600-1800m

Determinarea capacitatii de primire a statiunilor montane si corelarea dimensiunilor echipamentelor sale

- in orice proiect de amanajare turistica o etapa importanta este determinarea marimii optime a acesteia

- in functie de anumite norme de utilizare trebuie sa se respecte 3 cerinte fundamentale:

a) gradul de toleranta este un element de caracterizare a mediului

b) gradul de confort reprezinta limita de densitate a turistilor si a

constructiilor turistice pentru a se putea evita supraaglomerarea

c) pragul fizic reprezinta o limita pentru expansiunea turismului in zona,

adica o cota de exploatare a zonei montane

- pentru asigurarea unui echilibru complex, economic, social si ecologic al

zonei montane specialistii au conceput tehnici de determinare a capacitatii optime de primire dintre care retinem:

Q=

S x K

N

Q

reprezinta capacitatea optima

S

suprafata supusa amenajarii

K

coefficient de corectie (0.5-1) in functie de gradul de incarcare a zonei

N

norma de suprafata pentru o persoana

- un alt model de amenajare turistica a zonei montane are in vedere corelarea

capacitatii partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu pe baza formulei:

Q= Qt x Kt x Th Z Q- capacitatea partiei la un moment dat Qt-

Q=

Qt x Kt x Th

Z

Q- capacitatea partiei la un moment dat Qt- capacitatea orara a telefericului Kt- coeficientul de incarcare a instalatiei(0.3-1) T- tipul de functionare a instalatiei (telefericului) h- diferenta de nivel al partiei Z- diferenta de nivel parcurs de un schior

- in ceea ce priveste determinarea capacitatii de cazare a statiunii (nr. locuri) ea se va face in stransa corelatie cu marimile calculate anterior

- utilizandu-se in acest scop o serie de mai multi indicatori fie de corelatie, fie indici de functionalitate

a) gradul de mobilitate al schiorului se calculeaza cu formula

A=

Lp

Nl

A- gradul de mobilitate a schiorului Lp- lungimea instalatiilor Nl- numarul de paturi de cazare

- pe plan mondial A=3 pana la 6 m loc de cazare

b) gradul de satisfacere a cercetarii turistice se determina pe baza relatiei

Cs=

Qt

Nl

Cs gradul de satisfacere al acelui indice Qt capacitatea instalatiilor de transport pe cablu Nl- numarul locurilor de cazare

- pe plan mondial Cs= 1.25

Factorii de succes a unei statiuni montane (atractivitatea statiunii) -succesul unei statiuni montane va fi

Factorii de succes a unei statiuni montane (atractivitatea statiunii)

-succesul unei statiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic continut in amenajarea zonei montane

- acestea sunt:

a) domeniul schiabil si dotarile aferente

b) serviciil de cazare si de alimentatie

c) serviciile suplimentare

d) protectia mediului

- dupa parerea specialistilor cele 4 componente ale produsului turistic

constituie in fapt factorii de marketing specifici statiunii montane care trebuie sa tina seama de tendintele manifestate de cererea turistica

- factorii de marketing specific statiunii montane sunt urmatorii:

1. lungimea si calitatea partiilor de schi

2. indicatorul metri/ partie/loc de cazare

3. numarul si calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu correlate

cu capacitatea de cazare

4. structura si diversitateaamenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna

(partii pentru schi, sanius, bob, trambuline pentru sarituri, partii pentru schi fond si patinuar)

5. structura si diveristatea amenajarilor pentru sportul de vara (tennis,

baschet, volei, natatie, ecitatie, tirul cu arcul, minigolf)

6. volumul si gradul de confort al capacitatilor de cazare

7. originalitatea ofertei produselor si serviciilor turistice

precum si calitatea

lor

- toti acesti factori se constituie concret in elementele care confera atractivitatea statiunii montane

- evaluarea atractivitatii unei statiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectandu-se obligatoriu urmatoarele etape:

a) selectarea factorilor de mk ai statiunii

b) stabilirea importantei relative a fiecarui factor prin acordarea unei note de

la 1 la 10

c) determinarea nivelului calitativ al fiecarui factor si apoi cuantificarea

(marimea) acestuia

d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau calitativ e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de

d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau calitativ

e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte

- atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte

- in practica atractivitatea unei statiuni montane depinde pe langa elementele

de atractie naturala si de echipamentele pe care le ofera si animatia ce asigura turistilor participanti la sejururile montane

- in principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care imbina o

buna accesibilitate pentru turistii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atractie precum si elementeleor de cazare, alimentatie, agreement.

