ORAŞUL HOREZU

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

COLECTIV DE ELABORARE

Georgeta MAIORESCU
Andreea VELIZARE
Laura NICOARĂ

Bucureşti
Noiembrie, 2005

1
 CUPRINS

1. ANALIZA OFERTEI 3
1.1. Contextul geografic al localităţii 3
1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 4
1.3. Patrimoniu natural 6
1.3.1. Resurse turistice legate de cadrul natural 7
1.3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv 8
1.4. Patrimoniul cultural 8
1.4.1. Monumente cultural-istorice 8
1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 9
1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 10
1.5. Oferta de sporturi şi de petrecere a timpului liber 12
1.6 Oferta de cazare 14
1.7. Oferta de alimentaţie pentru turism 16
1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe, seminarii 17
1.9. Agenţi economici activi în turism 17
1.10. Marketing turistic 19
1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 23
1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 23
2. ANALIZA CERERII 25
3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 29
4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ 34
ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM

2
 1. ANALIZA OFERTEI
1.1. Contextul geografic al localităţii
Oraşul Horezu se află situat în partea de nord-vest a Judeţului Vâlcea, în
depresiunea omonimă, la poalele Munţilor Căpăţânii. Teritoriul administrativ al oraşului
cuprinde în prezent şi câteva aşezări săteşti, care s-au dezvoltat în jurul centrului
urbanistic şi cultural – istoric, Horezu, atestat documentar din anul 1487. Localitatea
este parte componentă a Depresiunii Horezu, care se desfăşoară între Dealul
Costeştilor la est şi Dealul Milostea la vest. Altitudinea medie a localităţii se situează la
circa 550 m, dar variază între 470 – 2.124,6 m (Vf. Ursu).
Teritoriul administrativ al oraşului Horezu totalizează o suprafaţă de 11.800,0 ha -
din care intravilanul reprezintă 745,0 ha şi se întinde spre nord până în creasta
principală a Munţilor Căpăţânii, având ca vecini, comunele: Costeşti spre est, Mălaia
spre nord, Vaideeni spre vest şi Măldăreşti şi Tomşani spre sud.
În zona depresionară Horezu s-au dezvoltat în ultimul secol, alături de centrul
urban, mai multe localităţi rurale / comune, conturându-se o arie demografică culturală
unitară, cu elemente ligvistice, culturale şi tradiţii comune. În urma reorganizării unităţilor
administrative din anul 1968, cele cinci localităţi rurale ale depresiunii - comunele
Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni, Tomşani şi Slătioara, s-au dezvoltat ca centre satelit ale
Oraşului Horezu, existând o permanentă legătură administrativă şi culturală, favorizate
fiind şi de distanţele foarte mici între acestea (Horezu – Costeşti: 7 km, Horezu –
Măldăreşti: 2 km, Horezu – Vaideeni: 6 km, Horezu – Slătioara: 8 km, Horezu – Tomşani:
6 km).
Existenţa unor variate resurse turistice în zonă, concentrate în cea mai mare
parte în Oraşul Horezu, urmat în ordine de comunele Costeşti şi Măldăreşti, a
determinat o dezvoltare a turismului, dezvoltare materializată prin infrastructură
generală şi specifică, utilităţi, facilităţi de vizitare, structuri turistice.
În cursul anului 2005, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1122 / 2002, oraşul Horezu a
devenit Staţiune turistică de interes local (HG 936 / 18.08.2005, publicată în Monitorul
Oficial nr. 819 / 09.09.2005), deschizându-se astfel drumul unei alte etape de dezvoltare
a localităţii, în care funcţia de bază devine, conform noului statut, cea turistică.

3
 1.2. Infrastructură şi servicii disponibile

Poziţia localităţii în raport cu DN 67 şi DN 65 C, importante căi rutiere de acces şi

existenţa unui patrimoniu bogat de resurse turistice, a permis şi favorizat dezvoltarea
infrastructurii generale, a infrastructurii specifice turismului şi a utilităţilor de bază.
Infrastructura generală existentă în localitate
- localitatea este traversată de DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu –
Motru – Drobeta Tr. Severin), importantă arteă rutieră care leagă două
magistrale rutire europene: E 81 (pct. de frontieră RO / UA – Halmeu –
Satu Mare – Cluj Napoca – Sibiu – Rm. Vâlcea – Piteşti – Bucureşti) şi E
79 (pct. de frontieră H / Ro – Oradea – Deva – Petroşani – Tg. Jiu –
Craiova – Calafat – pct. de frontieră RO / BG);
- DN 65C (Horezu – Bălceşti – Craiova); reţeaua de drumuri naţionale de pe
teritoriul administrativ totalizează 6 km;
- DJ 665 (Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci –
Curţişoara / DN 66 / E 79);
- DJ 669 (Dealul Ulmului – Romani); reţeaua de drumuri judeţene
cumulează circa 5 km;
- Dc 139 (Horezu – Măldăreşti);
- Dc 142 (Horezu – Urşani);
- Dc 143 (Horezu – Olari – Tănăseşti);
- Dc 146 (Horezu – Romanii de Jos);
- Dc 147 (Romanii de Jos – Neagota); reţeaua de drumuri comunale
însumează peste 21 km;
- reţeaua stradală orăşenească, alcătuită din 26 străzi asfaltate, cu trotuare
şi 21 poduri, 10 parcări, cu o
suprafaţă de 6.600 mp, un
parc (58.750 mp), un ştrand
(1.250 mp), spaţii verzi (10
ha), un stadion (15.000 mp);
Echipare edilitară:
- alimentare cu apă în sistem
centralizat; există 2 surse de
alimentare cu apă (captarea

4
 din pârâul Romani, Q = 50 l/s şi captarea din Pârâul Râmeşti, Q = 35 l/s);
lungimea reţelei de distribuţie are circa 20.00 m, din sursa Romani şi
37.561 m din sursa Râmeşti; 75 % din populaţia oraşului este racordată la
reţeaua de apă potabilă; din reţeaua de aducţiune a oraşului este
alimentat şi o parte a teritoriului Comunei Măldăreşti;
- reţea de canalizare: în sistem mixt (canale pluviale şi canale menajere); 45
% din populaţia oraşului este racordată la reţeaua de canalizare;
- staţie de epurare, situată pe teritoriul Comunei Măldăreşti – nu este în
stare de funcţionare;
- alimentare cu energie electrică (SC Electrica – centrul Horezu, staţie de
transformare de 110 kV / 20 kV, LEA şi LES de înaltă – 110 kV, medie –
20 kV şi joasă tensiune – 0,4 kV, posturi de transformare - 24);
- telefonie: – localitatea este racordată la centrala telefonică digitală Horezu,
pe cablu interurban, din fibră optică, aerian sau subteran, ce însoţeşte DN
67 (Rm. Vâlcea – Tg. Jiu), cu racorduri spre Vaideeni şi Măldăreşti;
centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa 1.855
posturi fixe instalate – împreună cu Comuna Măldăreşti, cu posibilităţi de
extindere; există sevicii pentru telefonia mobilă GSM (Connex, Orange,
Cosmorom);
- televiziune prin cablu – este deservită de firma IMSAT;
- alimentare cu căldură – se realizează în sistem centralizat de la două
centrale termice pe combustibil solid (capacitate cuprinsă între 5 – 6
Gcal/h), care deservesc blocurile de locuinţe, Spitalul Orăşenesc şi
Grădiniţa sau în sistem individual, cu centrale termice proprii (de
capacitate mică) şi sobe, alimentate cu combustibil solid (lemn, cărbune),
în locuinţele lindividuale;
- gospodărie comunală: colectarea mecanică a deşeurilor menajere se
realizează doar în zona centrală a oraşului, iar depozitarea lor se face într-
un spaţiu neadecvat, ce nu corespunde cerinţelor legislaţiei româneşti
privind protecţia mediului; în afara zonei centrale nu există un control strict
al depozitării deşeurilor menajere, de cele mai multe ori depozitarea lor se
face neorganizat, de-a lungul cursurilor de ape, acest fapt având un
impact negativ asupra mediului înconjurător.

5
 Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la un
nivel nesatisfăcător, în raport cu cerinţele actuale şi raportate la serviciile din ţările
vecine, membre ale Uniunii Europene, potenţiale concurente în domeniul turistic şi nu
numai. O analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul serviciilor evidenţiază
următoarele aspecte:
reţeaua de alimentare a cu apă a oraşului şi a satelor componente nu
satisface necesităţile populaţiei în ceea ce priveşte extinderea reţelei (aproximativ 25 %
din gospodării sunt în afara reţelei de alimentare în sistem centralizat), starea tehnică a
acesteia (o parte din conducte au durata de viaţă deja expirată), calitatea apei distribuită
(apa nu este în totalitate potabilă) şi necesarul de apă asigurată (în perioadele de
secetă debitul distribuit în reţea scade foarte mult);
reţeaua de canalizare este subdimensionată, nu deserveşte decât zona
centrală a oraşului, starea tehnică a conductelor şi branşamentelor este proastă;
staţia de epurare, construită pentru a deservi şi oraşul Horezu, este situată
pe teritoriul administrativ al comunei Măldăreşti, dar este nefuncţională din punct de
vedere tehnic şi prezintă o situaţie conflictuală între cele două administraţii locale legată
de situaţia juridică a terenului;
serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel
satisfăcător;
serviciile turistice oferite nu sunt la standardele cerute de statutul
României de viitor membru al Uniunii Europene, în condiţiile unei puternice concurenţe
pe piaţa turistică creată de statele vecine.

1.3. Patrimoniu natural

Oraşul Horezu este situată într-o
zonă depresionară, mărginită de
prelungirile Munţilor Căpăţânii la nord şi de
Măgura Slătioarei la sud, la o altitudine ce
variază între 450 - 550 m. Teritoriul
administrativ al oraşului, dispus în trepte de
altitudine, se extinde spre nord până în
creasta principală a Munţilor Căpăţâna, la
altitudini ce depăşesc 2000 m (Vf, Ursu, 2.124,6 m). Este traversat, de la vest la est de
pâraielele Luncavăţ, Luncăvecior, Râmeşti, Horezu şi Bistricioara, toate cu direcţie de
6
 curgere de la nord spre sud, reţea
hidrografică ce creează un relief de luncă,
de terase şi de dealuri
piemontane/interfluvii.
Zona Horezu beneficiază de
condiţii naturale deosebit de favorabile
practicării turismului, fiind avantajată de
lipsa factorilor de poluare şi de un
potenţial turistic de excepţie care permite
practicarea unor variate forme de turism.

1.3.1. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură
geologică complexă, dispus în trepte de
altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al
zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de
odihnă şi recreere;
domeniul schiabil amenajabil
în arealul Vf. lui Roman, este o premisă
favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de
iarnă;
traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de
drumuri forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a wek-end-ului la iarbă
verde sau locuri de campare;
fondul forestier bogat,
reprezentat prin păduri de foioase ;i
conifere, îmbracă versanţii sudici ai
Munţilor Căpăţâna, creează un mediu
ambiant atractiv, curat, recomandat pentru
vacanţe active;
flora pajiştilor montane şi a
fâneţelor, de o diversitate impresionantă,
în funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;

7
 elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile
practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după
stres (climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de
aproximativ 6°C);
fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit
sportiv deosebit de valoros, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de
aşezările umane.

1.3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale
geologice cu valoare ştiinţifică, a determinat includerea Masivului Buila – Vânturariţa în
categoria ariilor protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, denumit Parcul
Naţional Buila–Vânturariţa, ale cărui limite trec, pe o suprafaţă restrânsă, şi pe teritoriul
administrativ al oraşului Horezu.

1.4. Patrimoniul cultural

1.4.1. Monumente cultural – istorice
Ansamblul Mănăstirii Hurez (la 4 km
de Horezu, în satul Romanii de Jos),
ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu în anul 1694,
posedă o valoroasă colecţie muzeală, precum şi o
interesantă bibliotecă (circa 4.000 de volume). În
timpul domniei
lui Constantin
Brâncoveanu (1688 - 1714) mănăstirea a funcţionat
ca un important centru de cultură; în anul 1999 a fost
înscrisă pe lista patrimoniului mondial, fiind declarată
monument UNESCO;

Centrul istoric al Oraşului Horezu, un fond

construit, cu vechime de peste un secol şi valoare istorică şi
arhitecturală;

8
 Biserica Urşani, cu hramul “Intrarea în
Biserică a Maicii Domnului” şi „Sf. Ioan Botezătorul” -
ctitorită în anul 1800, de către Ioan Urşanu, monument
de arhitectură, inclus pe lista Legii nr. 5/2000, unică în
România prin pictura naivă de pe pereţii interiori;

Biserica Horezu, cu hramul “Intrarea în

Biserică a Maicii Domnului” - ctitorită în anul 1804 de
către Ioan Urşanu, monument de arhitectură;

Biserica Covreşti cu hramul “Sf. Vasile”,

ctitorită în anul 1826 de către Stanciu Covrea, monument de arhitectură;

Biserica Romanii de Sus cu hramul “Sf. Voievozi Mihail şi Gavril”,

ctitorită în anul 1877, monument de arhitectură;

Biserica cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” (Oraşul Horezu), care a

aparţinut fostului schit Bălăneşti – monument de arhitectură;

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural

Centrul de ceramică Olari (Oraşul Horezu) - este cel mai important centru
de ceramică smălţuită din România, cu o expoziţie
etnografică permanentă (atât la Casa de cultură, cât
şi la atelierele meşterilor olari); cromatica pieselor
de ceramică este
caracterizată de utilizarea
unui număr redus de
culori (în principal brun –
fondul vaselor, verde, albastru, alb şi cărămiziu), dar care dau
farmec compoziţiei, prin ornamentaţie şi strălucirea de sub
stratul de smalţ; argila folosită se găseşte doar în Dealul Ulmului
(Horezu);

arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor,

specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”

9
 costumul popular, fie în două culori, alb şi negru,
asemănător zonei Mărginimea Sibiului, fie cel oltenesc, la care
culoarea predominantă este roşu;

cusături, ţesături şi covoare olteneşti, meşteşuguri cu

o răspândire din ce în ce mai redusă;

Galeria de artă, găzduită de Casa de Cultură

„Constantin Brâncoveanu”, o colecţie muzeală cu obiecte
tradiţionale de ceramică, costum popular, obiecte artizanale
de lemn sau instrumente muzicale;

Manifestări etnofolclorice:
- Târgul ceramicii populare
„Cocoşul de Hurez” (prima duminică a lunii iunie,
Horezu) este o manifestare destinată tuturor meşterilor
olari din România, aflată la ediţia a XXXV - a;
- Zilele Oraşului Horezu – manifestare care
prilejuieşte evenimente etnoculturale tradiţionale.

Tabelul nr. 1.4.1

1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv

Nr.
crt.
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare
1. VL–I–s–B-09544 Situl arheologic de la Horezu Oraş HOREZU
Epoca
2. VL-I-m-B-09544.01 Aşezare Oraş HOREZU
romană
3. VL-I-m-B-09544.02 Aşezare Oraş HOREZU Latène
Epoca
4. VL-I-m-B-09544.03 Aşezare Oraş HOREZU
bronzului
Ansamblul bisericii „Duminica 1659, modif.
5. VL-II-a-B-09785 oraş HOREZU cartier Bălăneşti
tuturor Sfinţilor” - Râmeşti 1859
Biserica „Duminica Tuturor 1659, 1859
6. VL-II-m-B-09785.01 oraş HOREZU cartier Bălăneşti
Sfinţilor” (pictura)
7. VL-II-m-B-09785.02 Clopotniţă oraş HOREZU 1659
Str. Casa
Ceramiştilor, Str.
sf. sec. XIX -
8. VL-II-s-B-09787 Ansamblu urban oraş HOREZU C. Brâncoveanu
înc. sec. XX
Primărie,
Complexul Vechi
Biserica „Intrarea În Biserică”,
Str. Brâncoveanu
9. VL-II-m-B-09786 „Sf. Ioan Botezătorul”, oraş HOREZU 1800 - 1804
Constantin, 2
(Biserica din Târg)
Biserica „Sf. Voievozi”, „Sf. Str. Olari 29,
10. VL-II-m-B-09788 oraş HOREZU 1826
Vasile” cartier Olari
sar aparţinător Romanii
11. VL-II-m-B-09893 Ruinele schitului „Sf. Ioan” sec. XVII
de Sus; oraş Horezu
12. VL-II-m-A-09894 Mănăstirea Hurez sat aparţinător 1692 - 1697