Partea V

Oferta turismului montan in tara noastra

- in tara noastra numeroase grupari asociatii si societati de turism care au

functionat incepand cu secolul XIX, au avut contributii remarcabile la echiparea

turistica a zonei montane

-

de activitatea acestora se leaga de fapt propagarea si dezvoltarea turismului

montan

-

odata cu reorganizarea activitatii de turism prin infiintarea oficiului

national de turism si mai ales dupa al II lea Razboi Mondial, s-au realizat numeroase investitii pentru dezvoltarea statiunilor montane: Sinaia, Predeal, Paltinis, Borsa, Semenic, Stana de Vale

- in acelasi timp au fost construite alte puncte de distractie turistica in

zonamontana, concretizate in cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agreement

- in acest fel zona turistica a muntilor Carpati si-a sporit atractivitatea prin

echipamentele si amenajarile specifice menite sa atraga cat mai multi turisti

- oferta turistica montana din tara noastra prezinta caracteristici conferite de

particularitatile fizico geografice ale Carpatilor care ii diferentiaza de alte lanturi montane europene

- astfel principala trasatura a ofertei montane romanesti o constituie discrepanta intre valoarea si atractivitatea

- astfel principala trasatura a ofertei montane romanesti o constituie

discrepanta intre valoarea si atractivitatea potentialului turistic si gradul actual de valorificare care inregistreaza sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative

I Potentialul turistic montan

- zona montana, una dintre cele 3 componente definitorii a structurii

peisagistice din tara noastra, alaturi de unare, Marea Neagra contribuie intr-o foarte mare masura la diversitatea potentialului turistic al Romaniei

- muntii Carpati ocupa o treime din suprafata tarii (66 700 km²)

-oferind o mare diversitate de atractii tursitice originale si deosebit de

valoroase

- printr-o serie de caracteristici, muntii Carpati se diferentiaza atat de Alpi cat si de Balcani mai ales prin:

a) altitudini ce depasesc 2500 m pe alocuri

b) ca latime au intindere maxima de 160 km Carpatii Orientali (intre Baia

Mare si Tacica)

c) o intindere minima de 35 km Carpatii Orientali in Fagaras (intre orasul

Victoria si comuna Nucsoara)

- de asemenea podisurile de culme intre 1000 si 2000 m multitudinea

depresiunilor intracarpatice confera lantului carpatic o larga accesibilitate din toate

colturile tarii

- potentialul turistic al zonei carpatice este dat de o multitudine de obiective naturale sau antropice variate si valoroase

A. relieful specific zonei Carpatilor

- se remarca prin:

a) peisaje alpine situate la peste 2000m

b) peisajele cu relief glaciar unde se remarca lacurile glaciare

c) platourile, defileele, cheile, stancile si pietrele muntilor ofera de asemenea

un peisaj deosebit

d) pesterile- Romania ocupa locul III in Europa cu peste 10900 pesteri)

e) peretii stancosi ai Carpatilor favorizeaza practicarea alpinismului (in

Bucegi- Babele si Sfinxul), in Ciucas ( Ciupercile, Turnul lui Goliat, Tigaile Mari)

g) relieful volcanic ofera obiective naturale interesante cum ar fi Detunata

Goala in Metaliferi, Creasta Cocsului in Gutai, Conurile vulcanice in Tibles,

precum si crestele vulcanice din muntii vulcanici Caliman, Gurghiu. Harghita

h) domeniile schiabile intre 800-2000 m sunt lipite de avalanse de zapada si

ferrite de viscole puternice

B.conditiile climatice favorizeaza practicarea turismului tot timpul anului - exista 40 de zile annual cu