10
 ROMANII DE JOS; oraş
HOREZU
sat aparţinător
13. VL-II-a-A-09894.04 Mănăstirea Hurez ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
Biserica mare „Sf. Împăraţi
14. VL-II-m-A-09894.01 ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1694
Constantin şi Elena”
HOREZU
sat aparţinător
Paraclisul „Naşterea Maicii
15. VL-II-m-A-09894.02 ROMANII DE JOS; oraş 1697
Domnului”
HOREZU
sat aparţinător
16. VL-II-m-A-09894.03 Palatul Domnesc ROMANII DE JOS; oraş 1692 – 1697
HOREZU
sat aparţinător
17. VL-II-m-A-09894.04 Trapeza ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
18. VL-II-m-A-09894.05 Turn poartă - clopotniţă ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
Corpuri de chilii – laturile sec. XIX;
19. VL-II-m-A-09894.06 ROMANII DE JOS; oraş
N,V,S (incinta I-a) 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
20. VL-II-m-A-09894.07 Zid de incintă ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
21. VL-II-m-A-09894.08 Fântână ROMANII DE JOS; oraş 1692 - 1697
HOREZU
sat aparţinător
22. VL-II-m-A-09894.09 Clădiri anexe (incinta a II –a) ROMANII DE JOS; oraş sec. XIX
HOREZU
sat aparţinător
Ansamblul bolniţei mănăstirii
23. VL-II-a-A-09895 ROMANII DE JOS; oraş 1696 - 1699
Hurez
HOREZU
sat aparţinător
Biserica – bolniţă „Adormirea La E de incinta
24. VL-II-m-A-09895.01 ROMANII DE JOS; oraş 1696 - 1699
Maicii Domnului” mare a mănăstirii
HOREZU
sat aparţinător
25. VL-II-m-A-09895.02 Ruine bolniţă ROMANII DE JOS; oraş 1696 - 1699
HOREZU
sat aparţinător
La E de incinta
26. VL-II-m-A-09895.03 Foişor ROMANII DE JOS; oraş sec. XVIII
mare a mănăstirii
HOREZU
sat aparţinător
Ansamblul schitului „Sf. La 1 km V de
27. VL-II-a-A-09896 ROMANII DE JOS; oraş 1703
Ştefan” mănăstire
HOREZU
sat aparţinător
La 1 km V de
28. VL-II-m-A-09896.01 Schitul „Sf. Ştefan” ROMANII DE JOS; oraş 1703
mănăstire
HOREZU
sat aparţinător
29. VL-II-m-A-09896.02 Chilii ROMANII DE JOS; oraş 1703
HOREZU
sat aparţinător
30. VL-II-m-B-09897 Biserica „Sf. Îngeri” ROMANII DE JOS; cartier Ţigănia 1700
oraş HOREZU
sat aparţinător
Str. Mănăstirii
31. VL-II-a-A-09898 Mănăstirea Hurez ROMANII DE JOS; 1692
164
oraş HOREZU
sat aparţinător Str. Schitului 23;
32. VL-II-a-A-09899 Schitul „Sf. Apostoli” ROMANII DE JOS; la 500 m N de 1698
oraş HOREZU mănăstire
sat aparţinător Str. Schitului 23;
33. VL-II-m-A-09899.01 Biserica „Sf. Apostoli” ROMANII DE JOS; la 500 m N de 1698
oraş HOREZU mănăstire
34. VL-II-m-A-09899.02 Chilii sat aparţinător Str. Schitului 23; 1698

11
 ROMANII DE JOS; la 500 m N de
oraş HOREZU mănăstire
sat aparţinător Str. Schitului 23;
35. VL-II-m-A-09899.03 Zid de incintă ROMANII DE JOS; la 500 m N de 1698
oraş HOREZU mănăstire
Sat aparţinător
Biserica „Intrarea în Biserică”
38. VL-II-m-A-09953 URŞANI; Str. Urşani 65 1800
şi „Sf. Ioan Botezătorul”
oraş HOREZU
În curtea bisericii
47. VL-IV-m-B-10032 Cruce de piatră oraş HOREZU 1807
din Târg

1.5. Oferta de sporturi şi de petrecere a timpului liber

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul oraşului
Horezu favorizează variate modalităţi de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de
recreere şi de practicarea unor forme de turism specifice.

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către

activităţi de artizanat specific românesc, precum olăritul, ţesăturile executate manual
(costum popular, covoare olteneşti), pictura religioasă. La Horezu se lucrează una dintre
cele mai frumoase ceramici din România, atât datorită formelor perfecte pe care le
execută olarii, cât şi a decorului foarte delicat, obiecte realizate pe deja cunoscuta roată
a olarului. Fiecare dintre formele modelate de olarii din Horezu, într-o cromatică bazată
pe ocru, verde şi brun, aminteşte de ceramica smălţuită, lucrată cu secole în urmă, de
pe vremea lui Constantin Brâncoveanu (sec. al XVII – lea). Existenţa centrelor
etnoculturale, păstrătoare a meşteşugurilor populare tradiţionale, arhaice, unele cu
valoare de unicat la nivel naţional şi european, susţine practicarea acestei forme de
turism.

Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată, ce

înscrie zona Horezu în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc,
fiind întrecută, ca număr de obiective religioase şi valoare, doar de nordul Moldovei -
Bucovina. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord, monumente istorice de
valoare universală - Mănăstirea Hurez - monument UNESCO, precum şi un important
tezaur de artă religioasă. Horezu reprezintă un important centru monahal naţional şi
contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti, la sud de Carpaţi.

Turism rural şi agroturism. Dezvoltarea turismului rural în zona Horezu este

susţinută de existenţa unor locuri în care obiceiurile cunoscute de multe generaţii,
sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt la ele acasă. Promovarea

12
turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o
dezvoltare echilibrată şi durabilă.

Turismul de sfârşit de săptămână (wek-end) este o formă de turism din ce în

ce mai apreciată, locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de
săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe.
Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea, dar şi poziţia oraşului, pe DN 67 şi DN 65C,
favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre municipiul Craiova.
Practicarea acestei forme de turism, într-un cadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul de
sub munte al Horezului, este din ce în ce mai des întâlnită.

Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră

naţională - DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face
legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea –
Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat
– Craiova – Tg. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70
(pct. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara –
Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes
cultural, istoric, etnografic, religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei, face
ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini.

Turismul montan. În perspectivă, Horezu poate deveni un pol important al

turismul montan, atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate,
din Munţii Căpăţânii, ce pornesc din satele Urşani, Tănăseşti, Ifrimeşti sau Romanii de
Sus, pe interfluvii sau pe drumurile forestiere ce însoţesc prinncipalele pâraie din zonă,
dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (izvoarele Luncavăţului/Vf.
Urşani, zona Vf. lui Roman). În prezent turismul montan nu reprezintă o formă de turism
prioritară, dar odată cu obţinerea statutului de staţiune turistică a oraşului Horezu vor
apărea noi oportunităţi pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii turistice, în
principal de acces, cât şi pentru pentru sporturile de iarnă.

Turismul de afaceri este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional o

dinamică accentuată, ca urmare a intensificării relaţiilor economice. În perspectivă, în
zona Horezu se poate promova turismul de congrese şi reuniuni, cu condiţia realizării de
amenajări turistice specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, structuri de
alimentaţie, săli de conferinţe). Fiind o formă de turism care aduce încasări ridicate, este
necesar să i se acorde interesul cuvenit.
13
 Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al oraşului
Horezu a unei suprafeţe din Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, ce poate constitui un
laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu.

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate

preponderentă către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România.
Zona oferă suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motocross,
deltaplan. În vara anului 2005 s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul
ARO, finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. Acesta este un început şi
pentru alte tipuri de vehicule.

Manifestările tradiţionale culturale locale, „Cocoşul de Hurez” şi „Zilele oraşului

Horezu” sunt un prilej de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane între
localnici şi oaspeţi, între cei plecaţi în alte localităţi şi cei rămaşi, între reprezentanţii
administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate, iar pentru locuitorii oraşului un prilej
de valorificare a resurselor locale, de petrecere a timpului liber sau de relaxare.