B.conditiile climatice favorizeaza practicarea turismului tot timpul anului

- exista 40 de zile annual cu cer senin si temperaturi medii intre 0-6°C

-stratul de zapada depaseste 20m anual la inaltimi de peste 1500m

- grosimea stratului de zapada favorabile practicarii schiului se muntine 4-5

luni/ an

C. resurele hidrografice

- muntii nostri adapostesc numeroase rauri si parauri, lacuri glaciare,

vulcanice, de baraj natural si artificial

- totodata in zonele depresionare din interiorul muntilor se intalnesc izvoare

de ape minerale

D. elemente de fauna

- sunt foarte diversificate de la animale sinegetice de interes vnatoresc la

pasari de munte precum si un fond piscicol (pastravul si linul) E.parcurile nationale cele mai vestite, sunt Retezat, Pietrosul Rodnei, cetatile

Ponorului, Muntele Domogled, Codrii Caprioarei (Rarau)

II. Potentialul turistic antropic

-completeaza in mod armonios frumusetea cadrului natural

- astfel in zona montana prezinta un deosebit interes:

a) vestigiile arheologice de la Bretcu, Costesti, Sarmisegetusa Ulpia Traiana,

Rosia Montana, Baile Herculane

b) constructiile feudal: castele si cetati cu valoare istorica si arhitecturala

intalnita la Codlea, Bran, Oravita, Caransebes, Sighisoara

c) manastirile

- adevarate monumente istorice si de arta raspandite in intreg lantul Carpatic,

cele mai vestite fiind Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore

- biserici din lemn din Maramures si alte zone din Ardeal

- catedrale catolice din Miercurea Ciuc, Alba Iulia

d) muzeele si castelele memoriale: Peles, Sinaia, Bran, Hunedoara, Deva,

Resita, Petrosani, Baia Mare

e) elemente etnografice si folclor incepand cu arhitectura populara,

mestesugurile artizanale, cusaturi populare, creatii si credinte populare, porturi specifice

f) obiective turistice tehnico- economice create de mana omului dupa al II lea razboi mondial

f) obiective turistice tehnico- economice create de mana omului dupa al II

lea razboi mondial

- predomina barajele Vidraru, Vidra, Bicaz si Izvorul Muresului

- drumurile Trans Carpatice- Transfagarasanul 2050 m strabate un tunnel de

890m

g) asezarile urbane si rurale situate atat pe principalele vai cat si in interiorul

muntilor pana la 1200-1300m/alt cu oameni harnici, gospodari, primitori.

Partea VI

Protectia mediului in zona montana

- mediul ca si calitatea lui reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii eficiente a activitatii de turism

- de aceea si dezvoltarea turismului montan reclama in permanenta protejarea si

conservarea resurselor naturale si antropice a integritatii mediului ambient inteles in toata complexitatea sa

I. Probleme legate de degradarea mediului

- in zona montana din tara noastra probleme legate de degradarea mediului apar cu

deosebire in zonele cu circulatie intense

- astfel ca pe Valea Prahovei, dar si in zona muntilor Ceahlau, Rodnei, Parnag, Ciucas

putem usor remarca unele din consecintele lipsei protectiei patrimoniului natural ca:

a) fenomene vizibile de eroziune in zonele inalte ale platformelor montane datorate

pistelor de acces catre partiile de schi, instalatiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu), pasunatului intens etc.

b) degradarea padurilor prin defrisari necontrolate

c)degradari ale peisajului natural datorate exploatarilor economice (miniere, roci de constructii, lucrari forestiere)

d) prezenta resturilor menajere lasate de turisti

e) multitudinea vetrelor de focpe vai sau zone deluroase

f) taieri nerationale de brazi si alti copaci

g) intretinerea necorespunzatoare a potecilor si traseelor turistice, fenomen cu aspecte directe asupra mediului

g) intretinerea necorespunzatoare a potecilor si traseelor turistice, fenomen cu aspecte

directe asupra mediului inconjurator

h) lipsa de control asupra bunei desfasurari a activitatilor turistice si asupra normelor

de protectie a mediului i) lipsa unei educatii si culture pentru turismul montan mai ales in randul tineretului

II Rolul statului in protectia mediului

- statul nu a fost indifferent la necesitatea protectiei mediului motiv pentru care in anul

1995 emite legea protectiei mediului nr. 137 prin care defineste cadrul general al conservarii

naturii pe baza principiilor si elementelor strategice in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile

- astfel in articolul 3 al acestei legi sunt impuse urmatoarele principii:

1. precautie in luarea deciziilor

2. prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor

3. conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice mediului natural

4. “cel ce polueaza, plateste”

5. inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza direct si grav sanatatea oamenilor

6. crearea sistemului national de monitorizare a mediului

7. utilizarea durabila a resurselor naturale

8. mentinerea si ameliorarea calitatii mediului prin reconstructia zonelor deteriorate

9. crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale dar si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor 10. dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului

- in aces fel prin lege statul roman recunoaste tuturor cetatenilor dreptul la un mediu

sanatos, iar obligatia expresa de a proteja mediul revine autoitatilor administrative centrale (ministerul apelor si padurilor), unitati administrative locale si tuturor persoanelor fizice si juridice

- protejarea patrimoniului turistic e influentata in mare masura de constiinta ecologica

a populatiei, de respectful acesteia pentru natura, pentru locuri istorice pentru monumente de

arta, pentru arhitectura, toate create de-a lungul timpului - s-a putut constata ca educarea turistilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci si pentru siguranta lor deoarece in munti necunoasterea unor reguli sau a unor potentiale pericole poate avea urmari grave

- de aceea in tara noastra preocupari de declarare ale unor zone protejate au existat

inca de la inceputul secolului XX, iar in present exista 586 de obiective si arii protejate adica

4.8% din tertoriul tarii, iar cele mai multe situate in zona montana, dintre acestea un

4.8% din tertoriul tarii, iar cele mai multe situate in zona montana, dintre acestea un interes aparte il detin parcurile nationale care conform statisticilor sunt in numar de 12

- desi au fost declarate ca atare, aceste zone protejate nu functioneaza in prezent, iar

activitatea turistica in interiorul lor nu se defasoara dupa niste principii ecologice bine precizate - turismul montan dispune de largi posibilitati de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potentialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane inca neexploatate dar si printr-o consolidare si imbunatatire a intregii oferte turistice montane la care trebuie adaugata activitate sustinuta de promovare si de satisfacere inalta a cerintelor turistilor pentru turismul montan.

Partea VII

Specificitatea turismului montan

- baza tehnico meteriala a turismului montan s-a dezvoltat in mai multe etape ale

unor statiuni turistice in masivele montane care includeau cele mai valoroase resurse turistice si in acelasi timp dispuneau de o accesibilitate relativ lejera - pana in prezent eforturile de investitii turistice in zona montana au fost concentrate cu precadere in muntii Bucegi, Postavaru, Semenic, Muntii Lotrului, Rodnei, Capatanii, fiind valorificat tot mai mult potentialul turistic al acestora

I. Tipologia unitatii taxonomice amenajate pentru turism montan

- in literatura de specialitate sunt facute unele clasificari ale unitatilor teritoriale in functie de marimea si importanta lor definite dupa cum urmeaza :

a) regiune turistica reprezentata de o mare suprafata in care intreaga viata economico- sociala e marcata intr-o masura importanta de activitate turistica : Muntii Carpati b) zona turistica reprezentata de un teritoriu intins care include mai multe subzone sau localitati cu atractii antropice, echipamente si servicii turistice care au o functionalitate independenta, o anumita omogenitate si confera zonei un caracter unitar

c) areal turstic reprezinta o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de

c) areal turstic reprezinta o parte componenta a unei zone relativ omogena din

punct de vedere al resurselor turistice dar si a infrastructurii existand o legatura stransa intre localitatile sau centrele pe care le includ ex. Valea Prahovei, Poiana Brasov, Culoarul Rucar Bran care pot fi considerate

areale turistice

d) complexul turistic reprezinta o grupare a mai multor obiective turistice relative

omogene care include cel putin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. Muntele

Mic) impreuna cu Poiana Marului impreuna cu nucleele Pestera, Zanoaga pot forma reale complexe turistice

e) centre turstice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include

in teritoriu sau unele atractii turistice, echipamente si servicii capabile sa motiveze

deplasarea si sejurul turistilor

- concret, centrul turistic poate fi socotit:

1. de distributie din atractiile turistice se concentreaza in imprejurimile localitatii

(Brasov, Miercurea Ciuc) 2.centrul turistic de sejur coincide cu statiunea turistica

3.

centrul turistic de escala in principiu situat pe mari artere rutiere

4.

centrul turistic de excursii care primeste vizitatori de o zi

f)

nucleul turistic reprezinta o lucrare teritoriala care include un numar restrans de

obiective turistice si prezinta o functionare modesta din cauza slabelor dotari

- aici pot fi incluse Vaisoara, Crivaia, Balea Lac, Trei Ape

g) punct turistic de un element de atractie turistica suficient de interesant pentru a

motiva deplasarea turistilor si care dispune de o minima echipare turistica (ex. Voineasa, Cheia de Prahova)

II Clasificarea statiunilor turistice montane

- este considerate de catre specialisti pe cat de oportuna tot pea tat de necesara

pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare

- clasificarea statiunilor turistice montane are drept criterii de baza atractivitatea

statiunilor, iar principalele criterii de evaluare a atractivitatii factorilor de succes sunt

urmatoarele :

1. accesibilitatea d.p.d.v fizico geografic si al starii drumurilor de acces

2. potential turistic respectiv varietatea si calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice

3. domeniul sciabil potential- modalitatile de amenajare a domeniului schiabil atat

pentru schi alpin cat si pentru schi fond

4. echipamentele turistice de baza concretizate in capacitatea de cazare, gradul de confort, lungimea si

4. echipamentele turistice de baza concretizate in capacitatea de cazare, gradul de

confort, lungimea si calitatea partiilor de schi, numarul si calitatea telefericelor

5. corelarea lungimii partiilor cu capacitate de cazare

- corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare

- corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare

- structura si diversitatea agrementurilor

6. activitatea de promovare pe plan extern, toti acesti factori detin fiecare ponderi

diferite in activitatea statiunilor turistice montane

- pe baza evaluarii atractivitatii statiunilor turistice montane din tara noastra, pe

baza stabilirii unei importante relative a fiecarui factor s-a putut concretiza un scor final

care sta la baza calsificarilor statiunilor montane din Romania astfel :

1. statiuni de interes national si international au obtinut scoruri in valoare mai mare

decat trebuie si sunt la randul lor de 3 categorii :

a) statiuni lansate deja in turismul international ca Poiana Brasov, Sinaia, Predeal

cu scoruri cuprinse intre 4 si 5 b) statiuni cu perspective bune de lansare in turismul international ca Semenic, Stana de Vale, Borsa, Paltinis, Busteni, Vatra Dornei

c) statiuni noi amenajate in zone de mare atractie turistica care pot fi promovate pe

piete internationale precum Capra, Parang, Arieseni, Pestera, Padina cu scoruri cuprinse intre 3 si 4

2. statiuni cu interes national : Cheia, Durau, Voineasa, Vidra, Muntele Mic,

Izvorul Muresului etc. care au intalnit scoruri intre 2.50 si 3

3. statiuni de interes local sau nuclee turistice, un mare potentialde dezvoltare

dintre care mentionam : Harghita Bai, Sambata su scoruri intre 2 si 2.50.

Partea VIII Principalele statiuni turistice din tara noastra I. Statiuni de renume in turismul montan

Partea VIII

Principalele statiuni turistice din tara noastra

I. Statiuni de renume in turismul montan

1.

Borsa
Borsa

- mai include Baile Borsa si satele cu Gura Repede, Poiana Borsa si Fantana

- este situata in judetul Maramures fiind asezata la poalele muntilor Rodnei si

Maramures

- climatul general este temperat-continental cu influente reci si umede in Nord precum si prezenta unor forme de relief mai inalt

2.

Busteni
Busteni

- situata in judetul Prahova, fiind asezata la confluenta raurilor Valea Cerbului si valea Prahovei, include si localitatea Poiana Tapului

- altitudine medie 900m

-sattiunie Buseteni se afla intre Bucegi si Baiului

- principalele inaltimi depasesc 1700-200m

- climatul general este temperat continental cu influente reci si umede ce dau

specificul climatului alpin si montan

- elemente de atractie turistica naturala, precum si potentialul turistic exceptional

permit prcticarea unei mari varietati de forme de turism ca : odihna, recreere, alpinism,

speologie, turism de week-end

3.

Durau
Durau

- se afla in judetul Neamt, pe teritoriul comunei Ceahlau incluzand si satele Paraul Mare si Bistricioara, se afla la o distanta de 390km de Bucuresti

- este situata la poalele muntilor Ceahlau, la o altitudine de 780-800m si la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz

- dispune de o paleta extinsa a elementelor de atractie turistica

-climatul general este temperat continental predominand climatul montan

- potentialul turistic favorizeaza practicarea celor mai variate forme de turism

4.