1.6. Oferta de cazare

Situaţia comparativă a capacităţilor de cazare (pe tipuri de unităţi) înainte de
1990 şi la nivelul anului 2005 este prezentată în tabelul nr. 1.6.1.
Tabelul nr. 1.6.1
Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi

Tip unitate 1989 2005

Nr. unităţi Nr. locuri Nr. unităţi Nr. locuri
Hotel - - 1 60
Pensiune - - 10 46
Han turistic 1 54 - -
Căsuţe turistice 1 70 1 64
Total Horezu 2 124 12 170

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Consiliul Local Horezu,

INCDT, www.rotur.ro, www.horezuonline.ro

În anul 1989 în zona cultural – istorică a Oraşului

Horezu existau doar 2 unităţi de cazare clasice (Hanul Turistic
Horezu şi Complexul Turistic 3 Stejari) cu un număr total de
124 de locuri. În anul 2005, numărul de unităţi a fost de 12,
acestea însumând un număr total de 170 locuri. Ca număr de
unităţi se observă o creştere majoră, prin introducerea în circuitul structurilor de cazare
14
a 10 unităţi de tip pensiune, în timp ce numărul locurilor de cazare creşte cu aproximativ
37 %, ajungând la 170 de locuri.
Tabelul nr. 1.6.2

Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor

Unitate Număr locuri
Mănăstirea Horezu 20
TOTAL 20
Sursa: Consiliul Local Horezu

Dacă se ia în calcul şi posibilitatea de cazare la Mănăstirea Hurez din zonă (vezi

tabelul nr. 1.6.2), precum şi locurile de cazare disponibile în
casele de vacanţă (reşedinţe secundare), atunci numărul
total al locurilor de cazare din Horezu se depăşeşte 190 de
locuri. Situaţia gradului mediu de ocupare pentru Hotel
„Horezu” şi pentru Camping „Stejarii” este prezentată în
tabelele nr. 1.6.3 şi 1.6.4.

Tabelul nr. 1.6.3

Gradul de ocupare pentru Hotel „Horezu”

Anul Gradul de ocupare - %

1989 90,3
2002 27
2003 11
2004 55

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Consiliul Local Horezu

Tabelul nr. 1.6.4

Gradul de ocupare pentru Camping „3 Stejari”
Anul Gradul de ocupare %
1989 88,4
2004 51,25
- iunie 30
- iulie 40
- august 70
- septembrie 65

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Consiliul Local Horezu

În 1989, atât pentru Hotel „Horezu”, cât şi pentru Camping „3 Stejari”, gradul
mediu de ocupare a înregistrat valori foarte ridicate (90,3 % şi, respectiv 88,4 %), fiind
singurele unităţi de cazare din zonă.
15
 În perioada 2002 - 2004, Hotelul „Horezu” cunoaşte o scădere drastică a gradului
de ocupare, pe fondul unei reduceri a cererii turistice înregistrate la nivelul întregii ţări,
cât şi ca urmare a apariţiei de noi unităţi de cazare de tip pensiune, ce au preluat o
parte din cererea pentru cazare.
Campingul „3 Stejari” funcţionează doar 4
luni/an, cu un vârf de sezon în luna august, în care
se înregistrează cel mai ridicat grad de ocupare,
respectiv 70 %. Pentru celelalte luni de funcţionare,
gradul de ocupare se situează în intervalul 30 – 65
%, media anuală, de 51,25 %, fiind inferioară celei
înregistrate în 1989.
În concluzie, se poate observa că Horezu nu dispune de o bază materială
turistică suficient de dezvoltată având în vedere potenţialul turistic deosebit de valoros.

1.7. Oferta de alimentaţie pentru turism

La nivelul anului 2004, în Horezu existau 2 unităţi de alimentaţie clasice deschise
turiştilor, cu un total de 418 locuri la mese. Acestea se regăsesc în componenţa
unităţilor de cazare:
restaurant în cadrul Hotelului „Horezu” 2* - 268 locuri, din care 238 locuri
în restaurant cu terasă şi 30 de locuri
în cofetărie;
restaurant cu terasă în cadrul
Complexului Turistic „Stejarii” - 150
locuri.
Raportul dintre numărul locurilor la masă şi
numărul locurilor de cazare (inclusiv locurile de la
mănăstiri) este de 2,2, ceea ce permite acoperirea cererii pentru acest serviciu turistic.
În plus, servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, şi în cadrul
pensiunilor turistice din Horezu.

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe – seminarii

Turismul de afaceri este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional o
dinamică accentuată ca urmare a intensificării relaţiilor economice. În perspectivă, în
Oraşul Horezu, se poate promova turismul de afaceri, cu condiţia realizării de amenajări
16
turistice specifice (structuri de cazare cu grad sporit de confort, structuri de alimentaţie
aferente, săli de conferinţe dotate cu sonorizare şi traducere simultană). Fiind o formă
de turism care poate realiza încasări substanţiale, trebuie să i se acorde un interes
deosebit, mai ales în perspectiva noului statut de staţiune turistică a oraşului.
Momentan, în Oraşul Horezu, există o sală de conferinţe în cadrul hotelului
Horezu. O posibilă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-o constitui sala de
spectacole din cadrul Casei de Cultură Horezu, sală ce are o capacitate de 400 de
locuri. De asemenea, mai poate fi luat în calcul şi Centrul pentru Finanţări şi Afaceri
Zonal. Acesta a fost înfiinţat la nivelul Oraşului Horezu de către Primărie, împreună cu
Uniunea Generală a Industriaşilor din România, considerând că numai turismul nu poate
rezolva în întregime problemele economice. Acest centru îşi propune printre altele:
identificarea şi elaborarea de proiecte de finanţare pentru credite comunitare sau de
orice natură, inclusiv nerambursabile şi urmărirea promovării acestora; acordarea de
consultanţă pentru licitaţii; obţinerea de oferte şi acordarea de consultanţă pentru
afaceri etc.

1.9. Agenţi economici activi în turism

Din totalul celor 242 de agenţi economici înregistraţi în Horezu, numai 31 îşi
desfăşoară activitatea în domeniul turismului sau în domenii conexe acestuia (vezi
tabelul nr. 1.9.1.). După statut, se împart în: o societate pe acţiuni, o societate
cooperativă, 5 asociaţii familiale, 9 societăţi cu răspundere limitată şi 15 persoane fizice.

Tabel nr. 1.9.1.

Lista agenţilor economici activi în turism înregistraţi în Oraşul Horezu

Nr. Domeniul de activitate Forma
Societatea comercială
crt. conform clasificării CAEN juridică
Comerţ – Servicii hoteliere –
1. ConsumCoop Horezu S.CO
Alimentaţie publică
2. Poliprod Hoteluri şi moteluri – Restaurant S.A.
3. Crinuserv Servicii de cazare S.R.L.
4. Mocanu Sorin Pensiune A.F.
5. Figura Constantin Pensiune P.F.
6. Criveanu Pensiune S.R.L.
7. Dabartour Pensiune cazare S.R.L.
8. Tardei Marin Comerţ - pensiune A.F.
9. Fârtat Ilie Pensiune Turistică Pensiune turistică P.F.
Servicii turistice – Transport
10. Silva Trans S.R.L.
persoane
Atelier de ceramică – Magazin
11. Mischiu Ioana A.F.
vânzări ceramică
12. Ciubega Ion Sorinel Atelier de ceramică – Magazin P.F.

17
 vânzări ceramică
Atelier de ceramică – Magazin
13. Palosi Ion P.F.
vânzări ceramică
Atelier de ceramică – Magazin
14. Handoreanu Viorel P.F.
vânzări ceramică
Atelier prelucrare lemn – Magazin
15. Camil Gheorghe P.F.
suveniruri din lemn
16. Popa Constantin Atelier de ceramică P.F.
17. Mihai Biscu Atelier de ceramică A.F.
18. Miutoiu Elena Atelier de ceramică A.F.
19. Tanasescu Gheorghe Cristian Atelier de ceramică P.F.
20. Mischiu Ion Atelier de ceramică P.F.
21. Iorga Gheorghe Atelier de ceramică P.F.
22. Bascu Ion Atelier de ceramică P.F.
23. Figura Florinel Atelier de ceramică P.F.
24. Iorga Alina Elisabeta Atelier de ceramică P.F.
25. Tambrea Gheorghe Atelier de ceramică P.F.
26. Biscu Constantin Atelier de ceramică P.F.
27. Sodo Andu Cafenele şi baruri S.R.L.
28. Turegal Restaurante – Alimentaţie publică S.R.L.
29. Casa Horezeană Restaurante – Alimentaţie publică S.R.L.
30. Tipgex Com Baruri – Restaurante S.R.L.
31. Moncalieri Baruri – Restaurante S.R.L.

Din punct de vedere al domeniului de activitate, majoritatea agenţilor economici,

15 la număr, sunt ateliere de ceramică. Dintre acestea, 4 agenţi economici au şi
magazin de vânzări de ceramică. Ca pondere (aproximativ 30 %), urmează agenţii
economici ce activează în domeniul serviciilor de cazare. Astfel, pe lângă societatea
Cooperativa ConsumCoop Horezu, de care aparţine Hotelul Horezu, mai există
înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea, 6 agenţi economici ce oferă servicii
de cazare în cadrul unor pensiuni. În afară de acestea, mai sunt înregistrate: un agent
economic ce oferă servicii turistice de transport, un atelier de prelucrare a lemnului cu
magazin de vânzare de suveniruri, precum şi 5 societăţi care activează în domeniul
cafenele-baruri-restaurante, ce oferă servicii de alimentaţie şi turiştilor sosiţi în Horezu.

1.10. Marketing turistic

Oferta turistică actuală a oraşului Horezu este creată, în principal, de cadrul
natural atractiv în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani.
Oraşul Horezu este cunoscut ca centru etnografic şi ca vechi centru de ceramică
populară, olăritul reprezentând emblema locului. La Horezu se lucrează una dintre cele
mai frumoase ceramici din România, atât datorită formelor perfecte pe care le execută
olarii, cât şi a decorului foarte delicat, obiecte realizate pe deja cunoscuta roată a
olarului. Fiecare dintre formele modelate de olarii din Horezu, într-o cromatică bazată pe

18
ocru, verde şi brun, aminteşte de ceramica smălţuită, lucrată cu secole în urmă, de pe
vremea lui Constantin Brâncoveanu (sec. al XVII-lea). Existenţa centrelor etnoculturale,
păstrătoare a meşteşugurilor populare tradiţionale, arhaice, unele cu valoare de unicat
la nivel naţional şi european, favorizează practicarea turismului etnocultural.
Într-o analiză mai complexă şi mai completă, oferta turistică actuală a oraşului
Horezu se compune din mai multe elemente care conferă valoare produsului turistic şi
anume:
- potenţialul turistic natural remarcabil
- potenţial turistic antropic, în cadrul căruia activităţile tradiţionale /
meşteşugurile cu valenţe etnoculturale sunt primordiale.
Potenţialul turistic (natural şi antropic) trebuie însă susţinut şi de alte componente
ale ofertei precum structurile de cazare existente şi de forţa de muncă din turism, fără
de care nu ar exista produsul turistic final, propus spre comercializare. Toate
componentele ofertei turistice se pot constitui în motivaţii ale deplasării turiştilor în
Oraşul Horezu.
În final, rezultatele diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice din Horezu
sunt variatele forme de turism posibil de practicate, de la turismul etnocultural, turismul
religios, turismul rural şi până la turismul de afaceri şi chiar turismul pentru sporturi
extreme.
Preţuri
Preţurile/tarifele serviciilor turistice reprezintă, de multe ori, un factor determinant
în alegerea unei destinaţii în defavoarea altora. Preţul/tariful comunică suficiente
informaţii turistului cu privire la natura, calitatea şi caracteristicile competitive ale
produsului turistic.
Pentru turiştii sosiţi în oraşul Horezu este bine de ştiut că tarifele pentru cazare
variază într-un interval de 500.000 – 600.000 pentru o cameră dublă / zi. Spre exemplu:
Pensiunea urbană Frigura 2** practică următoarele tarife:
• 600.000 lei /camera dublă /noapte (pentru camerele cu grup sanitar
propriu);
• 550.000 lei /camera dubla /noapte (pentru camerele cu grup sanitar
comun, pe hol)
• mic dejun: 100.000 lei /persoană /zi
• prânz: 200.000 lei /persoană /zi
• cina: 200.000 lei persoană /zi
19
 Pensiunea Criveanu 2** - 550.000 lei / camera dublă / noapte.
Stabilirea preţurilor / tarifelor pentru serviciile turistice reprezintă o sarcină dificilă
ce trebuie să ţină cont de caracteristicile ofertei şi de imaginea acesteia în rândul
turiştilor.
Distribuţia produsului turistic Horezu se realizează, în principal direct. În
ultimul timp, un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei
prin intermediul Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de
turişti. Oferta de cazare din oraşul Horezu este prezentă pe diferitele site-uri de
rezervări, în acest fel turistul fiind informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilităţi
de petrecere a timpului liber etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă
consumatorului – funcţionare non-stop, acoperire mondială, prezentare cu fotografii
color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, costuri relativ scăzute etc. – este un canal de
distribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai căutat.
Promovarea activităţii turistice pentru Staţiunea turistică Horezu urmăreşte
în primul rând recâştigarea pieţelor pierdute după anul 1989, concomitent cu
pătrunderea pe noi pieţe turistice. Acest obiectiv general este susţinut de alte obiective
specifice precum: crearea notorietăţii produsului turistic Horezu, atragerea de noi
segmente de turişti şi fidelizarea celor actuale.
Activitatea de promovare se bazează pe un mesaj care pune accentul, în
principal, pe originalitatea artei şi tradiţiei populare şi pe simbolurile zonei (Centrul de
ceramică Horezu, Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Hurez”, alte manifestări etno-
folclorice tradiţionale).
O prim pas de promovare a reprezentat-o conceperea unui site propriu, dat fiind
faptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Astfel, Asociaţia
TinEcoArt Horezu a realizat site-ul www.horezuonline.ro, unde sunt prezentate
informaţii despre oraş, oferta de cazare, evenimentele locale, turism şi o rubrică
destinată special simbolului oraşului, Cocoşul de Hurez. Obiectivul principal a fost
mediatizarea potenţialului turistic pe care îl are oraşul şi informaţii despre management-
ul său. Site-ul se adresează tuturor categoriilor de vârstă, din oraş şi din întreaga lume,
în special persoanelor pasionate de cultură, turism, călătorii şi nu numai. De asemenea
oferă multe informaţii de interes public pentru locuitorii oraşului. Aceştia pot accesa link-
ul primăriei de unde se pot informa cu privire la hotărârile adoptate de consiliul local,
proiectele realizate precum şi planurile de viitor.

20
 Pentru ediţia din 2005 a Târgului „Cocoşul de Hurez”, an jubiliar XXXV, au fost
trimise peste 800 de invitaţii de calitate şi grafică superioară. În anii anteriori numărul
invitaţiilor la acest eveniment nu depăşea 250, anul acesta acordându-se o mai mare
importanţă promovării târgului. De asemenea, a fost creată şi înregistrată la Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci, sigla „Cocoşul de Hurez”.
Oferta turistică a Oraşului Horezu este prezentă şi pe site-ul oficial al judeţului
Vâlcea, www.valceaturistica.ro, alături de alte zone turistice din judeţ.
Tot ca modalitate de promovare a oraşului, primăria Horezu a expediat scrisori
câtre ambasadele străine din ţara noastră, către bănci, firme economice şi comerciale şi
către diverse firme de turism, oferindu-le o prezentare a ofertei oraşului Horezu.

21
Site-ul Oraşului Horezu

22
 1.11. Calificarea forţei de muncă din turism
Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru
calitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe
piaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante
în alegerea unei destinaţii turistice.
Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ,
organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din
turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, sunt
recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari,
bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator.

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi

Oraşul Horezu dispune de un potenţial turistic, natural şi antropic, deosebit de
valoros, recunoscut la nivel naţional şi european. Acest potenţial trebuie însă pus în
valoare, iar pentru aceasta sunt necesare investiţii care să creeze condiţiile necesare
desfăşurării unei activităţi profitabile.
Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără:
starea tehnică actuală sau lipsa unor utilităţi tehnico-edilitare de bază, absolut
necesare pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii de turism în localitate;
starea necorespunzătoare a infrastructurii de acces spre obiectivele turistice;
structuri turistice de cazare şi agrement puţin diversificate;
lipsa unor amenajări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitarea
obiectivelor turistice;
servicii turistice insuficiente şi parţial corespunzătoare din punct de vedere
calitativ (în principal lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor,
modalităţi de petrecere a timpului liber);
slaba diversificare în ceea ce priveşte distribuţia produsului turistic Horezu;
lipsa colaborărilor cu agenţiile de turism, care să includă Horezu în
programele lor;

23
inexistenţa unei agenţii de turism care să promoveze oferta turistică a
oraşului;
lipsa activităţilor de marketing care să conducă la construirea imaginii de
destinaţie turistică;
caracterul sezonier al activităţilor turistice (mai-septembrie);
lipsa organizării unor evenimente care să acopere perioadele de extrasezon
(tabere de iniţiere în arta ceramicii sau a altor meşteşuguri);
promovare insuficientă pe plan naţional şi internaţional (insuficiente materiale
promoţionale).