Paltinis
Paltinis
- face parte din judetul Sibiu - este situata la cea mai mare altitudine din

- face parte din judetul Sibiu

- este situata la cea mai mare altitudine din tara, cca.1400m

- este situata la poalele muntilor Cindrel si a culmilor montane Paltinis- 1410m,

culmea Poplaca la 1447m si varful Onesti

- prin fata statiunii Paltinis curge paraul Daneasa, afluent al Raului Mare, care la punctul rapizi formeaza Cheile si Gandul

- clima temperat continentala cu influente reci si umede aduse de masele de aer nord

boreale

- favorizeaza practicarea unor forme variate de turism : odihna si recreere, statiunea fiind inconjurata de sate turisice pitoresti si primitoare

5.

Poiana Brasov

- situata in judetul Brasov, este cea mai moderna si cea mai solicitata statiune

montana din tara noastra

- este asezata la poalele muntilor Postavaru si a muntilor Poiana Brasov

- altitudinea e cuprinsa intre 950 si 1050 m

- climatul general este temperat continental cu influente reci si umede datorate

circulatiei

- profilul consacrat al statiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna

- exista 13 partii amenajate , 10 echipamente de transport pe cablu, 1 patinuar, trasee de schi fond si o scoala de schi.

- dispunde de un potential turistic nepus in valoare

6.

Predeal
Predeal

- situat in judetul Braso, orasul Predeal se afla la 1100m

- manastirea Predeal a favorizat aparitia statiunii Predeal

- este situate de-a lungul cursului superior al raului Prahova la poalele muntilor Bucegi, Clabucet, Predeal, iar in S-V la poalele muntilor Baiului si Postavaru -clima temperat continentala -numarul mediu al zilelor de vara este cuprins intre 25-30, iar cele de iarna intre………

- dispun de de un real potential turistic nevalorificat avand noi perspective de dezvoltare

7.

Semenic
Semenic

- situata in Caras Severin pe teritoriul comunie Garama la altitudinea de 1400m

- distanta pana la Bucuresti este de 440 km

- climat temperat continental cu influente mai calde umede mediteraneene

-potentialul turistic si elementele de atractie turistica permit in continuare

dezvoltarea zonei printr-o valorificare mai complexa

8.

Sinaia
Sinaia
- situata in judetul Prahova - atestata documentar din 1690 odata cu ctitorirea manastirii Sinaia

- situata in judetul Prahova

- atestata documentar din 1690 odata cu ctitorirea manastirii Sinaia

-este situata la poalele muntilor Bucegi in SE si muntilor Baiul la SV

- este situata de-a lungul raului Prahova la o altitudine de 800m

- climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede aduse de

masele de aer alpin -- e considerata Perla Carpatilor

-

dotarile pentru sporturile de iarna ofera posibilitati multiple pentru turistii

amatori

-

aici se afla scoli pentru schi fond , scoli pentru schi alpin si snowboard

- dispunde de peste 12 partii de schi , 2telecabine, 2 telescaune, o partie pentru sanius si o partie pentru bob

- are o capacitate de cazare superioara

- domeniul schiabil este intr-o continua dezvoltare

9.

Stana de Vale

- este situata in judetul Bihor

- se intinde intr-o poiana larga intre culmile mai joase ale muntilor Vladeasa si Piatra Craiului

- climat continental moderat cu ierni blande si veri umede

- o mare atractie a statiunii o constituie Izvorul Minunilor

- potentialul turistic este nevalorificat

- dispune de o partie de schi amenajata si altele neamenajate

- favorizeaza promovarea tuturor formelor turistice

10.

Vatra Dornei

- este situata in judetul Suceava, in tara Dornelor, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita Aurie

- desi dateaza de la sfarsitul anului 1790, abia in 1806 sunt puse in valoare apele

minerale, namolurile de turba, iar in 1845 se construiesc primele cabinete balneara

-

din 1908 capata statut de asezare urbana, incluzand si localitatile Todireni, Rotu si

Algescu

- e inconjurata de munti josi de altitudine mijlocie din Carpatii Orientali ca masivul Suhard, muntele Runh

- climat de depresiune submontana cu ierni lungi si reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizeaza prin existenta a 37 de iszvoare minerale carbogazoase.