24
 2. ANALIZA CERERII
Orice produs turistic operează pe o piaţă largă, dar nu poate satisface toţi
consumatorii. Aceştia sunt prea numeroşi, prea dispersaţi în spaţiu şi prea diferiţi în
privinţa cerinţelor şi nevoilor. Diversitatea formelor de turism practicabile, generate de
oferta turistică, atrage multe şi variate categorii de turişti. Pentru identificarea segmentelor
de turişti pentru oraşul Horezu au fost luate în calcul criterii de segmentare precum
localizarea geografică, caracteristici demografice şi psiho-grafice.
Segmentarea pieţei după localizarea geografică ajută la determinarea razei de
atracţie turistică a Staţiunii turistice Horezu, fluxul de turişti putând fi atras din perimetrul
naţional, local / regional sau de pe pieţele externe.
În afara turiştilor români interesaţi de valorile turistice ale oraşului Horezu, se
numără şi turiştii străini care asigură legături cu pieţe externe puternice din punct de
vedere turistic cum ar fi:
Franţa – turiştii francezi sunt atraşi de obiectele de artizanat. Legăturile dintre
şi această ţară s-au format chiar după revoluţia din 1989, când comune şi
sate din împrejurimi s-au înfrăţit cu un localităţi din Franţa.
Germania – datorită interesului manifestat de turiştii germani pentru obiectele
din ceramică. Pentru turistul german o vizită în România poate reprezenta şi
o întoarcere la origini, la tradiţie.
Caracteristicile demografice (vârsta, sexul, mărimea familiei, venitul, ocupaţia,
educaţia, religia, rasa şi naţionalitatea celor care se constituie în potenţiali consumatori ai
unei destinaţii turistice) influenţează în mod semnificativ comportamentul de cumpărare al
turiştilor. Variabilele demografice reprezintă criteriul cel mai des utilizat pentru
diferenţierea categoriilor de consumatori (segmentarea se realizează prin combinaţii de
criterii enumerate anterior). Acest lucru se datorează faptului că dorinţele consumatorilor,
preferinţele şi frecvenţa utilizării serviciilor sunt adeseori strict legate de aceste variabile.
Prin urmare, din acest punct de vedere avem de a face cu adulţi şi persoane de vârsta a
III-a, familii cu copii, tineri, persoane din mediul rural şi urban, cu venituri mici şi medii.
Segmentarea psiho-grafică constă în împărţirea cumpărătorilor pe categorii
distincte în funcţie de clasa socială, stilul de viaţă sau personalitatea fiecăruia.
Persoanele care fac parte din aceeaşi categorie pot avea un profil psiho-grafic foarte

25
diferit. Din aceste puncte de vedere segmentul de piaţă căruia se adresează oferta
turistică a oraşului Horezu poate fi caracterizat astfel: familişti, interesaţi de preţ, sociabili,
implicaţi în activităţi sociale şi culturale, viaţă activă – odihnă activă, iubitori de sport şi de
mişcare.
Analiza prezentată mai sus oferă o imagine calitativă cu privire la segmentul de
turişti actuali al oraşului Horezu. O evaluare completă trebuie însă să ţină cont şi de
evoluţia cantitativă a segmentului de turişti.
În acest scop a fost analizat anul 1989, când fenomenul turistic în România a atins
nivelul maxim şi perioada 2002 – 2004.
Principalii indicatori ai circulaţiei turistice în zona Horezu în anii 1989 şi 2002 -
2004 sunt prezentaţi în tabelul următor.
Tabel nr. 2.1.

Cererea turistică înregistrată în oraşul Horezu

Nr. turişti Înnoptări / an Durata medie a sejurului
Anii
Total Români Străini Total Români Străini Total Români Străini
1989 17.496 17.488 8 17.747 17.735 12 1,01 1,01 1,5
2002 9.741 8.274 1.467 15.976 13.486 2.490 1,64 1,63 1,70
2003 8.255 7.034 1.221 14.033 11.747 2.286 1,70 1,67 1,87
2004 9.993 8.258 1.735 17.588 14.203 3.385 1,76 1,72 1,95
Sursa: Pentru anul 1989 datele au fost preluate din evidenţele Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului
Turismului, iar pentru perioada anilor 2002 – 2004 datele au fost furnizate de Consiliul Local Horezu.

Analiza circulaţiei turistice pentru anul 1989, comparativ cu perioada 2002 – 2004
reflectă următoarele aspecte:
în 1989, circulaţia turistică în Horezu atinge un punct de maxim, moment care
coincide cu apropierea de un prag de saturare a cererii, înregistrând un număr de 17.496
turişti;
după 1990, ca urmare a deteriorării sensibile a condiţiilor de viaţă pentru
majoritatea populaţiei, precum şi a calităţii tot mai slabe a serviciilor turistice prestate,
circulaţia turistică prezintă o tendinţă descrescătoare în ritmuri accelerate (peste 10 %
anual). Scăderea calităţii serviciilor turistice i-a determinat pe cei cu posibilităţi financiare
mai ridicate să opteze pentru vacanţe în străinătate. Astfel numărul turiştilor s-a redus
substanţial;

26
 privitor la numărul înnoptărilor, acest indicator se menţine, pentru turiştii români
la valori apropiate, dar creşte de circa 282 de ori pentru turiştii străini;
indicatorul „durata medie a sejurului” a înregistrat, atât în 1989, cât şi în
perioada 2002 – 2004, o valoare foarte scăzută, situaţie explicabilă prin ponderea ridicată
a turismului itinerant, dar valoarea este în creştere constantă; în acelaşi timp, în cazul
turismului de sejur, se constată că turiştii preferă oraşele din apropiere, acestea
dispunând de unităţi de cazare mai numeroase, cu grad de confort mai ridicat şi mai
variate din punct de vedere tipologic;
se remarcă creşterea semnificativă a numărului de turişti străini, de la 8
persoane (0,46 % din total) în 1989, la 1.735 persoane (17,36 % din total) în 2004;
creşterea în anul 2004 faţă de anul 2003 este semnificativă, de 29,62 %;
tot după 1989, dimensiunile circulaţiei turistice nu sunt redate cu fidelitate de
către indicatorul “turişti cazaţi”, mai multe categorii de turişti (persoanele care merg în
vizită la rude şi / sau prieteni şi beneficiază de găzduire în locuinţele acestora, cei care
apelează la spaţiile de cazare neomologate – case ale localnicilor, camping-uri şi
popasuri turistice improvizate etc. – şi cei care îşi petrec vacanţele sau sfârşitul de
săptămână în reşedinţele secundare proprii), nefiind înregistraţi în statisticile oficiale;
potrivit unor evaluări ale autorităţilor locale, numărul acestora se ridică la o valoare
considerabilă.
Dat fiind faptul că numărul turiştilor cazaţi în structurile turistice din oraşul Horezu
nu reflectă cu exactitate circulaţia turistică, va fi luată în calcul şi prezentată situaţia
vizitatorilor înregistraţi la diferitele obiective turistice, precum şi a participanţilor la
manifestările culturale.

Tabelul nr. 2.2.

Situaţia numărului de vizitatori în oraşul Horezu

Obiectivul / 2002 2003 2004

Manifestarea Total Români Străini Total Români Străini Total
Străini
vizitatori vizitatori vizitatori
Mănăstirea Hurez 67.900 65.035 2.865 60.300 57.055 3.245 65.000 *
Galeria de Artă Populară 1.609 1.520 89 1.812 1.710 102 * *
Târgul ceramicii populare
„Cocoşul de Hurez” 5.500 4.565 935 7.000 5.810 1.190 18.200 *

Sursa: Consiliul Local Horezu

* date nedisponibile (nu există înregistrări)

27
 Informaţiile prezentate completează datele referitoare la cererea turistică,
reflectând mai fidel dimensiunile fenomenului turistic în oraşul Horezu. Pentru
manifestarea „Cocoşul de Hurez”, în anul 2005 s-au vândut peste 21.000 de bilete, ceea
ce arată o creştere semnificativă faţă de anul 2004.
Comparativ cu numărul turiştilor care au înnoptat în spaţiile de cazare din Horezu,
numărul vizitatorilor înregistraţi la obiectivele turistice este mult mai mare. O posibilă
explicaţie poate fi existenţa, în apropierea arealului studiat, a unor staţiuni balneare de
interes naţional (Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora) şi a reşedinţei de
judeţ (Municipiul Râmnicu-Vâlcea), aceste localităţi reprezentând sursa emitentă
principală a fluxurilor de vizitatori din zona Horezu.