- trece Bistrita Aurie cu o lungime de 12 km

- dispunde de echipamente turistice variate

- dispunde de mari posibilitati de dezvoltare

II.

Alte statiuni, nuclee, puncte turistice in zona montana

Izvorul Muntelui 1. - fosta ani in sir gazda sarbatorilor zapezii - se afla la

Izvorul Muntelui

1.

- fosta ani in sir gazda sarbatorilor zapezii

- se afla la poalele muntilor Hasmasu Mare si Depresiunea Ciucului

2.

- se afla situata la poalele muntilor Hasmas, prin mijlocul ei trecand Bicazul

Lacul Rosu

3.

- se afla in Maramures la poalele muntilor Gutai

Izvoarele
Izvoarele
- se afla in Maramures la poalele muntilor Gutai Izvoarele 4.Statiunea Cheia - se afla in

4.Statiunea Cheia

- se afla in judetul Prahova la poalele muntilor Ciucas

5.

- amenajata dupa 1981, situata la altitudinea de 680m

Voineasa
Voineasa
amenajata dupa 1981, situata la altitudinea de 680m Voineasa 6.Vidra - situata pe Valea Oltului la

6.Vidra

- situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine

7.

- cu profil balnear, situata in muntii Harghitei

- oferta de cazare este necorespunzatoare

- centrul turistic Azuga este intr-o continua dezvoltare

Harghita Bai

8.

Pestera Padina

- situate pe Valea superioara a Ialomitei, in judetul Prahova, este intr-o continua dezvoltare

9. Nucleul turistic

Muntele Mic

si

Poiana Marului

10. Nucleul turistic

- situate in muntii Gutai la 1246 m altitudine

Mogasa si Suiod

se afla in Caras Severin

11. Nucleele turistice

- in Baisoara functioneaza mai multe partii de schi

Arieseni si Baisoara

12. Nucleul turistic

- la 700 m altitudine

Sambata
Sambata

13. Nucleul turistic

- situate pe soseaua Novci Sebes

Ranca
Ranca

14. Nucleul turistic

Straja
Straja

- situate la poalele muntilor Straja din grupa muntilor Valcani in judetul Hunedoara- 1441m altitudine

- dispune de o partie de schi, telescaun si 2 teleschiuri 15. Nucleul turistic -

- dispune de o partie de schi, telescaun si 2 teleschiuri

15. Nucleul turistic

- situat intre Bargau si Calimani la 1200 m altitudine

Tihuta
Tihuta

16. Nucleul turistic

- situat pe Transfagarasan

Balea Lac din Fagaras

17. Nucleul turistic

Rusu Parang

- situat langa Petrosani la poalele muntilor Parang , are 4 partii de schi, un telescaun de 3 km lungime si 3 teleschiuri

- in zona montana mai functioneaza in prezent o serie de alte puncte turistice de

interes local cu mari perspective de dezvoltare si promovare pe plan national si

international

- cele mai cunoscute sunt Cobilita in muntii Calimani la 828m altitudine

- punctul turistic 910 m altitudine

la 828m altitudine - punctul turistic 910 m altitudine Valea de Pesti, situat in judetul Hunedoara

Valea de Pesti, situat in judetul Hunedoara in muntii Valcani la

-

Fantanele

situat in judetul Cluj cu o partie de schi, un teleschi foarte solicitat la

sfarsit de saptamana

- alte centre turistice montane :

Rausor, Gentiana, Capra, Cumpana.
Rausor,
Gentiana,
Capra,
Cumpana.
Partea IX Oportunitati si limite ale dezvoltarii turismului montan - zona montana reprezinta pentru tara

Partea IX

Oportunitati si limite ale dezvoltarii turismului montan

- zona montana reprezinta pentru tara noastra un element marcant al potentiatlului turistic

de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piata interna si

internationala

- necesitatea dezvoltarii turismului montan decurge din multiplele posibilitati pe care le

detine muntele in satisfacerea motivatiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinta de crestere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum si de posibilitatea obtinerii unor incasari ridicate/zi turist si realizarii unor eficiente economice si sociale ridicate

- un mod util de analiza pentru stabilirea directiilor de dezvoltare il constituie matricea