28
 3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI
În oraşul Horezu, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice
prezente aici, este favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre care
principalele sunt turismul cultural-religios şi turismul etnocultural.
Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Horezu intră în competiţie
sunt zonele cu ofertă similară din regiunea învecinată oraşului. Aici se includ centre
etnografice, centre folclorice, sate turistice, zone de artă şi arhitectură populară, precum
şi complexe monastice din judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş, judeţe ce fac parte din
frumoasa zonă turistică „Oltenia de Sub Munte”.
Zonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin complex, unele
dintre zone fiind bogate atât în centre etnografice şi centre folclorice, cât şi în ansambluri
monastice. Este cazul zonei Muscelelor Argeşului, care grupează cele mai multe centre
etnografice şi mânăstiri dintre toate zonele mari concurente.
Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, strict din punct de vedere al
turismului etnocultural şi religios, sunt prezentate în tabelul nr. 3.1.
Tabelul nr. 3.1.
Localităţile concurente Oraşului Horezu
Artă şi
Produs Produs cultural-
Localitatea Produs folcloric arhitectură
etnografic religios
populară
JUDEŢUL VÂLCEA

Bărbăteşti Centru Centru folcloric Schitul Pătrunsa –

etnografic
Bujoreni – Muzeul satului biserică –
tradiţional vâlcean
Costeşti – – Mânăstirea Arnota, –
Mânăstirea Bistriţa
Măldăreşti Muzeu – biserică –
etnografic
Slătioara Centru – biserică –
etnografic
Râmnicu Vâlcea – – Mânăstirea Cornetu; –
biserici
Vlădeşti Centru – – –
etnografic
JUDEŢUL GORJ

Bumbeşti-Jiu – – Ruinele mânăstirii –

Vişina
Polovragi – – Mânăstirea –
Polovragi
Tismana – – Mânăstirea Centru produse
Tismana, Schitul artizanale,

29
 Cioclovina manifestări
tradiţionale
Ansamblu şi festival Manifestări
Târgu Jiu – biserici populare
folcloric
tradiţionale
JUDEŢUL ARGEŞ (zona Muscelelor Argeşului)

Câmpulung Manifestări
– – biserici populare
Muscel tradiţionale
Curtea de Argeş Muzeu etnografic – Biserici; ansamblul –
Curţii Domneşti
Aninoasa – – Mânăstirea –
Aninoasa
Corbi – – Mânăstirea Corbi –
Cotmeana – – Mânăstirea –
Cotmeana
Dragoslavele Centru etnografic – – –
Centru de artă şi
Lereşti Muzeu etnografic – – arhitectură
populară
Muşăteşti Centru etnografic – – –
Nămăieşti – – Mânăstirea –
Nămăieşti
Negraşi – Centru folcloric – –
Poieniţa Centru etnografic – – –
Podu Dâmboviţei – – – Sat turistic
Robaia Centru şi muzeu – Mânăstirea Robaia –
etnografic
Centru de artă şi
Rucăr – – – arhitectură
populară
Sălătrucu Centru etnografic Centru folcloric – –
Slănic – – Mânăstirea Slănic –
Tutana – – Mânăstirea Tutana –

Pentru analiza concurenţei a fost luată în calcul şi capacitatea de cazare. Astfel, în

tabelul nr. 3.2. este prezentată situaţia capacităţii de cazare pe oraşe, tipuri de unităţi şi
categorii de clasificare.
Tabelul nr. 3.2.
Capacitatea de cazare în principalele oraşe şi staţiuni concurente zonei Horezu

Tip unitate Număr unităţi Număr locuri

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*
JUDEŢUL VÂLCEA
BĂRBĂTEŞTI
Pensiune 2 - - 2 - 12 - - 12 -
TOTAL 2 - - 2 - 12 - - 12 -
BUJORENI
Pensiune 1 - 1 - - 6 - 6 - -
TOTAL 1 - 1 - - 6 - 6 - -
COSTEŞTI
Pensiune 6 - 1 5 - 31 - 6 25 -
TOTAL 6 - 1 5 - 31 - 6 25 -

30
 Tip unitate Număr unităţi Număr locuri
Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*
RÂMNICU-VÂLCEA
Hotel 5 - 1 2 2 429 - 51 261 117
Motel 1 - 1 - - 34 - 34 - -
Pensiune 38 - 3 35 - 267 - 28 239 -
Camping 1 - - - 1 281 - - - 281
Căsuţe turistice 2 - - - 2 218 - - - 218
TOTAL 47 - 5 37 5 1.229 - 113 500 616
TOTAL JUDEŢ 56 - 7 44 5 1.278 - 125 537 616
JUDEŢUL GORJ
BAIA DE FIER
Motel 1 - - - 1 60 - - - 60
Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -
TOTAL 2 - 1 - 1 80 - 20 - 60
NOVACI
Hotel pt. tineret 1 - 1 - - 36 - 36 - -
Vilă 2 - - 1 1 59 - 24 35 -
Pensiune 8 - 2 6 - 91 - 40 51 -
TOTAL 11 - 3 7 1 186 - 100 86 -
BUMBEŞTI-JIU
Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22
TOTAL 1 - - - 1 22 - - - 22
POLOVRAGI
Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -
TOTAL 1 - 1 - - 20 - 20 - -
TÂRGU JIU
Hotel 2 - - 2 - 372 - - 372 -
Hotel pt. tineret 1 - - 1 - 76 - - 76 -
Hostel 2 - 2 - - 88 - 88 - -
Motel 2 - - 2 - 100 - - 100 -
TOTAL 7 - 2 5 - 636 - 88 548 -
TISMANA
Hotel 1 - 1 - - 60 - 60 - -
Motel 1 - - - 1 39 - - - 39
Vilă 2 - - 2 - 33 - - 33 -
Cabană turistică 3 - 1 - 2 103 - 19 - 84
Pensiune 4 - - 4 - 28 - - 28 -
Bungalou 2 - - - 2 8 - - - 8
Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22
TOTAL 14 - 2 6 6 293 - 79 61 153
TOTAL JUDEŢ 36 - 9 18 9 1.237 - 307 695 235
JUDEŢUL ARGEŞ
CÂMPULUNG MUSCEL
Hotel 2 - - - 2 191 - - - 191
Vilă 1 - - 1 - 29 - - 29 -
Pensiune 7 1 4 2 - 86 6 52 28 -
TOTAL 10 1 4 3 2 306 6 52 57 191
CURTEA DE ARGEŞ
Hotel 3 - 1 1 1 307 - 43 224 40
Pensiune 1 - 1 - - 24 - 24 - -

31
 Tip unitate Număr unităţi Număr locuri
Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*
Camping 1 - - 1 - 58 - - 58 -
TOTAL 5 - 2 2 1 389 - 67 282 40
DRAGOSLAVELE
Pensiune 2 - - 2 - 27 - 27 - -
TOTAL 2 - - 2 - 27 - 27 - -
LEREŞTI
Motel 1 - - - 1 8 - - - 8
Cabană turistică 1 - - - 1 130 - - - 130
Pensiune 4 - - 4 - 29 - - 29 -
TOTAL 6 - - 4 2 167 - - 29 138
PODU DÂMBOVIŢEI
Pensiune 1 - - 1 - 5 - - 5 -
TOTAL 1 - - 1 - 5 - - 5 -
RUCĂR
Hotel 1 - - 1 - 38 - - 38 -
Motel 1 - - - 1 34 - - - 34
Vilă 1 1 - - - 32 32 - - -
Pensiune 29 - 2 25 2 311 - 17 280 14
TOTAL 32 1 2 26 3 415 32 17 318 48
TOTAL JUDEŢ 56 2 8 38 8 1.309 38 163 691 417
TOTAL
148 2 24 100 22 3.824 38 595 1.923 1.268
GENERAL

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro.

Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă un

punct slab comparativ cu oraşul Horezu. Singurele oraşe care depăşesc ca şi număr de
locuri capacitatea de cazare existentă în Horezu sunt Râmnicu-Vâlcea, Târgu Jiu,
Tismana, Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş şi Rucăr. Dintre acestea, trei sunt
reşedinţe de judeţ, explicând astfel existenţa unui număr superior de locuri de cazare.
Staţiunea turistică Horezu dispune de un potenţial turistic deosebit de valoros,
recunoscut la nivel naţional şi european. Acest lucru permite practicarea unor forme de
turism variate, Horezu evidenţiindu-se astfel de localităţile concurente.
Un punct slab al concurenţei mai reiese şi din faptul că Horezu este cel mai
important centru de ceramică smălţuită din România, cu o expoziţie etnografică
permanentă, argila folosită găsindu-se doar în Dealul Ulmului (Horezu). De asemenea,
Mânăstirea Hurez a fost înscrisă în anul 1999 pe lista patrimoniului universal, fiind
declarată monument UNESCO. Toate acestea conferă originalitate oraşului Horezu,
făcându-l să fie unic între localităţile concurente.

32
 Horezu dispune de reţele tehnico-edilitare (alimentare cu apă în sistem centralizat,
canalizare, telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică etc.), de o reţea educaţională
preuniversitară, de o infrastructură rutieră diversificată (drumuri naţionale, judeţene,
comunale, forestiere), de acces facil la infrastructura feroviară, şi de un mediu
înconjurător nepoluat cu noxe industriale. Existenţa unor structuri turistice de primire şi a
unei cereri turistice permanente pentru formele de turism practicate în zonă, fac din
Horezu un concurent puternic pentru orice altă zonă cu valenţe etnoculturale sau
religioase similare.
Horezu este astfel o zonă turistică extrem de valoroasă, în care se individualizează
cel mai bine valorile etnoculturale şi cultural-religioase. Din acest punct de vedere, piaţa
pe care Horezu îşi oferă valorile către turişti este una cu tendinţe de creştere. Turismul
cultural, cu componentele religioasă şi etnografică, începe să se afirme din ce în ce mai
mult şi în România, fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice
valoroase şi variate, care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Interesul
pentru vacanţele cu valenţe etnografice şi religioase este evidenţiat atât de creşterea
numărului de structuri de cazare, care vin să susţină activitatea turistică, cât şi de
creşterea numărului de turişti.

Afirmarea şi dezvoltarea turismului cultural reprezintă o soluţie de promovare în

spiritul dezvoltării durabile a oricărei destinaţii, ţinându-se cont de necesitatea de a se
realiza un echilibru între două mari tendinţe ale turismului: pe de o parte, promovarea
valorilor culturale şi tradiţionale unice, iar, pe de altă parte, protejarea acestora.

33
 4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA
PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM

Din analiza prezentată reiese că Oraşul Horezu beneficiază de un potenţial turistic

valoros şi de numeroase oportunităţi, astfel încât turismul să devină în perspectivă
activitatea economică principală a localităţii. De altfel, noul statul de „staţiune turistică”
obligă autorităţile locale la elaborarea unei strategii care să sprijine o activitate turistică
modernă, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, iar agenţii economici din
turism trebuie să opteze pentru servicii de cea mai bună calitate, la nivelul unui turism
competitiv pe plan naţional, dar şi european. Aceste aspecte sunt esenţiale pentru
recâştigarea pieţei existente la nivelul anului 1989 şi poziţionarea ofertei locale la nivelul
concurenţei.

Recomandări pentru autoritatea locală

⇒ Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare /
Planşa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate principală, având în vedere
noul statut de „staţiune turistică”, care prin definiţe, conform legii, reprezintă “localitatea
sau parte a unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţin
exclusiv realizarea produsului turistic, care dispune de resurse turistice naturale şi
antropice delimitată pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism…”.
⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un
Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea
activităţii turistice locale şi consultanţă pentru agenţii din turism.
⇒ Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant
în consilierea proprietarilor de gospodării cu un standard corespunzător, în scopul
clasificării acestora ca pensiuni turistice.
⇒ Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de
atuoritatea locală prin acordarea, prin Hotărâre de Consiliu, de facilităţi sau scutiri de taxe
pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei sau

34
prin invitarea în vederea participării la diverse târguri şi manifestări organizate de
primărie.
⇒ Proiectul PHARE CES 2004 – 2006, realizat în cadrul Asociaţiei Depresiunii
Horezu, cuprinde pentru Oraşul Horezu, activităţi investiţionale menite să contribuie la
dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi anume:
1. Reabilitarea centrului istoric al oraşului
2. Punct de informare – documentare turistică şi Centru expoziţional de
olărit + parcare (lângă liceu)
3. Amenajare Strada Romani şi Strada Neagota – „ Drumul mănăstirilor”
(drum turistic de acces şi de legătură între oraşul Horezu - Mănăstirea
Hurez - M. Bistriţa)
4. Reabilitarea parcării la Mănăstirea Hurez
5. Reamenajarea incintei de desfăşurare a Târgului „Cocoşul de Hurez”
6. Reabilitarea accesului în Oraşul Horezu
7. Reabilitarea Străzii Olari, pentru facilitarea accesului spre centrul de
olărit Olari.
⇒ Pentru dezvoltarea turismului în staţiunea turistică mai sunt necesare şi alte
activităţi investiţionale, precum:
- reabilitarea drumurilor de acces spre monumentele cultural-religioase
Biserica Urşani, Biserica Bălăneşti şi Biserica Romanii de Sus,
concomitent cu promovarea lor pe piaţă
- restaurarea picturii exterioare a Bisericii cu hramul “Intrarea în Biserică a
Maicii Domnului”, monument de arhitectură
- reabilitarea tuturor clădirilor vechi din zona
centrală a oraşului, dar şi din satele
componente şi punerea lor în evidenţă prin
aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile
- realizarea unei rute ocolitoare a DN 67, pentru
evitarea traversării oraşului, prin zona centrală, a
fluxului de autovehicole grele aflate în tranzit

35
 - realizarea unei baze de agrement (ştrand, terenuri de sport
multifuncţionale, alei de promenadă ş.a.) care să deservească turiştii
aflaţi în vacanţă, dar şi populaţia rezidenţială (un posibil amplasament ar
fi în Treapt, lângă terenul de fotbal (cu acces dinspre Campingul Ştejarii)
- marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturor
potecilor turistice care pleacă din zona oraşului spre Munţii Căpăţânii,
făcând legătura cu alte trasee marcate (traseele: Urşani – valea Uşani –
Vf. Urşani / intersecţie cu traseul nr. 31; Tănăseşti – Vf. Rotunda – Vf.
Urşani / intersecţie cu traseul nr. 31; Ifrimeşti – Capu Piscului – Măgura
lui Dobre – Şeaua Petriceaua / intersecţie cu traseul nr. 30; Romanii de
Sus – Valea Horezu – Vf. Măgura Albă – Vf. Clăbucet – Vf. Văleanu –
Creasta Ursu / intersecţie cu traseele nr. 9 şi 10; Valea Horezu –
Ifrimeşti / interecţie cu traseul nr. 32 – condiţie obligatorie şi pentru
obţinerea statutului de staţiune turistică;
- realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate şi
afişarea acesteia într-un panou, amplasat într-un loc vizibil;
- afişarea, la ambele intrări în oraş, pe DN 67, a panourilor personalizate
cu „STAŢIUNEA TURISTICĂ HOREZU”, alături de stema oraşului.
⇒ Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea de
evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în
media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, ambasade,
asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale.
⇒ În perspectiva diversificării activităţilor de turism în Staţiunea turistică Horezu,
Primăria va trebui să faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unui hotel
cu grad superior de confort (camere de 3 şi 4 stele), cu o capacitate de circa 70 locuri,
dotat cu sală de conferinţe utilată cu aparatură modernă.
⇒ Prin angajaţii Casei de cultură „C-tin Brâncoveanu” şi cu sprijinul profesorilor
de muzică trebuie reînviată viaţa culturală existentă înainte de anul 1989, şi anume:
reînfiinţarea echipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunii corale şi
organizarea de manifestări culturale / concursuri la nivel local, regional sau naţional.

36
 ⇒ Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a
populaţiei din zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt
aşadar un prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe
obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri, pot deveni un eveniment
care să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate.
Dacă este bine organizată, manifestarea va depăşi cu certitudine graniţele zonei. Însoţite
de o promovare agresivă, de slogane cu adresabilitate spre anumite grupuri ţintă, aceste
serbări pot deveni o “marcă” a localităţii, iar în timp s-ar putea crea o tradiţie. Antrenarea
în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un anume nivel de pregătire –
profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural - educativă - distractivă.
Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverse
teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de
fotografie tematică ş.a.

Recomandări pentru agenţii din turism

Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă
pentru toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă
concurenţei.
Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este
o garanţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o
investiţie pe termen lung.
Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă
realizate în decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în
alegerea unei destinaţii, de aceea trebuie să i se acorde atenţia cuvenită.
Având în vedere ca agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a
oraşului este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate.
Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu meşterii olari
în principal pentru organizarea unor cursuri de olărit, în cadrul cărora turiştii interesaţi pot
lua lecţii, contra cost, de la meşterii olari; ar putea deveni o afacere profitabilă pentru
ambii parteneri.

37
 Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit
turiştilor materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale
obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru
excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage
un număr din ce în ce mai mare de turişti.

38