SWOT

I. Pncte forte ale turismului montan

a) un potential turistic montan deosebit de valoros de o mare complexitate si o varietate a

resurselor naturale si antropice precum si o natura virgina in mare parte

b) un important domeniu schiabil garantat de prezenta zapezii la altitudini joase (1000-

1500m) si circa 5 luni pe an favorizeaza practicarea sporturilor de iarna

c) imbinarea armonioasa a resurselor turistice montane cu factorii naturali terapeutici

(izvoare minerale, izvoare termale, saline, namoluri terapeutice) fapt ce permite amenajarea si

dezvoltarea unor statiuni cu profil complex si atractiv

d) mare accesibilitate in zonele din masivele montane si o retea intensa de comunicatii

rutiere si feroviare care ingaduie accesul in oricare dintre masivele montane din toate directiile

e) existenta unui patrimoniu cultural, religios si istoric foarte valoros

f) un mediu natural in general lipsit de surse majore de poluare

g) experienta importanta ina menajarea si dezvoltarea unor statiuni montane pentru

odihna, recreere si tratament, dar si pentru practicarea sporturilor de iarna

h) conceperea si promovarea pe piata externa si interna a unor produse turistice originale

deja consacrate (circuitul dracula, turul manastirilor , vizitarea cetatilor si monumentelor istorice, practicarea sporturilor de iarna)

i) cerere turistica potetiala foarte importanta si in continua crestere

j) preturi si tarife relativ scazute fata de puterea de cumparare a turistilor

k) retea de comunicatiesi de mk deja operationala atat in tara cat si in strainatateincluzand

agentiile romanesti dar si ofociul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri in

strainatate)

- exista si nenumarate dezavantaje in acest domeniu care au impiedicat dezvoltarea

potentialului turistic montan pe masura posibilitatilor de care dispune sau in comparatie cu amenajarile renumite din Alpi

II Punctele slabe ale turismului montan din tara noastra

a) repartizarea spatiala inegala a resurselor turistice montane

- din punct de vedere al structurii, al volumului, al valorii si a posibilitatilor de

- din punct de vedere al structurii, al volumului, al valorii si a posibilitatilor de valorificare turistica

b) amplitudinile moderate ale muntilor Crapati precum si morfologia reliefului montan nu

permit in general amenajarea unor partii pentru marile concursuri de schi

c) lipsa unei evaluari precise a intrgului domeniu schiabil potential sin tara noastra

d) slaba dezvoltare a retelei de unitati turistice de cazare, alimentatie, agrement]

e) slabele performante tehnice ale amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si

mai ales necorelarea acestora ca lungime si capacitate cu capacitatea de cazare a statiunii

f) inegala repartitie a investitiilor turistice, a eforturilor de amenajare a unei zone

montane

g) proasta intretinere a cailor de acces rutier in zona montana mai ales a drumurilor

secundare precum si a traseelor montane, a partiilor de schi

h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat

i) zona relative redusa a produselor tursitce promovate atat pe piata interna cat sip e piata

externa

j) neconcordanta evidnta intre nivelul platilor si tarifelor practicte si calitatea serviciilor

oferite

k) vizibila degradare a mediului natural in ariile de circulatie interna fie prin eroziunea

solului dar mai ales neglijenta si liposa educatiei turistilor

III Oportunitatile si limitele turismului montan din Romania

a) o crestere relativa a interesului pentru tara noastra din partea tarilor europene

dezvoltate, fapt ce ar contribui la o atragre mai importanta a investitiilor

b) o liberalizare mai accentuata a activitatii economice privita ca o conditie a accelerarii

procesului de privatizare si incurajare a liberei initiative

- dintre limitele cele mai pregnante intalnite in turismul din tara noastra mentionam :

1. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata in tari ca :

Austria, Franta, Italia, Elvetia, Germania, Polonia

2. Implementarea relativ lenta a practicilor manageriale modern in conducerea turismului

la toate nivelele

3. Slaba implicare a autoritatilor locale in dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de

experienta

4. Lipsa infrastructurii corespunzatoare pentru dezvoltarea turismului montan

5. Absenta unei politici de investitii care sa modernizeze structura materiala in domeniul

turismului montan

- toate aceste elemente de analiza trebuie luate in considerare la elaborarea conceptiei globale de valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastra.