STATIUNEA DURAU

JUDETUL NEAMT

1
Cuprins
I. Pontentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

2. Localizare şi organizare
3. Concepte şi definiţii de bază
4. Relieful
5. Clima
6. Reteaua hidrografica
7. Vegetatia
8. Flora
9. Fauna
10. Solurile
11. Natura protejata
12. Recomandari pentru tratare afectiuni

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic
2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială
3. Economia

III. Potentialul turistic, cultural, istoric

1. Muzee
2. Cetati
3. Centre etnofolclorice
4. Mestesugari
5. Manifestă ri culturale

IV. Turismul in judeţul Neamţ

1. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ
2. Structurile de primire turistică
3. Structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare
4. Factorii care determina dezvoltarea turismului
5. Dezvoltarea durabila a turismului in judeţul Neamţ

V. Indicatori turistici

VI. Anexe
VII. Bibliografie

2
 Capitolul I
Potentialul turistic natural

1.1. Prezentarea generala a statiunii

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.

Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor Ceahlau, in
judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65 km).
In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz de unde
se iau mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul national DN15 care pleaca
din Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul
national, din apropierea localitatilor Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe
drumul judetean care duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele
europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava) si E577 (care
vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.

1.2. Localizare şi organizare

Judeţul Neamţ se află în nord-estul Româ niei şi se încadrează , din punct de vedere
geografic, între 460 40' şi 470 20' latitudine nordică şi 250 43' şi 270 15' longitudine estică .
Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea
nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Româ niei

Poziţia geografică , varietatea condiţiilor naturale, prezenţa în judeţ a unor

aşeză minte culturale şi naţionale de o deosebită importanţă , numă rul mare de monumente
istorice, de arhitectură şi ale naturii, numă rul mare de mă nă stiri precum şi ospitalitatea
oamenilor de pe aceste meleaguri, au determinat creşterea cererii turistice în decursul
timpului.

Figură 1 Judeţul Neamţ evidenţiat pe harta României

3
 Judeţul Neamţ are urmă torii vecini: la nord Suceava, la vest Harghita, la sud Bacă u, la
est Iaşi şi Vaslui .

Poziţia geografică a judeţului Neamţ

Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Lungimea

hotarelor
comuna satul

Nord Brusturi-Dă gă neşti Oţă şti Suceava 102

Sud Câ ndeşti Pă dureni Bacă u 166

Est Stă niţa Vega Iaşi 125

Oniceni Pustieta Vaslui 17

Vest Borca Lunca Harghita 133

Sursa: Breviar Statistic 2009

Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul
Româ niei.1

 253.896 ha (43,06%) pă duri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

 283.368 ha (48,1%) terenuri cu foloşinţă agricolă
 10.380 ha (1,8%) cursuri de apă şi lacuri
 7.925 ha (1,3%) drumuri
 11.402 ha (1,9%) construcţii
 15.409 ha (2,6%) terenuri nefoloşite sau cu alte categorii de foloşinţă
Ţ inutul apare menţionat sub numele de Neamţ într-un document semnat de
Alexandru cel Bun în anul 1403.
Ceahlă u, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Se află la distanţe
de cca. 350 km de Bucureşti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timişoara sau cca. 480 km
de Constanţa, Judeţul Neamţ permite practicarea turismului în condiţii optime în tot cursul
anului. deoarece dispune de drumuri modernizate, de o reţea bogată de hoteluri, hanuri şi
popasuri turistice.
Judeţul Neamţ este înfră ţit din 1991 cu regiunea Champagne - Ardenne, fiind primul
judeţ care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală . Numeroase comune s-au înfră ţit cu
localită ţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia
sau Danemarca.

1
Dir. Jud. de Statistică Neamţ
4
 1.3. Concepte şi definiţii de bază
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin
atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele
turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajă ri
corespunză toare.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:

 Potenţialul turistic (natural şi antropic);

 Infrastructură (generală şi turistică );
 Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice- reprezintă
materia primă pentru activită ţile turistice.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul râ nd,
resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneo - climaterice, clima, vegetaţia,
fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie
baza ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în
circuitele turistice. Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice pe
care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă ,
hidrografie, faună , floră ) inclusiv caracteristici modificate sau amenajă ri ale acestora.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâ na

omului menite să îmbogă ţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic
natural, asigurâ nd premisele transformă rii acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică
efectivă .

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale

creaţiei umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui
teritoriu sau al unei aşeză ri umane considerate ca avâ nd valoare turistică sau constituind
bază de existenţă pentru turism.

Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii

capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul
sosirii la locul de plecare 2

Produsul turistic este constituit atâ t din bunuri materiale, câ t şi din servicii.3

2
A.Parenteau, Marketing pratique du tourism d-accueil, 2eme edition, Editions Jacques Lenore, Paris, 1993
3
Gherasim Toader, Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
5
 H Medlik consideră produsul turistic ca un ”4amalgam de elemente tangibile şi
intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică ”

Produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o

activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic;

Pachet de servicii - combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele

urmă toare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii
reprezentâ nd o parte semnificativã din pachet, atunci câ nd sunt vâ ndute sau oferite spre
vâ nzare la un preţ global şi atunci câ nd aceste prestaţii depă şesc 24 de ore.

Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtă torilor de ofertă

turistică materializată prin producţia turistică , cu cele ale purtă torilor cererii turistice5

Infrastructura este de două feluri:

- infrastructura generală ;
- infrastructura turistică .

Infrastructura generală :
- Reţeaua de transport comunicaţii;
- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă , energie electrică şi termică );
- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală );
- Reţeaua comercială şi prestă ri servicii;
- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.

Infrastructura turistică :
- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pâ rtie de schi;
- Grupuri administrative gospodă reşti;
- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;
- Că i de comunicaţie.

Structurile turistice
Sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor
şi obiectivelor sale economico-sociale.
Cuprind:
1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);
2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);
3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);
4.Structuri tratament balnear;
5.Structuri de transport turistic

4
The Product Formulation in Tourism, în AIEST, „Tourisme et Marketing” nr. 13 , 1973.
5
Niţă Ilie Piaţa turistică, Editura Ecran magazin, Braşov, 2000,
6
 Patrimoniul turistic

Potenţialul turistic Infrastructură

Structuri turistice

Natural Antropic Generală Turistică

Componentele Cultural istoric

cadrului natural
inclusive cele Tehnico -
economic -Reţeaua de transport --Structuri
Reţeaua de primire
transport pe
(hoteluri,
modificate de
comunicaţii; cablu în staţiuni
moteluri, cabane,montane
vile); şi
om Socio – pârtie de schi;
demografic -Reţeaua tehnico-sanitară - Structuri pentru servirea mesei
(alimentare cu apă, energie - Grupuri administrative
(restaurante, autoservire);
electrică şi termică); gospodăreşti;
- Structuri agrement (cluburi
-Reţeaua edilitar-urbană - Reţeaua tehnico-sanitară
agrement, cazinouri);
(construcţii, pietonală); pentru staţiuni turistice şi
-obiective
Structuri distractive;
tratament balnear;
-Reţeaua comercială şi prestări
servicii; --Structuri de transport turistic.
Căi de comunicaţie.

-Reţeaua administrativă şi de
asigurare a populaţiei.

7
 8
Natura ocrotită
Prelucrare după V. Glă van – Geografia turismului în Româ nia, Editura Institutului de Management – Turism EDEN, Bucureşti, 1996
Rezervaţii naturale, parcuri naţionale şi rezervaţii ale
biosferei
Fauna
Structura potenţialului turistic natural

Fond cinegetic, fond piscicol, specii faunistice ocrotite,

rezervaţii naturale
Vegetaţia
Tipuri de păduri, floră specifică, rezervaţii naturale
Hidrografia
Ape freatice şi ape minerale, râuri lacuri monumente
ale naturii
Clima
Temperaturaa aerului şi a apei, precipitaţii lichide,
stratul de zăpadă, durata de strălucire a soarelui
Relief şi geologie
Trepte şi forme de relief , forme bizare de relief, structuri
geologice şi fenomene geologice
 Structura potenţialului turistic antropic

Cultural –istoric Tehnico – economic Socio-demografice

Vestigii arheologice Amenajări Populaţie

hidroenergetice, lacuri de
Monumente istorice de artă şi acumulare Aşezări:
arhitectură
Urbane
Canale de navigaţie,
Elemente de etnografie şi Rurale
drumuri şi poduri
folclor
Diferite unităţi economice
Instituţii şi evenimente
Prelucrare după R: Minciu Economia turismului în Româ nia, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
cultural - istorice

9
 1.4. Relieful

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a Româ niei şi se suprapune

parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. De la vest
la est relieful coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd în
valea largă cu caracter de culoar a Siretului

Unită ţi de relief predominante în judeţul Neamţ sunt cea muntoasă ,

reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlă u, munţii
Hă şmaş, munţii Tarcă u şi munţii Stâ nişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa
judeţului). Unitatea subcarpatică , este reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti . şi cea
de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.. O frumoasă extensiune o au dealurile
subcarpatice, fiind marcate de culmi (Dealul Pleşului) ce ating peste 900 m înă lţime şi
care flanchează depresiuni de tip subcarpatice, alungite nord sud Prezenţa calcarelor se
înscrie prin ansamblul de forme carstice ale Cheilor Bicazului. Culoarul Siretului se
lă rgeşte prin terase bine dezvoltate în special în preajma confluenţei cu râ ul Moldova. În
zona municipiului Roman întâ lnim un mic sector din Podişul Moldovenesc.

Ceahlă u, considerat în vechime ”muntele sfâ nt”, domină întregul ţinut al

Moldovei. De pe piscurile sale înalte pot fi admirate cascada Duruitoarea şi formaţiunile
geologice Toaca şi Dochia . Ceahlă ul tronează în mijlocul Carpaţilor Ră să riteni. Este
delimitat de munţii din jur prin vă i largi: la nord valea Bistricioarei , spre nord – est,
Valea Bistriţei şi lacul de acumulare Izvorul Muntelui–Bicaz , valea Bicazului face
hotarul spre sud – est, că tre vest, Valea Bistra şi Valea Pintecului. 6
Ceahlă u este cel mai impună tor din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali (Dacici,
cum li se mai spunea odinioară ), fiind situat în partea centrală a acestora, mai precis la
intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260 E. Zona cea mai înaltă a muntelui este
reprezentată de un platou central, cu o lă ţime de 1 km şi o lungime de 6 km, dispus pe
direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se face brusc, printr-o
centură de abrupturi cu înă lţimi de 300-500 m
Culmea centrală a masivului este dominată de câ teva vâ rfuri: Ocolaşul Mare (1907m ) ,
Toaca (1904 m), Panaghia (1845m ), Bâ tca (1845 m ), Lespezi (1802 m ). Din depă rtare ,
silueta vâ rfului Toaca şi Panaghia seamă nă cu acoperişul unei biserici cu turn.7
Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, masivul Ceahlă u este cel
mai impresionant, atâ t prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, câ t şi prin aspectul
să u impună tor. Toate acestea l-a fă cut unul dintre munţii cei mai că utaţi de că tre turiştii
din ţară , dar şi din stră ină tate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă
magico-mitologică , imaginea Ceahlă ului se reflectă distinct în paginile de literatură sau
în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului.

6
Albotă Mihail Gabriel Munţii Ceahlău, Editura Abeona, Bucureşti, 1992
7
Tomescu Nicolae Satul despre e însuşi Editura Ankarom, Iaşi , 1998,

10
 La punctul de întâ lnire dintre judeţul Neamţ cu Harghita, întâ lnim un spaţiu
magnific Cheile Bicazului, chei in Carpaţii Orientali, pe valea râ ului Bicaz, fă câ nd legă tura
intre Transilvania şi Moldova, care sunt stră bă tute de o şosea serpentină . Se află doar la
3 km. de staţiune. Pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" un masiv stâ ncos de 1120
m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al că rui vâ rf este ţinta alpiniştilor .

Unitatea subcarpatică , situată la est de aria montană , cuprinde, pe teritoriul

judeţului, depresiunile Neamţ, Cracă u – Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlă u.
Subcarpaţii Moldovei, cu o suprafaţă de 5000 km2, constituie o fâ şie marginală a
Carpaţilor Orientali şi se întind între Valea Moldovei şi Valea Trotuşului, pe o distanţă de
160 km. Caracteristica generală a reliefului este dată de un singur râ nd de depresiuni
submontane mari, închise spre exterior de înă lţimi cu structură cutată sau cu caracter
piemontan.8.
Oraşul Piatra-Neamţ (altitudine 310 m) este situat la extremitatea de nord a
depresiunii Cracă u - Bistriţa, fiind stră juit de culmile Munţilor Goşmanului şi
Stâ nişoarei.
Oraşul Piatra Neamţ este dominat de înă lţimile Cozla (650 m alt.), Câ rloman
(617 m alt.), Cernegura (851 m alt.) şi Pietricica (532 m alt.).
Oraşul Tâ rgu- Neamţ este situat în cea mai nordică depresiune subcarpatică ,
numită depresiunea Ozana - Topoliţa (G. Davidescu, 1969), după râ urile care o drenează ,
cunoscută şi sub numele de Depresiunea Neamţului (M. David, 1932) sau Depresiunea
Nemţişorului (N. Popp, 1936).

David M. considera Depresiunea Neamţ” una din cele mai desă vâ rşite
depresiuni subcarpatice din ţara noastră ” .Are forma unui trapez cu latura mare spre
munte bine închisă din toate pă rţile, cu înă lţimi proeminente, dar cu porţi de legă tură
mai ales că tre ră să rit spre valea Moldovei Limita dintre depresiune şi munţi se află în
jurul altitudinii de 600 - 680 m. Lungimea depresiunii este de circa 28 km, iar lă ţimea de
3 - 14 km. Oraşul Tâ rgu- Neamţ este situat la extremitatea nord-estică a depresiunii,
între două porţi care stră juiesc Valea Ozanei: Culmea Pleşului şi dealul Boiştea.

Localitatea este extinsă în suprafaţă pe o vale largă , cu orientare aproape vest-

est, la baza că reia este albia râ ului Ozana (Neamţ), adesea despletită, limitată de o luncă
largă, de zeci sau chiar de sute de metri, şi de două terase în trepte distincte, pe care este
situat satul Humuleşti. Că tre nord, o culme submontană falnică (Culmea Pleşului)
domină oraşul, iar spre sud valea este închisă de dealurile Movilelor, Humuleşti şi Ocea.

La sud şi sud-vest de oraşul Tâ rgu- Neamţ, se gă sesc dealurile Bră dă ţel,

Osoiului, Olarului ş i Carpeni . Culmea Pleşului, cu o lungime de 24 km, este situată la
nord, şi are înă lţimea maximă de 913 m, care descreşte spre sud-est. în dreptul oraşului
Tâ rgu -Neamţ. Vâ rful Vâ nă tori are altitudinea de 623 m, dominâ nd cu aproape 250 m
albia râ ului Ozana, printr-un abrupt stâ ncos.

8
Tufescu Victor Subcarpaţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996

11
 .În Culmea Pleş ului apele de ş iroire au să pat, în decursul timpului, vă i cu
versanţi pră pă stioşi.

Dealul Boiş tea este situat pe latura sud-estică a oraşului Tâ rgu - Neamţ,
pe partea dreaptă a râ ului Ozana, la ieşirea din depresiunea subcarpatică . Are altitudinea
maximă de 582 m.

Lunca râ ului Ozana (Neamţ) reprezintă un relief de acumulare format din

depozite aluvionare (pietriş, bolovă niş, nisip şi argilă ) cu o grosime maximă de 6 m,.
Lunca este bine dezvoltată .

Depresiunea Cracă u Bistriţa are o lungime de 50 Km şi o lă ţime de aproape 20

Km. Cu relieful ei puţin accidentat, cu vă i largi, şi terase netede, cu întinse terenuri
cultivate agricol pare mai mult un ţinut colinar ce pă trunde pâ nă în preajma munţilor.
Dacă în partea apuseană munţii alcă tuiesc o limită clară în partea ră să riteană
depresiunea este mai deschisă cu aparenţe de continuitate cu zona deluroasă . Marginea
dinspre munte este marcată de ramurile Culmii Stînişoarei la nord şi de cele ale Culmii
Goşmanu la sud despă rţite de valea Bistriţei.9.

Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa
centrala a Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului.
Muntele Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1
800 m: Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1
907 m; abrupturi puternice dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare,
Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului; cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a
statiunii; intinse paduri de brad si foioase, care adapostesc un important fond cinegetic
si numeroase specii floristice ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu
biserica refacuta (1830 - 1838); in apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797
m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele Ceahlau este declarat Parc National.

1.5. Clima

Clima, în ansamblul judeţului, este temperat – continentală , cu particularită ţile

specifice pă rţii de est a ţă rii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de
particularită ţile circulaţiei atmosferice impuse de formele şi fragmentarea reliefului, câ t
şi de suprafeţele întinse de lacuri ale amenajă rilor hidroenergetice ale râ ului Bistriţa.

Clima este în general blâ ndă , cu veri scurte dar plă cute şi ierni domoale. Din
datele statistice se cunoaşte că temperatura maximă înregistrată pâ nă acum a fost de
38,6 C iar minima a fost de -32 C.

9
Tufescu Victor Subcarpaţii, Editura Ştiinşifică, Bucureşti, 1996

12
 Temperatura medie anuală creşte progresiv din zona montană spre est, spre
regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Valorile extreme absolute ale temperaturii
aerului indică importanţa factorilor locali în modificarea stă rii generale a vremii.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2 °C. Luna cu temperatura medie cea mai
scă zută este ianuarie (-3,8°C), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie
(19,5°C ). Amplitudinea termică anuală este de 23,3°C. Iernile nu sunt prea reci, media
fiind de –2,4°C. Numă rul zilelor cu îngheţ este în medie de 115 pe an Primele zile cu
îngheţ apar de obicei în a doua decadă a lunii octombrie, iar ultimele zile de îngheţ apar
în a doua decadă a lunii aprilie.

Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie anuală de 76%.

Dinamica atmosferei are caracteristici neregulate în frecvenţă durată

,intensitate ,direcţie şi manifestare prezentâ nd un calm pronunţat. Vâ nturile
dominante sunt cele de nord-vest urmate de cele de sud-vest. Vâ ntul în sectorul
montan are frecvenţa cea mai mare din sectorul vestic şi nord-vestic, cu viteze medii
de 6-7 m/s şi intensită ţi maxime ce pot depă şi 40 m/s în perioada de iarnă . Regiunile
de podiş sunt deschise spre circulaţia atmosferică din est. În zona Piatra Neamţ, în
sezonul cald, se manifestă pregnant vâ ntul de munte-vale.
Precipitaţiile medii multianuale înregistrează valori maxime in zona montană
(Ceahlă u-munte 684,9 mm; Ceahlă u-sat 612,8 mm) scă zâ nd spre est: 614,3 mm în Tâ rgu
Neamţ, 607,5 mm în Piatra Neamţ şi 503,6 mm în Roman.

Din punctul de vedere al condiţiilor climatice, Masivul Ceahlă u se situează în

cadrul unui climat temperat - moderat continental, în care se disting două etaje
determinate de altitudine:
 ţinutul climatic al munţilor înalţi;
 ţinutul climatic al munţilor mijlocii.
Condiţiile sunt destul de vitrege mai ales în perioada rece a anului care ţine
6-8 luni.
Datele înregistrate indică temperatura medie anuală de 0,7 C pe vâ rful Toaca
şi 7,2 C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, câ nd
temperatura medie pe vâ rful Toaca se situează în jurul valorii de 18 C şi respectiv în
ianuarie, câ nd se înregistrează o temperatură medie de -30 C. În zona platoului înalt
numă rul zilelor cu îngheţ din timpul anului este în jur de 200, acest fenomen putâ nd
apă rea şi în anotimpul de vară .
Nebulozitatea înregistrează valori ridicate datorate apropierii vâ rfului Toaca
(1900 m alt.) de nivelul de formare a norilor. Astfel, nebulozitatea atinge maximum în
anotimpul rece şi primă vara, iar în intervalul iulie-octombrie numă rul zilelor senine
creşte, avâ nd maximul în luna octombrie. Media anuală a precipitaţiilor în Masivul
Ceahlă u este de peste 700 mm, din care 60-75% se înregistrează în perioada de
primă vară şi vară . Precipitaţiile sub formă de ză padă pot să cadă în orice lună a anului.
Un fenomen deosebit de frecvent este ceaţa, care se produce în 70% din zilele anului.

13
 Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente
mai reci si umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta
interes persistenta si grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada
octombrie – aprilie, cu o grasime medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat, puternic
ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de producere a avalanselor este mai rar, pe
suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1 500 m, mai ales in perimetrul
abruptuilor de pe culmile inalte.
Factori naturali de cura:
Durau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si
alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de cura.

1.6. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râ urilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km.

Principalele cursuri de apă în judeţul Neamţ

Denumirea cursului de Lungimea pe teritoriul Lungimea pe teritoriul

apă judeţului României

Bistriţa 118 283

Moldova 70 213

Cracă u 58 58

Ozana 54 54

Siretul 42 559

Valea Neagră 40 40

Topoliţa 30 30

Tarcă u 29 29

Bicazul 27 42

Cuejdiu 26 26

Bistricioara 14 55
Sursa:Breviar Statistic 2009
14
 Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râ uri ale judeţului sunt
Siret, Moldova şi Bistriţa.
Principalul râ u este Bistriţa, avâ nd o lungime pe teritoriul judeţului de
118,0 km, urmat de râ ul Moldova (70,0 km), Cracă u (58,0 km), Ozana (54,0 km), Siret
(42,1 km). În regimul de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar
cele din topirea ză pezii între 30-40%.Ceahlă ul se bucură de o bogată reţea de ape
subterane provenite din precipitaţii care alimentează izvoare cu debite variabile dar
permanente
Alexandru Vlahuţă în cartea “Româ nia Pitorească „scrie „Multe râ uri s-aruncă
din strâ mtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câ mpii, nici unul nu deschide în
bă tă liştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecă toare ca Bistriţa Moldovei.”
Bistriţa îşi are izvorul în munţii Rodnei dintr-un lac mic de unde porneşte un
fir de apă numit Bistricioara10
Bistriţa are urmă torii afluenţi : Bicaz Tarcă u, Cracă u. Cuejdi afluent al
Bistriţei .stră bate municipiul Piatra Neamţ. Printre pâ râ iaşele cu debite variabile mai pot
fi amintite: Doamna, Să rata, Că rbunoasa, Valea Viei,
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale: Izvorul Muntelui,
Pâ ngă raţi, Vaduri, Bâ tca Doamnei.

Lacurile existente pe teritoriul judeţului Neamţ

Denumirea Tipul genetic Localitatea Suprafaţa lacului

lacului (ha)

Izvorul Muntelui Lac artificial Bicaz, Hangu, Poiana Teiului, Ceahlă u 3126

Pâ ngă raţi Lac artificial Pâ ngă raţi 155

Vaduri Lac artificial Viişoara 120

Bâ tca Doamnei Lac artificial Piatra Neamţ 235

Sursa:Breviar Statistic 2004

Zona oraşului Tâ rgu Neamţ este bogată în ape subterane de stratificaţie şi

în strate acvifere freatice. Reţeaua hidrografică de suprafaţă aparţine bazinului râ ului
Ozana, afluent pe dreapta al Moldovei. Acesta izvoră şte din zona montană de sub
vâ rful Hă lă uca şi stră bate depresiunea intramontană Pipirig după care pă trunde în
depresiunea subcarpatică Ozana - Topoliţa (Neamţului) , pe care o stră bate de la vest

10
Ciobanu N. Ion Plutăritul pe Bistriţa, Editura NONA , Piatra Neamţ, 2004

15
 la est, traversează oraşul Tâ rgu Neamţ şi se varsă în Moldova în aval de localitatea
Timişeşti, avâ nd o lungime de 57,2 Km.
Elementele hidrografice din Masivul Ceahlă u reflectă gradul de umiditate
determinat de condiţiile climatice, în strâ nsă legă tură cu apele subterane şi cu vegetaţia.
Apele de suprafaţă aparţin în întregime bazinului hidrografic al Bistriţei, fiind
reprezentate de o reţea deasă de râ uri cu dispunere divergentă . Afluenţii direcţi ai râ ului
Bistriţa, de pe versantul estic al muntelui, sunt: Coşuşna, Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul
Alb, Ţ iflicul, Ră pciuniţa şi Schitul. Bistricioara colectează pâ raiele de pe versantul nord-
vestic, cel mai important fiind Pinticul.
De pe versantul sudic şi sud-vestic, Bicazul colectează pâ raiele Chişirig,
Neagra, Hamzoaia, Jidanului. Izvoarele principalelor pâ raie din Ceahlă u se află la baza
abrupturilor conglomeratice, fiind rezultatul apelor subterane cantonate în acumulă rile
de grohotiş. Obâ rşiile acestor izvoare se află la 1000-1300 m altitudine peste acestea,
pâ raiele avâ nd caracter torenţial.
Râ urile mici devin semipermanente în zona de deal, ceea ce a dus la
construirea de iazuri

1.7. Vegetatia

Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51%
din suprafaţă ) şi într-o mică mă sură silvostepei, care pă trunde pe Valea Siretului. Cea
mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pă durile amestecate, limita sa superioară
ajungâ nd  pâ nă la 1500 m în Munţii Tarcă u, de unde coboară în regiunea subcarpatică ,
sub 500m. O atenţie deosebită se acordă protejă rii florei şi faunei, care constituie
adevă rate monumente ale naturii. Parcul Naţional Ceahlă u, cu o suprafaţă de 5200 ha,
cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ, adă posteşte numeroase specii rare de plante
şi animale, cum ar fi: floarea de colţ, laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra
neagră , râ sul etc. Pe Valea Tarcă ului se întinde rezervaţia forestieră Goşman, un codru
cu specii de fag şi conifere a că ror vâ rstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La
Branişte, lâ ngă Tâ rgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se pă strează o pă dure de stejar cu
exemplare de peste 300 de ani. Între localită tile Agapia şi Vă ratec sunt două rezervaţii
sugestiv intitulate “codrii de aramă ” şi “pă durea de argini” în care predomină gorunul şi
mesteacă nul şi a că ror denumire se  datorează lui Eminescu, bun cunoscă tor al acestor
meleaguri. În apropierea Mă nă stirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună
Carpatină “Dragoş Vodă ”.

A. Flora

16
 “Câ nd a apă rut omul, floarea mâ ndră sau modestă , superbă sau delicată , plină
de miresme, cucerise toate locurile de pe pă mâ nt, unde vegetaţia era posibilă ”11.

Flora prezentă în judeţul -Neamţ este destul de bogată şi variată . În pă durile

din jur se întâ lnesc în general conifere (brad, molid şi pin) şi foioase (fag, mesteacă n,
carpen, stejar, cireş, mă r, plop) dar şi arbuşti (corn, mă ceş, alun etc.), ală turi de
numeroase specii de graminee, flori şi plante caracteristice stepei.
Gorunii seculari de lâ ngă Vă ratic sunt cuprinşi în rezervaţia naturală Codrii de
Aramă , iar mestecenii seculari din aceeaşi zonă aparţin rezervaţiei Pă durea de argint.
Rezervaţia naturală Braniştea de la Nemţişor cuprinde stejari seculari.
Întâ lnim pă duri de fag şi carpen între satul Nemţisor şi Tâ rgul Neamţ şi
pă duri de fag şi ră şinoase în jurul Mă nă stirii Neamţ. În pă durile de fag sau fag şi carpen
se întâ lnesc arbori izolaţi de brad alb, paltin de munte, plop tremură tor şi tei argintiu.
Primă vara înaintea înfrunzirii arborilor apar câ teva plante: trei răi, brebenei,
păştiţa, horşti. Primăvara apar brâ nduşele de primă vară Ghiocelul mă seaua ciutei
viorelele ciuboţica cucului pă ştiţa galbenă . şi floarea paş telui 12

După închiderea coroanelor au condiţii de dezvoltare doar plantele iubitoare

de umbră .Cele mai întâ lnite sunt : vinariţa şi breiul. Pe lâ ngă aceste plante mai apar şi
ferigi, colţişori, , mă crişul iepurelui, ciocul berzei . lă cră miţă , perişor, vulturică , alior,
să nişoară , fragi
Vara pă durile de fag sunt monotone pentru că plantele ierboase dispar.
Toamna după că derea frunzelor unele plante îşi intensifică creşterea dâ nd pă durii un
aspect mai viu
Pe versanţii montani dintre Mă nă stirea Agapia şi Vă ratic sunt pă duri de fag şi
conifere. Fagul este însoţit de bradul alb şi, uneori, de exemplare izolate de paltin,
molid, mesteacă n ş i carpen. Subarboretul lipseşte aproape complet ş i în mod cu
totul întâ mplă tor apar exemplare de pă ducel ,alun , soc şi zmeură .

Flora prezentă în împrejurimile oraşului Piatra-Neamţ este destul de bogată şi

variată . În pă durile din jur se întâ lnesc în general conifere (brad, molid şi pin) şi foioase
(fag, mesteacă n, carpen, stejar, cireş, mă r, plop) dar şi arbuşti (corn, mă ceş, alun etc.),
ală turi de numeroase specii de graminee, flori şi plante caracteristice stepei.
În rezervaţiile naturale ale judeţului au fost identificaţi peste 3.000 taxoni,
plante inferioare şi superioare, dintre care peste 60 taxoni endemici
In vegetaţia masivului Ceahlă u se întâ lnesc relicve terţiare şi cuaternare,
precum şi endemisme carpatice, în acest masiv existâ nd 33,2% din speciile floristice ale
ţă rii.

11
Emil Pop, din prefaţa la volumul Flori din România de Rodica Rarău Richiceanu şi dr. Mircea Richiceanu, Editura
Meridiane, Bucureşti,1964.
12
Ioan Stănescu, Maşivul Ceahlău, capitol în Cercetări în Geografia României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1980,

17
 Munţii Ceahlă u adă postesc cinci specii dintre florile declarate monumente ale
naturii şi aici au fost identificate 30 de specii de plante endemisme carpatice dintre care
10 sunt endemisme locale.
Ceahlă ul adăposteşte, după cercetătorul Dr. Valeriu Zanoschi, 344 specii
euroasiatice, 129 specii europene, 117 specii circumpolare, 112 specii central europene,
125 specii alpine, 65 specii cosmopolite, 45 specii continentale, 38 specii mediteraneene,
26 specii daco-balcanice şi altele.

În Ceahlă u, cercetă torii semnalează o serie de asemenea relicve, care

înnobilează peisajul floristic al muntelui.

 Opaiţa de stâ ncă

 Coada iepurelui
 Iarba surzilor
 Mixandra să lbatică de munte
Unele plante au trecut prin glaciaţiuni, iar după încălzirea climei s-au retras în
regiunea alpină , devenind relicve glaciare.

În Ceahlă u gă sim astă zi

 arginţica
 gâ scariţa de munte
 Foaia grasă
 Toporaşul galben de munte
 Floarea reginei sau albumiţa) 13
În jgheaburile şi vâ lcelele ce stră bat pă durile, mulţimea de flori se îndreaptă
spre lumină : degetă ruţul cu delicaţii clopoţei violeţi cu marginile franjurate, gă lbenelele
de munte şi sisinei de munte sau flori de nu-mă -uita de un albastru intens primule ,
violete albe sau albastre, ghinţura de primă vară , untul vacii papucul doamnei saxifraga
roşie primula aurie

"Ceahlă ul este o insula cu flori cum rar se găseşte . Toate se aduna astfel pentru
ca urcuşul Ceahlă ului să reprezinte scara raiului, timp preţuit pentru trup, pentru minte,
dar mai ales pentru suflet"14

Vara apar sâ nzienele orhideele, care îşi împrăştie parfumul lor cu dă rnicie,
margaretele, gladiolele să lbatice , să biuţe, stupiniţele, bulbucii cujda arnică , vâ rtejul
pă mâ ntului iarba roşioară , capul şarpelui, degetă ruţii, barba ungurului ,garofîţele.,
ochiul-boului de munte , sâ ngele voinicului .

13
Valeriu Zanoschi, Flora şi vegetaţia maşivului Ceahlău, teză de doctorat, 1971,

14
I. simionescu, Prin munţii noştri, ediţie îngrijită de Vaşile Netea, Editura pentru turism, Bucureşti, 1973.

18
 La altitudinea de 1750-1850 m întâ lnim plante pitice, rezistente la asprimea
climei jneapă nul, ienupă rul, afinul, merişorul, bujorul de munte.

1.8. Fauna

Fauna beneficiază de adă postul pă durilor de foioase şi conifere, clima şi

relieful variat asigurâ nd condiţii prielnice de trai.
Caracteristica faunistică a zonei subcarpatice este dată de eterogenitatea
taxonomică şi ecologică a elementelor constitutive, datorită posibilită ţilor de pă trundere
şi de deplasare, în ambele sensuri, ale unor elemente montane sau de podiş. Numeroase
sunt speciile de interes cinegetic: că prioara , mistreţul ,jderul, vulpea şi iepurele . Ursul a
coborâ t din zona montană , extinzâ ndu-şi arealul în dealurile subcarpatice, ca urmare a
mă surilor de protecţie. în apropierea Mă nă stirii- Neamţ, În pă durea Dumbrava, există o
rezervaţie de creştere a zimbrilor. În pă duri şi livezi pot fi vă zute veveriţa şoarecele-
gulerat, pâ rşul-mare şoimuleţul- de-seară , ciocă nitoarea-verzuie , sturzul-câ ntă tor
porumbelul-gulerat etc.

Dintre reptile, se întâ lnesc şopâ rla-de- munte , guşterul şerpi iar dintre
amfibii, broasca-brună , brotă celul broasca-de- pă dure şi salamandra .

Râ ul Ozana şi afluenţii să i sunt populaţi de boişteni şi scobari

În lacul de acumulare Izvorul Muntelui există 13 specii din fauna piscicolă a

ţă rii.
În masivul Ceahlă u există aproximativ. 30 de specii de mamifere din cele
aproape 100 care tră iesc in Româ nia, aproximativ. 60 de specii de pă să ri din cele 350 şi
12 specii de reptile şi batracieni din cele 40 de specii cunoscute in ţară . Munţii Ceahlă u
adă postesc 2 mamifere din cele 32 de specii ocrotite prin lege pe teritoriul Româ niei şi
câ teva din cele 26 de specii de pă să ri ocrotite.
Mamiferele constituie elementul de podoabă al muntelui. Capra neagră , ciuta
şi cerbul , ursul, mistreţul , lupul vulpea , veveriţa, pisica să lbatecă , râ su, jderul sunt o
parte din mamiferele întâ lnite în judeţul Neamţ

Cele 60 de feluri de pă să ri semnalate în Ceahlă u, reprezintă 17% din totalul

speciilor din ţară şi amintesc doar câ teva: Brumă riţa de stâ ncă , codobatura de munte,
alunarul sau gaiţa de munte, piţigoiul de bră det şi piţigoiul moţat, mierla gulerată ,
privighetoarea , gaiţa, forfecuţa mugurarul , ciocă nitoarea, , cilihoiul .

19
 1.9. Solurile

Condiţiile pedogenetice din, zona Neamţ, au determinat formarea

cernoziomurilor . Dealurile subcarpatice au soluri brune ş i luvisoluri albice. în
locuri drenate, pe un substrat de roci argiloase, să race în carbonaţi, în alternanţă cu
niş ipuri ş i, uneori, cu pietriş uri, se gă sesc soluri brune şi brune luvice. Luncile şi
glacisurile de acumulare au avut condiţii favorabile formă rii solurilor brune luvice
pseudogleizate până la pseudogleice. Versanţii nordici ai unor dealuri şi versanţii estici ai
culmilor montane, care mărginesc depreşiunea subcarpatică Ozana - Topoliţa, au soluri
brune acide, formate în condiţiile acoperirii cu pădure de fag sau de gorun, cu afin. Pe
marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de rocă (pseudorendzine) sau de
excesul de umezeală (soluri humicogleice). în lungul pâ râ iaşelor cu conţinut bogat în
săruri sau în jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (săraturi). Aluviunile recente au
evoluat spre soluri aluviale, în diferite stadii de evoluţie, de la protosoluri la soluri gleice sau
humicogleice.

Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de foloşinţă al

terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului

1.10. Natura protejata

Arii protejate în judeţul Neamţ:

Datorită prezenţei în judeţ a unor aşeză minte culturale şi naţionale de o

deosebită importanţă au fost declarate zone protejate dintre care :

 10 rezervaţii forestiere (“Pă durea de argint” , “Codrii de aramă ”

etc);
 3 rezervaţii paleontologice (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura
din Piatra Neamţ);
 5 rezervaţii geologice (Cheile Ş ugă ului, Cascada Duruitoarea etc);
 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
20
  5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular.
Din suprafaţa judeţului 8396 ha sunt ocupate de Parcul Naţional Ceahlă u,
30818 ha de Parcul Natural Vâ nă tori Neamţ şi o mică parte de Parcul Naţional Cheile
Bicazului Hă şmaş.

Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt:

 Parcul Naţional Ceahlă u, cu o suprafaţă de 8396 ha

Punctele de acces in Parcul Naţional Ceahlau sunt:

1. Poarta 1: Durau, com. Ceahlau - este situată în zona de V-NV a

Parcului şi deserveşte un numă r de trei trasee turistice, câ t şi accesul la cabanele
Dochia şi Fâ ntâ nele;
2. Poarta 2: Izvorul Muntelui – este situată în zona de est a P.N.C.
şi deserveşte un numă r de trei trasee turistice şi accesul la cabana Dochia.
 Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. Cheile Bicazului au o
lungime de 8 km (de la Lacu Roşu pâ nă la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag
prin frumuseţea lor numeroşi turişti.
 Parcul Natural Vâ nă tori Neamţ cu o suprafaţă de 30818 ha

Parcul Natural Vâ nă tori Neamţ, constituit în anul 1999, este arie protejată
încadrată în categoria a V-a conform clasifică rii Uniunii Internaţionale pentru
Conservarea Naturii - "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru
conservarea peisajului şi recreare". Parcul Natural Vâ nă tori Neamţ se află situat în
Nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Cră că oani, Agapia,
Vâ nă tori Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ, şi a staţiunilor Bă lţă teşti şi Oglinzi.

Accesul că tre Parcul Natural Vâ nă tori Neamţ se face dinspre Tg. Neamţ, Piatra Neamţ,
Vatra Dornei- Poiana Largului, Paşcani, Fă lticeni, pe drumuri naţionale:

Dinspre Vatra Dornei pe DN 17 B pâ nă la Poiana Largului

Dinspre Borsec pe DN 15 pâ nă la Poiana Largului
Dinspre Poiana Largului pe DN 15 B Poiana Largului – Vâ nă tori – Tâ rgu Neamţ.
Dinspre Piatra Neamţ pe DN 15 C Piatra Neamţ – Tâ rgu Neamţ.
Dinspre Suceava pe DN 2 pâ nă la Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâ nă la Tâ rgu Neamţ.
Dinspre Bucureşti pe E 85 Bucureşti – Roman - Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâ nă la Tâ rgu
Neamţ.

În localitatea Vă ratec se află Centrul de Informare Turistică , unde se gă sesc

informaţii legate de accesul în aria protejată , capacită ţi de cazare (hoteluri, moteluri,
pensiuni agroturistice), atracţiile turistice din zonă etc.

21
 Pe aceste meleaguri şi-au purtat paşii mari oameni de cultură ai Româ niei
(Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă , Calistrat Hogaş, Nicolae Grigorescu),
care ne-au lă sat moştenire opere lor nepieritoare izvorâ te din liniştea şi frumuseţea
acestor meleaguri.

Turiştii sunt atraşi şi de valorile naturale, cu implicare în istorie şi cultură ,

cum ar fi „Pă durea de argint”, „Codrii de aramă ”, „Rezervaţia de Zimbri –Dragoş Vodă ”,
sau de vizitarea staţiunilor de tratament Oglinzi şi Bă ltă ţeşti.

Rezervaţia „Codrii de Aramă”

Este o rezervaţie naturală – peisagistică , cu suprafaţa de 9 hectare, .Cuprinde

pă duri de gorun, care în perioada de toamnă capă tă un colorit ară miu. Rezervaţia este în
principal cunoscută datorită creaţiilor marelui poet al româ nilor Mihai Eminescu, care a
inclus în versurile sale această zonă pitorească .

Pădurea de argint

"Pă durea de argint", este o rezervaţie forestiera de o mare frumuseţe. De

aici se vede şi Filiorul, cu ai lui "Codri de aramă ",

Rezervaţia naturală Braniştea de la Nemţişor cuprinde stejari seculari.

Braniştea reprezintă o rezervaţie ştiinţifică de stejar, cu o suprafaţă de 55 ha,
situată pe terasa de confluenţă a Nemţişorului cu Ozana, la o altitudine de 460 - 550 m.
Stejarii bă trâ ni sunt o mă rturie a codrilor seculari care acopereau odinioară aceste
locuri, avâ nd vâ rsta de 150 - 200 ani, înă lţimea de 25 - 30 m şi trunchiuri cu grosime de
0,8 - 1,5 m. Rezervaţia mai înglobează alte specii de foioase, arbuşti şi plante ierboase,
unele rare pentru zonă . Un popas turistic şi un camping, situate la marginea şoselei, în
rarişte de codru, oferă posibilită ţi de staţionare şi de cazare confortabile.

În cadrul rezervaţiei se pot petrece ceasuri plă cute pe malurile celor trei
iazuri destinate pescuitului sportiv (iazurile Zimbrilor, Cerbilor şi Că prioarelor).

La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca,

Lacul Cuiejdel şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate
Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile
Pâ ngă raţi şi Vaduri.

1.11. Recomandari pentru tratare afectiuni

Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor
astenice, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, potential pentru reactii
alergice respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta dupa diverse afectiuni,
sindroame neurastenice, anemii secundare.

22
Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a
starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale.
Dintre factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera
ozonata sunt principalii factori naturali de cura.

Capitolul al II – lea
Potentialul turistic antropic
Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legă turi facile între zonele
montană , subcarpatică şi de câ mpie, teritoriul judeţului Neamţ a constituit o stră veche şi
permanentă vatră de locuire. Descoperirile arheologice ne duc în timp în perioada
paleoliticului superior, relevâ nd o intensă populare a acestor ţinuturi. În această evoluţie
istorică un loc important este rezervat celei mai stră lucite civilizaţii preistorice a
Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni – Tripolie care îşi are vatra de formare în
această regiune.

Cetă ţile dacice de la Piatra Ş oimului, Cozla şi, mai ales, Bâ tca Doamnei, cu
zidurile şi sanctuarele lor de piatră , dovedesc că aici a existat aşezarea dacică Petrodava,
localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul II d.Hr. (Cetatea Neamţului ridicată de
Petru I Muşat şi întă rită de Ştefan cel Mare, Cetatea Romanului edificată de Roman I, în
secolul xiv, Cetatea domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel
Mare în a doua jumă tate a secolului XV).

Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. În municipiile şi oraşele

judeţului sunt muzee deosebit de interesante, unele pă strâ nd importante mă rturii din
epoca neolitică , getică şi preromană şi gă zduiesc frecvent turnee ale colecţiilor de artă
modernă europeană .

Turiştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor privelişti şi a

climei plă cute, fie datorită vestigiilor istorice întâ lnite aproape la tot pasul.

Obiectivele de interes turistic din judeţul Neamţ sunt multe. Staţiunile

balneare Bă lţă teşti şi Oglinzi, staţiunea turistică Dură u, salba vechilor mă nă stiri- La
acestea se adaugă obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creangă , C. Hogaş, V.
Micle, Al. Vlahuţă , M. Sadoveanu) şi muzeele de istorie, etnografie, artă şi ştiinţe ale
naturii..
Judeţul Neamţ deţine o mare diversitate de resurse turistice naturale şi
tezaurizează importante monumente turistice şi de artă , precum şi un bogat fond
etnofolcloric. Aceste resurse, destul de complexe şi variate în structură , volum, ca
valoare turistică şi repartiţie spaţială se concentrează în 5 zone turistice, şi anume:

23
 1. Ceahlă u - Bicaz;

2. Neamţ - Bă lţă teşti;

3. Piatra Neamţ - Bistriţa;

4. Roman;

5.Tazlă u - Roznov.

Arealul Ceahlă u - Bicaz prin structura şi volumul resurselor se situează pe

primul loc, prezentâ nd cea mai mare complexitate de potenţial turistic, ceea ce
corespunde şi cu concluziile altor studii elaborate .

Aici se concentrează peisajele geografice de interes turistic foarte mare

(Ceahlă u, valea Bicazului, valea Bistriţei etc.), un întins şi important domeniu alpin şi
important domeniu schiabil, un bioclimat tonic stimulent, resurse de ape minerale,
clorosodice şi sulfuroase, imensa oglindă de apă a lacului Izvorul Muntelui etc. la care se
adaugă şi unele elemente cultural -istorice de valoare. Deşi se află la distanţe de 80 - 140
km faţă de arterele turistice internaţionale (E 20 şi E 15) în viitorii ani va beneficia de o
foarte bună infrastructură prin modernizarea drumului judeţean, ce va lega staţiunea
Dură u de oraşul Bicaz prin Izvorul Muntelui (35 km). Acest areal deţine şi cele mai multe
resurse turistice de mare atracţie pentru turismul internaţional

Arealul Tâ rgu Neamţ - Bă lţă teşti ocupă locul doi, situare legată în primul râ nd
de resursele cultural-istorice, de valoare internaţională şi apoi de cele naturale, între
care se evidenţiază apele minerale (cu însuşiri fizico-chimice şi terapeutice de valoare
internaţională ) şi aspectele peisagistice şi de bioclimat.

Arealul Piatra Neamţ - Bistriţa se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte

complexitatea şi valoarea resurselor turistice. Cuprinde câ teva elemente cultural-
istorice de valoare naţională (unele, ca muzeul judeţean, de valoare internaţională prin
exponatele privind civilizaţia neolitică - cultura Cucuteni). Deşi are o accesibilitate
uşoară la artera internaţională E 20, totuşi se află la distanţă faţă de aceasta (60 km) şi
nu deţine drumuri modernizate de acces la principalele obiective sau locuri de interes
turistic sau pentru agrement din zonă .

Arealele Tazlă u - Roznov şi Roman ocupă ultimele două locuri, avâ nd un

potenţial turistic redus ca structură şi volum. Exceptâ nd arealul Roman, care este
traversat de artera internaţională E 20, celă lalt, Tazlă u - Roznov se află la distanţă şi nu
dispune de o infrastructură adecvată dezvoltă rii turismului

2.1. Cadrul socio-economic

24
 Vestigiile arheologice descoperite fac dovada locuirii teritoriului judeţului încă
din perioada comunei primitive. Cele mai vechi mă rturii datează din neolitic şi epoca
bronzului, urmate de elemente ale civilizaţiei geto-dacice (C. Buzdugan, 1981), atestate
de cele 19 obiective arheologice semnalate sau cercetate pe raza judeţului şi de cele
170 puncte arheologice din împrejurimi (Gh. Dumitroaia, 1992).

Istoria omului pe aceste meleaguri se pierde în negura timpurilor. Cele mai

vechi urme ale civilizaţiei, datate încă de la sfâ rşitul paleoliticului s-au gă sit în masivul
Ceahlă u, atestâ nd existenţa unor aşeză ri sezoniere de vâ nă tori.

In feudalismul timpuriu (secolele III-IV), populaţia oraşului Târgu Neamţ era

numeroasă , determinâ nd menţionarea sa în lista rusă de oraşe din Moldova (1387-
1392) pe locul III, după tâ rgul Ieşilor, pe Prut, şi tâ rgul Roman, pe Moldova (CC.
Giurescu, 1967). Pe mă sură ce relaţiile de producţie feudale s-au cristalizat şi la
adă postul Cetă ţii -Neamţ s-au dezvoltat comerţul şi meşteşugurile, a crescut populaţia
judeţului fapt semnalat de că lă torii stră ini care au trecut pe aici. Au existat şi perioade de
regres, datorită deselor invazii şi distrugeri, care au afectat toată ţara.

Cu tot declinul vă dit, până la sfâ rşitul secolului al XVIII-lea, Tâ rgu -Neamţ avea
o populaţie mai mare decâ t Piatra-Neamţ. Abia în primele decenii ale secolului al XlX -
lea acesta îl întrece, în anul 1835 Târgu- Neamţ avâ nd 519 familii, iar Piatra-Neamţ 601
familii (V. Tufescu, 1970). În acest secol, viaţa economică şi social-politică reînvie în
ţară , atră gâ nd după sine şi creşterea numerică a populaţiei.

Populaţia judeţului era grupată pe bresle. Asociaţiile de negustori se

formaseră după criteriul limbii sau asocierii (greci, româ ni, armeni, evrei), iar meseriaşii -
după specificul muncii lor (olari, croitori, cojocari, blă nari etc). În a două jumă tate a
secolului al XlX-lea, au migrat spre oraş mulţi meşteri: tâ mplari, tă bă cari, cojocari,
dulgheri, fierari, caretaşi şi alte categorii, din localită ţile învecinate sau chiar din zone
mai îndepă rtate, deoarece meseriile erau din ce în ce mai bine plă tite.

Populaţia reprezintă o colectivitate de persoane fizice care locuiesc pe

un anumit teritoriu într-o anumită perioadă de timp. 15

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte(număr)

Numă rul Denşitatea

Judeţul Neamţ populaţiei
locuitorilor Locuitori/km2
Sursa 29 decembrie 1930 311113 52,8 Institutul Naţional
de Statistică Direcţia Regională
de Statistică 25 ianuarie 1948 357348 60,6 Neamţ

21 februarie 1956 419949 71,2

15 martie 1966 470206 79,8

5 ianuarie 1977 532096 90,2

15
Niţă Dobrotă Dicţionar de1992
7 ianuarie economie, Editura578420
Economică, Bucureşti,
98,12004

18 martie 2002 554516 94,0 25

 Se observă o creştere a populaţiei în decursul anilor şi ca urmare şi o creştere
a densită ţii populaţiei pe km2. Dacă în anul 1930 judeţul avea 311113 locuitori la
recensă mâ ntul din 2002 se înregistrează 554516 locuitori , aproape o dublare a
populaţiei Populaţia judeţului reprezintă 2,6% din populaţia ţă rii, cu o densitate de 99,3
loc./km2.

Conform datelor obţinute în urma recensă mâ ntului din 18-27 martie 2002,
populaţia stabilă a judeţului Neamţ numă ră 554.516 locuitori, din care masculină
49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Dintre
aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4% în mediul rural. Densitatea
populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari
densită ţi se întâ lnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.
Din punct de vedere al componentei etnice populaţia judeţului poate fi
caracterizata ca fiind compacta, la recensă mâ ntul din anul 2002 înregistrâ du -se 6.036
romi, 399 lipoveni, 306 maghiari, 150 evrei şi alte etnii 113.
În ceea ce priveşte structura confesională , marea majoritate a locuitorilor
judeţului Neamţ sunt de religie creştin ortodoxa - 480.321 - semnificativ fiind şi
numă rul persoanelor de religie romano-catolica - 60.482. Din totalul de 554.512
locuitori majoritatea populaţiei 351.406 sunt locuitori în mediul rural, diferenţa de
203.106 locuind în mediul urban.
Populaţia activă a judeţului este de 227.106 persoane, din care masculină
126.044 şi feminină 101.062.
Populaţia inactivă a judeţului este de 327.410 persoane, din care masculină
146.298 şi feminină 181.112.
Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
Persoane aflate în şomaj: 35.65616

Populaţia, pe grupe de vârstă

        numă r persoane

2006 2007 2008 2009 2010

Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vâ rstă
0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116
15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000
60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Se observă o scă dere a numă rului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009. Grupa de
vâ rstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor numă rul cel mai
mare de persoane. Grupa de vâ rstă 60 ani şi peste deţine un procent important din
totalul populaţiei.
16
Dir. Jud. de Statistică Neamţ

26
Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)

  mii persoane

1992 1995 2000 2001 2002 2003

Total economie 261,1 235,2 224,8 223,4 206,3 202,8

Agricultură , vâ nă toare şi
silvicultură 109,2 108,4 121,0 118,8 102,2 97,8

Industrie 80,8 65,5 41,1 45,4 44,6 41,9

din care:

Industrie extractivă 0,6 0,6 0,3 0,4 0,4 0,5

Industrie prelucră toare 75,4 60,4 37,5 41,8 41,3 39,0

Energie electrică şi termică , gaze

şi apă 4,8 4,5 3,3 3,2 2,9 2,4

Construcţii 10,5 8,2 7,1 6,6 6,6 7,2

Comerţ 15,7 13,4 18,5 17,3 19,1 21,3

Hoteluri şi restaurante 4,1 3,3 1,6 2,3 1,9 2,0

Transport, depozitare şi
comunicaţii 9,5 8,5 8,0 6,2 5,5 5,6

Intermedieri financiare 1,1 1,3 1,2 1,0 1,0 1,0

Tranzacţii imobiliare şi alte

servicii 7,4 5,5 4,3 4,4 3,8 4,9

Administraţie publică şi apă rare 2,2 2,5 2,7 2,5 2,7 2,6

Învă ţă mâ nt 10,5 10,8 9,4 9,1 9,1 9,1

Să nă tate şi asistenţă socială 6,7 6,4 8,0 7,7 7,8 7,7

Celelalte activită ţi ale economiei

naţionale 3,4 1,4 1,9 2,1 2,0 1,7
Sursa: Balanţa forţei de muncă – la sfârşitul anului

Populaţia ocupată cuprinde persoanele care exercită o activitate ca salariaţi,

precum şi cei care lucrează pe cont propriu în exploată ri de tip familial .17

17
Niţă Dobrotă Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti,

27
 Se observă o descreştere a numă rul persoanelor ocupate în decursul anilor în
toate domeniile de activitate , a scă zut numă rul persoanelor ocupate în industrie şi a
crescut cel al persoanelor care muncesc în agricultură şi silvicultură .

Numă rul persoanelor care lucrează în hoteluri şi restaurante s-a înjumă tă ţit în anul
2003 faţă de anul 1992

2.2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-

teritorială

Judeţul Neamţ însumează 421 localită ţi:

 două municipii: Piatra Neamţ, Roman
 trei oraşe: Bicaz, Roznov, Tâ rgu Neamţ
 76 de comune
 346 de sate
Reşedinţa judeţului Neamţ este Municipiul Piatra Neamţ.
Piatra Neamţ este întâ lnit şi sub urmă toarele denumiri: Piatra lui Cră ciun, Tâ rgul
Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamţ (din 1864). şi sub numele de "Perla Moldovei".
Documentar, aşezarea a fost consemnată între anii 1387 – 1392. În anul 1431 zona a
apă rut sub numele de Piatra
Ziua municipiului se serbează la 24 iunie
Municipiul Piatra-Neamţ numă ra la 18 martie 2002 o populaţie de 104.914
locuitori dintre care 49.818 de sex masculin şi 55.096 de sex feminin. Densitatea
populaţiei era la aceeaşi data de 1.592 loc. / kmp. (în 1992), respectiv 1.354 loc.
/kmp. .18

Municipiul Piatra-Neamţ este înfră ţit cu 11 localită ţi, printre care oraşe din
Franţa (Roanne, Mably, Riorges, Villerest), Ucraina (Hliboca), Israel (Kyriat Malachi,
Lod), Italia (Beinasco), Spania (Manilva), SUA (Alpharetta - Georgia), Republica Moldova
(Orhei

Municipiul Roman se află la aproximativ 46 km. spre est de Piatra-Neamţ, pe

malul stâ ng al râ ului Moldova
Numele oraşului a fost preluat de la numele voievodului Roman I Muşat
(1392-1394), considerat de unii cercetă tori ca fiind întemeietorul acestuia, deşi există
probe materiale care să ateste existenţa curţii de la Roman încă de pe vremea lui Petru I
Muşatinul.
Ziua municipiului Roman este să rbă torită la 30 martie
Conform recensă mâ ntului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a
municipiului Roman numă ra 69.268 locuitori19.

18
Dir. Jud. de Statistică Neamţ
19
Dir. Jud. de Statistică Neamţ

28
 Aflat la intersecţia paralelei de 47012' lat. N cu meridianul de 26022' long. E,
oraşul Tâ rgu Neamţ este situat în Depresiunea Neamţului, pe terasa râ ului Ozana, la o
altitudine medie de 365 m.
Protectoarea spirituală a oraşului este Fecioara Maria. Ziua oraşului se
serbează la 8 septembrie
Oraşul Tâ rgu Neamţ este înfră ţit cu oraşul Saint Just-Saint Rambert (dep.
Loire, Franţa ), Panazol ( Franţa ).
Conform recensă mâ ntului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a oraşului
Tâ rgu Neamţ numă ră 20.496 locuitori (informaţii obţinute de la Dir. Jud. de Statistică
Neamţ
Oraşul Bicaz (525 m altitudine; 46055' lat. N, 26004' long. E) reprezintă
principalul punct de acces spre masivul Ceahlă u sau spre celelalte obiective turistice din
zonă .
Oraşul Bicaz are o populaţie sub 9 mii de locuitori.
Oraşul Roznov s-a "nă scut" oficial odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr.
740/22.10.2003 a Decretului 619 din 15 octombrie privind promulgarea Legii nr. 408
din 17 octombrie pentru declararea ca oraş a comunei Roznov. Este cel mai "tâ nă r oraş"
al judeţului.
Oraşul Roznov se află la intersecţia paralelei de 46050' lat. N cu meridianul de
26031' long. E, fiind poziţionat în Depresiunea Cracă u-Bistriţa.
Oraşul Roznov este situat la 13 km de Piatra Neamţ
Conform datelor recensă mâ ntului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a
oraşului Roznov numă ra 8.793 locuitori, de acesta aparţinâ nd şi satele Slobozia şi
Chintinici.

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacă u.
Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională
româ nească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ
aşa cum este el astă zi.
Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localită ţi, cuprinzâ nd două
municipii (Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz,
Roznov şi Tâ rgu Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din
17.10.2003 s-a înfiinţat comuna Ghindă oani, prin reorganizarea comunei Bă lţă teşti, prin
Legea 408 din 17.10.2003 comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din
5.04.2004 comuna Brusturi-Dră gă neşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat
3 noi comune).
Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.
Judeţul Neamţ este înfră ţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ
care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală . Numeroase comune s-au înfră ţit cu
localită ţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda,
Italia sau Danemarca.

29
 2.3. Economia

Judeţul Neamţ se situează pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.

Profilul economic al judeţului Neamţ, a fost determinat atâ t de armonia formelor de
relief câ t şi de diversitatea resurselor naturale ale acestui ţinut. Potenţialul energetic
al râ urilor, întinsele suprafeţe de pă duri, pă şuni şi fâ neţe naturale, bogă ţia şi
diversitatea materialelor de construcţii din zona montana, terenurile bune pentru
agricultura din partea de est a judeţului, câ t şi factorul uman cu stră vechile tradiţii în
diferite domenii de activitate, constituie surse importante ce au fost puse în valoare şi
au concurat la crearea unei structuri economice armonioase.
Principalele ramuri economice sunt:
 industria metalurgica ,
 industria producă toare de textile ,
 industria producă toare de substanţe chimice ,
 industria lemnului şi prelucră oare a lemnului ,
 industria producă toare şi de furnizare a energiei electrice şi
termice,
 industria furnizare de gaze naturale şi apa ,
 industria alimentara şi a bă uturilor ,
 industria producă toare a materialelor de construcţii
 industria producă toare produse din minerale nemetalice ,
 industria articolelor de îmbră că minte ,
 agricultura.
Dintre cele mai reprezentative societă ţi comerciale din judeţul Neamţ se
remarca: Societatea Comerciala Petrotub S.A. Roman, Societatea Comerciala Moldocim
S.A. Bicaz, Societatea Comerciala Rifil S.A., Societatea Comerciala Umaro S.A. Roman,
Societatea Comerciala Mecanica Ceahlau S.A. Piatra Neamţ, Societatea Comerciala
Romanceram S.A. Roman, Societatea Comerciala Ema S.A. Piatra Neamţ, Societatea
Comerciala Petrocart S.A. Piatra Neamţ, Societatea Comerciala Kober S.R.L. Turturesti,
Societatea Comerciala Electrica S.A. Piatra Neamţ, Societatea Naţională a Petrolului
“Petrom” S.A. - Sucursala Peco Neamţ.

Indicii producţiei industriale serie brută

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

30
 2004 2005 1.I-
31.XII.2005
dec. ian.1) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

faţă de

1.I-
31.XII.2004

Total judeţ 139,1 127,2 101,5 124,9 122,5 97,3 97,7 76,8 104,5 93,2 94,8 111,6 114,7 105,2

Industrie extractivă 90,9 224,9 517,7 501,2 416,0 270,8 321,9 335,4 347,9 348,9 684,5 466,5 407,6

Industrie prelucrătoare 146,8 127,9 102,3 124,8 121,8 95,4 95,7 74,2 101,7 92,4 93,4 109,7 113,9 104,0

70,9
Energie electrică şi termică, 115,9 86,7 124,6 138,9 160,2 160,8 157,7 192,5 112,5 133,4 152,1 128,8 133,7
gaze şi apă

Nota: Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale

totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI calculat la nivel naţional caracterizează evoluţia
valorii adă ugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială . Aceşti
indicatori au fost calculaţi la nivelul judeţului pe baza datelor din "Cercetarea statistică
privind producţia fizică industrială " (IND) în anul 2004 şi din "Indicatori pe termen
scurt în industrie" (INDTS) în anul 2005.

Capitolul al III - lea

Potentialul turistic, cultural, istoric
31
 Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si
Toaca din Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada
Duruitoarea, rezervatia complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile Bicazului,
cabanele Fantanele, Izvoru Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de asemenea exista
posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Se pot organiza excursii cu vizitarea
oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.

In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar
cateva:
 in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la Batca
Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400)
 Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti
 Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii 1642-
1647
 Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de
Alexandru cel Bun
 Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de Nicolae
Tonitza
 Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de Petru
Musat in sec. XIV
 Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan cel Mare
in anul 1496
 Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la
inceputul anilor 1600
 Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740
 Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata in anul
1785
Trasee:
 Cabana Izvorul Muntelui - Curmă tura Lutu Roşu - Ră chitiş - Piatra cu Apă -
Detunate - Cabana Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Stâ nca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana
Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clă ile lui Miron - Ocolaşul Mic - Cabana
Dochia
 Staţiunea Dură u - Cabana Fâ ntâ nele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vâ rful Toaca -
Cabana Dochia
 Staţiunea Dură u - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Să iuşului - Cabana
Dochia
 Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Vă ratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic -
Cabana Dochia

32
 Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmă tura Scaune - Jgheabul lui Vodă - cabana
Dochia
Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400 m
si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele partii neamenajate
pe care se chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco, Valea Morarului – Cascada
Duruitoarea, Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea prtie parasita Durau, pentru
avansati.
Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in Durau
poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de asemenea, statiunea
ofera posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinismului,
a turismului cultural sau a celui stiintific.

Manastirea Durau

Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent
aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au
risipit si in locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau
mentioneaza la 1822 ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea “manastirii
cea de piatra din vale”. De altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata
protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si
construirea unei noi biserici la Durau.
Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe
care era nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.
In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput
constructia bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza inscriptia
din pridvor.
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au
construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind
demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau. Ca si Palatul
Cnejilor, Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase
personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice.
Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil
Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor
manastiresti sau pe potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu,
Mihail Sadoveanu erau oaspeti obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om
politic, jurist si gazetar - si-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacantele, uzand de
toata influenta sa pentru infrumusetarea si dezvoltarea manastirii.

33
3.1. Muzee

3.1.1 Case memoriale

34
  Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ

Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii româ ne Calistrat Hogaş,

funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. A fost
amenajat pe baza consemnă rilor Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile muzeale oferă
vizitatorului ambianţa casei de la început de secol XX.

 Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu Neamţ

Casa Memorială „Veronica Micle” este situată pe strada Ş tefan cel Mare, vizavi de
Muzeul de Istorie şi Etnografie al oraşului. Este o casă modestă pentru zilele noastre, dar
somptuoasă pentru începutul secolului al XIX-lea. Casa a fost construită din lemn şi
că ră midă , cu patru încă peri, cu cerdac de lemn şi acoperită cu draniţă .

Veronica Micle şi-a petrecut primii ani ai vieţii în această casă . Istoricul
Nicolae Iorga a aşezat aici o placă memorială . S-au reconstituit două camere de epocă şi
s-a realizat o expoziţie foto-documentară . Câ nd ieşi din muzeu peste drum se observă
“Aleea plopilor fă ră soţ”, evocaţi în versurile de dragoste ale lui Mihai Eminescu.

Constituie o preţioasă relicvă a veacului trecut, ce împleteşte imaginile vechii

aşeză ri cu amintirea mereu vie a aceleia care, prin dragoste şi suferinţă , şi-a înscris
pentru totdeauna numele ală turi de cel al lui Mihai Eminescu

 Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humuleşti

Trecâ nd podul peste “Ozana cea limpede şi frumos curgă toare,” ,ajungem la
Humuleşti. În casa în care s-a nă scut scriitorul Ion Creangă , există o reprezentare
sugestivă a universului descris cu atâ ta talent în Amintiri din copilă rie. Remarcabile sunt
atâ t interiorul casei pă rinteşti, câ t şi expoziţia foto-documentară referitoare la viaţa şi
activitatea clasicului literaturii româ ne. Exponatele prezentate sunt caracterizate de
simplitatea, bunul simţ şi modestia proprie ţă ranului moldovean, generâ nd un puternic
sentiment de pioşenie . Exponatele sunt mă rturii autentice ale tradiţiei populare a
locuitorilor din această parte a ţă rii.

 Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu Comuna Vânători Neamţ

O parte a operei sale de maturitate, scriitorul Mihail Sadoveanu a gâ ndit-o şi a

scris-o în acest loc, unde se pă strează şi dovezi ale dragostei sale faţă de natură . În
imediata apropiere a Muzeului „Mihail Sadoveanu” se află casa memorială Visarion Puiu.

35
Cuprinde fotocopii după manuscrise, scrisori, ziare, ediţii princeps ale operei
sadoveniene, că rţi rare, mobilier etc.

 Casa memorială „Alexandru Vlahuţă comuna Agapia

Expoziţia memorială cuprinde mobilier şi obiecte uzuale care au aparţinut

familiei Vlahuţă , precum şi fotografii, scrisori şi că rţi care relevă aspecte semnificative
din viaţa şi creaţia cunoscutului scriitor

În pridvorul spaţios au avut loc adevă rate cenacluri literare, la care participau
prietenii scriitorului: Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, Paul Bujor, Al.
Philippide, Radu Rosetti şi alţii. Tot aici s-a hotă râ t că să toria fiicei Margareta cu nepotul
lui Barbu Delavrancea, marele bizantinolog de mai tâ rziu, profesorul I.D. Ştefă nescu. A
doua fiică , Ana, s-a că să torit cu fiul pictorului N. Grigorescu, Gheorghe N. Grigorescu.
Purtâ nd amintirea întregii familii a poetului şi prozatorului Al. Vlahuţă şi a prietenilor
să i. Casa, a fost transformată în casă memorială . Interiorul a fost îmbră cat cu mobilierul
lui de altă dată , iar pe panouri şi în vitrine este expusă o colecţie de fotografii,
manuscrise şi scrisori originale. Prin poziţia sa pitorească , sub poala pă durii, şi prin
arhitectura populară specifică zonei, care întregesc importanţa sa muzeistică , Casa
Memorială ‚Alexandru Vlahuţă constituie un important obiectiv turistic.

3.1.2. Muzee de istorie

 Muzeul de istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ

Este unitatea de bază a C.M.J. Neamţ. A fost înfiinţat în anul 1934 de că tre
preotul Constantin Matasă şi deţine cea mai importantă colecţie arheologică aparţinâ nd
culturii neolitice Cucuteni (mil. IV-III î.H.). Ală turi de aceasta, în muzeu sunt prezentate
civilizaţia traco- geto-dacică din zonă , locuirea medievală , aspecte ale istoriei locale din
epocile modernă şi contemporană , activitatea muzeografică din judeţ ş.a.

Expoziţia permanentă prezintă evoluţia comunită ţilor umane de pe aceste

meleaguri începâ nd cu paleoliticul superior şi pâ nă în epoca contemporană

 Muzeul de Istorie Roman

Înfiinţat în anul 1957, Muzeul de Istorie din Roman deţine cele mai bogate
colecţii de materiale de provenienţă dacică , rezultate din cercetă rile din cetatea de la
Brad şi din alte aşeză ri de pe Valea Siretului, câ t şi valoroase vestigii medievale ale
oraşului atestat documentar de la 31 martie 1392.

36
  Muzeul istorie şi etnografie Bicaz

Expoziţia de bază cuprinde trei spaţii distincte. Primul este destinat istoriei
monografice a Vă ii Bistriţei, În expoziţie sunt prezentate aspecte mai puţin cunoscute
referitoare la bisericile medievale de pe Valea Bistriţei, participarea locuitorilor din zonă
la ră zboiul de independenţă , înfiinţarea Domeniilor Coroanei Bicaz şi Borca - care au
avut un rol benefic asupra zonei .

Cel de al doilea spaţiu prezintă o sinteză a evoluţiei colectivită ţilor umane

relativ recente, de pe valea Bistriţei, câ t şi elemente definitorii pentru etnografia
aceleiaşi zone. Materialul etnografic adunat aici a urmă rit să desluşească universul
vieţii patriarhale din zonă , specificul şi diversitatea ei. Al treilea sector al muzeului este
destinat expoziţiilor temporare de artă plastică , istorie etc.

 Muzeul de istorie şi etnografie Târgu Neamţ

Prezintă istoria meşteşugurilor tradiţionale din Depresiunea Neamţ, începâ nd

cu cele casnice (tors, ţesut), prelucrarea produselor agricole, a pieilor, osului şi cornului,
lemnului, metalelor şi a ceramicii. În interiorul muzeului şi în pavilionul special
amenajat din curtea acestuia sunt prezentate diferite instalaţii ţă ră neşti de prelucrare a
seminţelor şi a fructelor, lâ nii, lemnului tec.

Prima expoziţie cu caracter muzeal a fost realizată în anul 1940, cu obiecte

descoperite în urma cercetă rilor arheologice efectuate de că tre profesorii Ilie Minea şi
Dumitru Constantinescu la Cetatea Neamţ. Muzeul propriu-zis a luat fiinţă în anul 1957,
câ nd s-au să rbă torit 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare,
mult timp această unitate fiind considerată a fi un muzeu al Cetă ţii Neamţ.

În 1978 muzeul a fost mutat în localul actual, în care a funcţionat Şcoala

Domnească ridicată în 1853, unde au învă ţat Ion Creangă , Vasile Conta etc. Între anii
1986-1987 expoziţia de bază a fost reorganizată complet, că pă tâ nd forma actuală .
Muzeul cuprinde un numă r de 4374 de piese muzeale dintre care 378 sunt valori de
patrimoniu naţional cultural, organizate intr-o expoziţie permanentă interdisciplinară .

3.1.3. Muzee de artă

 Muzeul de artă Piatra Neamţ

Deţine bogate colecţii de pictură , grafică , sculptură şi tapiserie, semnate de

artişti româ ni renumiţi: Lască r Vorel, Aurel Bă ieşu, C.D. Stahi, Ion Ţ uculescu, Nicolae

37
Tonitza, Aurelia Ghiaţă , Iulia Hă lă ucescu ş. a . Periodic, să lile muzeului gă zduiesc
expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi stră ină tate.

 Muzeul de artă Roman

Organizată după anul 1970, expoziţia de bază cuprinde lucră ri ale unor
cunoscuţi artişti contemporani: Oscar Han, Nicu Enea, Aurel Nedel, Ştefan Hotnog ş.a.

 Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra Neamţ-ţ

Au fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionâ nd şi libră ria Humanitas.
Gă zduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.

3.1.4 Muzee de etnografie

 Muzeul de etnografie Piatra Neamţ

Înfă ţişează aspecte ale locuinţei ţă ră neşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei,

costumul popular româ nesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea
subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, ţesutul, tec.).

 Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz

Cuprinde mă rturii arheologice şi etnografice privind locuirea Vă ii Bistriţei, din

cele mai vechi timpuri pâ nă în epoca modernă

 Muzeul de istorie şi etnografie Târgu Neamţ

Expune meşteşugurile tradiţionale practicate în zonă ; într-un pavilion special

amenajat sunt prezentate o serie de instalaţii ţă ră neşti de mare valoare

 Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz

Cuprinde mă rturii arheologice şi etnografice privind locuirea Vă ii Bistriţei, din

cele mai vechi timpuri pâ nă în epoca modernă .

38
  Muzeul etnografic Nicolae Popa Târpeşti

Nicolae Popa din Tâ rpeşti, cunoscut colecţionar pasionat dar şi creator de artă
populară autentică a organizat o colecţia etnofolclorică . Muzeul organizat în casa sa
constituie cea mai interesantă colecţie muzeală să tească din judeţ, rezultată din
dragostea pentru vestigiile trecutului a unui mare amator şi creator de artă populară .
Muzeul reuneşte, deopotrivă , arheologie, numismatică , etnografie, artă religioasă ,
precum şi creaţii proprii ale colecţionarului - mă şti, sculptură în lemn etc.

3.1.5 Muzee de ştiinţe ale naturii

 Muzeul de ştiinţe ale naturii Piatra Neamţ

A luat fiinţă în anul 1960, în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca

urmare a iniţiativei dr . Mihai Ciobanu. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume, dar
şi exponate foarte rare din geologia, flora şi fauna munţilor Neamţului .

 Muzeul de ştiinţe ale naturii Roman

Această unitate reprezintă rodul preocupă rilor în domeniul cercetă rii şi

valorifică rii expoziţionale a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu
Siretul, efectuate după 1960

3.2. Cetăţi

 Curtea domnească Piatra Neamţ

Situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului, Curtea Domnească de la

Piatra Neamţ este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491, câ nd
Ştefan cel Mare face danie mă nă stirii trei sate " Ză neştii , Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa,
mai jos de gura Cracă ului care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra". Într-un
act din 7 mai 1475, hotarul ocolului să u este deja stabilit şi, ţinâ nd cont că unul dintre
satele ocolului este dă ruit încă din 5 februarie 1468, putem considera că începuturile
Curţii Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475.
Iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare, după cum rezultă din
cercetă rile arheologice întreprinse între anii 1954-1955. Datorită faptului că din vechile
edificii nu s-au mai pă strat decâ t puţine elemente, este greu de estimat alcă tuirea
constructivă a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din
pivniţele casei domneşti amenajate şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă .

39
Să pă turile au scos la iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, cuprinzâ nd o
încă pere de acces, un coridor lung şi patru galerii. În pivniţă se pă trundea printr-un
gâ rlici cu 12 trepte de stejar.
Curtea şi-a îndeplinit funcţiile specifice pâ nă în secolul al XVII-lea apoi, treptat,
rolul ei s-a diminuat.

 Cetatea Muşatină

În municipiul Roman oraş cu o bogată şi îndelungată istorie, aflat deseori în

centrul unor importante evenimente din existenţa poporului nostru, cel mai vechi
monument istoric şi de arhitectură este Cetatea de Pămâ nt sau Cetatea Muşatină, amintită
pentru prima oară într-un document emis de cancelaria voievodului Roman I Muşat la 30
martie 1392.
A fost construită probabil de către Petru I Muşat (1375-1391) spre sfârşitul
domniei sale. Ea era situată pe platoul din stânga Moldovei şi avea forma unei potcoave,
fiind construită pe principiul palisadelor din bârne de lemn şi pământ. Cercetările
arheologice efectuate aici au dovedit că palisada era constituită de fapt dintr-un lanţ
neîntrerupt de bordeie cu pereţii exteriori întăriţi, creându-se astfel posibilitatea ca
apărătorii, adăpostiţi în aceste locuinţe, să fie mereu la post. Această palisadă era protejată
la exterior printr-un val de pământ şi un şanţ de apărare ce se întindeau până la apa
Moldovei.
Cetatea Muşatină de la Roman nu a avut o existenţă mai îndelungată deoarece
măsurile adoptate de Alexandru cel Bun, pentru consolidarea şi centralizarea statului
feudal în frontierele sale maxime au făcut inutilă prezenţa acestei fortificaţii în zona
respectivă. Judecând după ceramica şi mărturiile numismatice descoperite, se pare că, în
jurul anului 1410, deci la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, cetatea de la Roman a
fost abandonată.

 Cetatea Nouă a Romanului

Aproximativ 5 km de oraş, pe malul stâng al Siretului, a fost identificată şi

cercetată arheologic Cetatea Nouă a Romanului.
Situată pe teritoriul localităţii Gâdinţi (comuna Sagna), aceasta este o fortificaţie
de piatră construită în timpul lui Ştefan cel Mare şi constituie singura cetate ce nu s-a
ridicat conform tradiţiei şi practicii medievale pe locuri dominante, greu accesibile.
Construită probabil în 1466, câ nd Ştefan cel Mare se străduia să creeze puncte de
rezistenţă şi în partea sudică a ţării, Cetatea Nouă de la Gâdinţi era alcătuită dintr-un
nucleu de ziduri, înconjurat de un şanţ de apărare pavat cu lespezi de piatră. Terenul
nisipos şi deci instabil, a obligat la amenajarea unui pat din bârne de stejar, peste care s-au

40
turnat temeliile construcţiilor de piatră. Nucleul fortificat cuprindea aproximativ şapte
turnuri circulare, legate prin ziduri şi dispuse în limitele unui plan stelat.
Distrusă în timpul campaniei otomane din 1476 condusă de Mohamed al II-lea,
cetatea va fi refăcută pâ nă în februarie 1478 când reapare documentar pârcălabul de
Cetatea Nouă. În prima jumătate a secolului al XIX-lea zidurile cetăţii erau în picioare însă
proprietarul Moşiei Gâdinţi, Lupu Bogdan, a folosit piatra din aceste ziduri pentru a
construi Palatul din Gâdinţi iar Episcopul de Roman Gherasim a folosit piatra pentru a
construi zidurile de incintă ale episcopiei.20

 Cetatea Bâtca Doamnei

Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către

fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ, Constantin Mătase Vestigiile dacice de pe
Bâtca Doamnei ocupă o suprafaţă de aproape 20.000 m2 pe creasta înălţimii, folosindu-se
platoul central şi terasele vestice, iar în unele cazuri şi suprafeţele nivelate în mod special
pentru construcţii. Nivelul de locuire antică este destul de superficial (uneori cu o grosime
de sub 25 cm) şi ca atare a avut mult de suferit de pe urma construcţiilor feudale, a
tranşeelor săpate în cursul celor două războaie mondiale şi a plantaţiilor de conifere.

S-au găsit două nivele de locuire: unul datând din secolul al II-lea î.Hr., celălalt
corespunzător perioadei dintre secolele I î.Hr. şi I d.Hr. Ceramica uzuală şi mai ales
ceramica pictată, obiectele de podoabă, armele şi uneltele de fier, dovedesc un ridicat nivel
de dezvoltare socială şi o intensă viaţă economică .

 Cetatea- Neamţ

Cetatea- Neamţ este o creaţie moldovenească ridicată la sfârşitul secolului al XIV-

lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale
de la sfâ rşitul secolului al XlV- lea şi monede de argint de la Petru I.

Construcţia cetă ţii s-a efectuat în două etape. Prima etapă, din timpul domniei lui
Petru I Muşat, s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, aproape pătrat, cu fundaţia
construită în trepte, adaptată la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2 - 3
m şi înalte de 12 m, prevăzute cu creneluri şi cu patru turnuri de apărare în colţuri. În
exterior, zidurile erau susţinute de 15 contraforturi, puternice şi impunătoare.

În interior, existau ziduri de incintă care măreau rezistenţa zidurilor exterioare. În

curtea interioară există o fântâ nă care ajungea la pâ nza freatică. Aceste ziduri ale fortului
construit de Petru I Muşat s-au păstrat bine până în prezent.

A doua perioadă de construcţie a cetăţii a fost în timpul domniei lui Ştefan cel
Mare (1457-1504). Acum s-a adăugat curtea exterioară de circa 800 m2 şi a fost ridicată o
20
4 Dornescu Maria , Dornescu Victor , Soarele Moldovei 1504-2004, Editura Optima , Iaşi,
2003.

41
nouă centură de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care să poată rezista artileriei de
asediu.

Materialele de construcţie folosite în cele două perioade de ridicare a cetăţii au

fost obţinute din împrejurimi: gresie, şisturi verzi, bolovani, pietriş, nisip. Mortarul folosit
făcea priză perfectă şi, după 600 de ani, s-a dovedit a fi mai rezistent decât piatra.

Istoria Cetăţii- Neamţ este strâ ns legată de zbuciumatul trecut al ţării. A rezistat,
în anul 1395, sub domnia lui Ştefan Muşat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de
Luxemburg, a respins în anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, atacul lui Mahomed al
Il-lea, cuceritorul Constantinopolului, în fruntea unei armate de 200.000 de oameni.

Ieremia Movilă reface Cetatea- Neamţ, care se pare că nu a avut distrugeri mari, şi
a aşezat aici o garnizoană militară. Cetatea- Neamţ şi-a deschis porţile în faţa oştenilor lui
Mihai Viteazul, care se proclamă domn al Moldovei, realizâ nd astfel prima unire a celor trei
ţări româ neşti, în anul 1600.

În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), cetatea a fost întărită. Pentru a
înşela vigilenţa Porţii, a înfiinţat în cetate o mănăstire pe care a pus-o sub ascultarea
Mănăstirii- Secu.

 Monumentul - mausoleu al vânătorilor de munte Tg. Neamţ

Monumentul - mausoleu al vânătorilor de munte este "închinat eroilor care au

înfruntat urgia focului duşman şi au înscris pagini de glorie şi jertfe în istoria Războiului de
Reîntregire a Neamului la Târgu- Ocna, Mă gura, Cireşoaia şi la Coşna. Pe laturile
monumentului sunt trei plăci de marmură: una aminteşte data de 27 iulie 1917, când
vâ nătorii de munte pleacă pe linia frontului; o placă mare cuprinde numele celor 172
"vânători de munte căzuţi pe câ mpul de onoare", şi a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii
monumentului.

Pe soclu mai sunt două basoreliefuri, realizate în bronz de către Theodor Burcă.
Unul prezintă o femeie înaripată, îmbră cată în haine de roman, cu o spadă la şold, în
mişcare, ce face un salt de pe un vârf de munte. Ea simbolizează Româ nia. În mâna stângă
ţine stema României sprijinită pe umăr, iar în mâna dreaptă întinsă are o coroniţă de lauri.
Al doilea basorelief prezintă militari români avâ ntându-se în luptă. Pe o treaptă superioară
a soclului se află un vultur mare, din bronz, ce-şi ia zborul către vest, la fel ca ostaşii
primului batalion de vâ nători de munte porniţi spre frontul de luptă . În partea de nord,
apare la suprafaţă cripta mausoleului, sub forma unui mormâ nt, cu lespedea neagră, cu o
cruce albă pe ea.

 Hanul Ancuţei

42
 Construcţia datează din secolul al XVIII-lea. Mihail Sadoveanu, care l-a fă cut
nemuritor prin operele sale, scria că „Hanul Ancuţei nu era han, era cetate. Avea nişte
ziduri groase de ici până colo şi nişte porţi ferecate… In cuprinsul lui se puteau oploşi
oameni, căruţe şi vite… „

Era frecventat de negustorii care se deplasau pe Valea Moldovei spre Fălticeni şi

Suceava sau spre Roman şi Iaşi, cât şi de localnicii care veneau la tâ rgul de la Tupilaţi.
Locul de popas era renumit prin vinul bun, servit de ‚Ancuţa cea tânără”, care tot ca şi
maică-sa, sprâncenată şi vicleană, umbla ca un spiriduş încolo şi încolo, cu catrinţa-n
brâu „

Construcţia de azi, refă cută pentru a pă stra tradiţia şi specificul locului, dar cu
amenajări corespunzătoare cerinţelor actuale, oferă turiştilor un popas agreabil.

3.3. Centre etnofolclorice din judeţul Neamţ

Tradiţiile îmbracă diverse forme, în judeţul Neamţ găsindu-se adevărate centre
etno -folclorice . Acestea prezintă o bogată tradiţie în ceea ce priveşte lucrurile
confecţionate manual: sculpturi în lemn şi piatră, broderii, ţesături, împletituri din nuiele,
pielărie, costume populare, covoare.

O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradiţională, casele din lemn, cu

învelitori din draniţă şi ornamente din lemn, garduri din lemn cu stâlpi sculptaţi şi porţi
ornamentate, etc.

Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente

(sărbători, nunţi, botezuri, înmormântă ri), manifestări cu specific local, târguri ale
meşteşugarilor, care constituie adevă rate parade ale portului popular tradiţional.
Principalele centre etnofolclorice din judeţ sunt:
 Agapia, mă năstire – centru de ţesături (covoare);
 Bălţă teşti – centru de ţesături, Maria si Iulian Mihalachi;
 Bicaz Ardeal – centru de ţesături, ARTPOP;
 Birgăoani – centru cojocă rie;
 Botesti – centru de ţesături (cuverturi, covoare, ştergare);
 Ceahlă u - centru de ţesături( covoare), Maria Porfir;
 Dă muc – centru de cojocărie, Alexandru Gaina;
 Petricani –Tîrpeşti – centru de măşti, Nicoale Popa ;
 Pipirig – Dolhesti – centru de cojocărie, Nicolae Dolhescu;
 Răucesti – centru cojocă rie, Ioana Varvara;
 Războieni, mă năstire – centru de ţesături (carpete) si obiecte de cult;
 Săbăoani - centru de ţesături (covoare);
 Tazlă u – arta lemnului (porţi);
 Timiseşti – centru de măşti, Ion Albu;

43
  Ţ olici – arta lemnului;
 Vâ nători, Lunca – arta lemnului, Vasile Gaman

3.4. Meşteşugari
Creaţiile de arta populara constituie unul dintre domeniile culturii populare în
care poporul româ n a realizat în decursul istoriei sale valori cu totul impresionante,.
Aplicarea constanta a legilor decorative pe piesele de arta populara are drept consecinţă
realizarea unor obiecte artistice remarcabile, ceea ce face ca numeroase creaţii de arta
populara sa devină valori de multe ori unicate ale tezaurului culturii noastre populare.
Dintre meşterii cunoscuţi astăzi cu expoziţii si lucră ri publicate menţionez pe :
 Nicolae Popa – Tărpeşti
 Ion Albu - Timişeşti
 Vasile Gaman - Vâ nători Neamţ
 Alexandru Găina - Dămuc
Nicolae Popa s-a născut in 1919, in satul Tărpeşti, comuna Petricani, în prezent
fiind un meşter popular renumit prin măştile sale pentru Anul Nou sau cele sculptate în
lemn, inspirate din viaţa de zi cu zi.
Meşterul a expus creaţiile sale în oraşe de pe toate continentele şi a publicat şi
două cărţi.
Ion Albu, născut pe data de 7 iunie 1948, în satul Timişeşti, judeţul Neamţ, este
vestit creator de măşti populare, fiind membru al Asociaţiei Creatorilor Populari şi
membru al Academiei Artelor Tradiţionale din Româ nia "
Vasile Gaman s-a născut pe 9 ianuarie 1939; meşter popular vestit, prin
sculpturile sale în lemn şi catapetesme de biserică.
Alexandru Gaină s-a născut în anul 1934, în satul Dămuc şi lucrează de la 14 ani
sculptură în lemn, realizâ nd pe lângă statuete din lemn şi rame, draperii lucrate cu mult
bun gust. A participat la expoziţii naţionale unde a câştigat premii pentru pictura sa naivă.

3.5. Manifestări culturale

Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor
evenimente (să rbă tori, nunţi, botezuri, înmormâ ntă ri), manifestă ri cu specific local,
tâ rguri ale meşteşugarilor, care constituie adevă rate parade ale portului popular
tradiţional.

44
 Personalitatea tutelară a oraşului Tâ rgu- Neamţ este marele povestitor clasic
Ion Creangă (1839-1889), originar din Humuleşti. Meleagurile nemţene şi spiritualitatea
zonei au atras pe marii scriitori şi artişti, care au descris aceste locuri în operele lor
literare sau au creat lucră ri de artă de mare valoare. Geniul poeziei româ neşti, Minai
Eminescu, venea deseori în Tâ rgu- Neamţ şi în împrejurimi. Locurile a fost descrise şi de
că tre Calistrat Hogaş care sa stabilit la Piatra-Neamţ. Vizitatori frecvenţi au fost B.P.
Hasdeu, I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă , Barbu Delavrancea, George Coşbuc, Garabet
Ibră ileanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, George Lesnea, Ionel şi Pă storel
Teodoreanu, George Topâ rceanu, Constantin Stere, LI. Mironescu ş.a.

In judeţul Neamţ s-au nă scut: Vasile Conta (1845-1882), filozof de talie

mondială , autorul teoriei "ondulaţiunii universale", şi Alexandru Lambrior (1845-1883),
unul din iniţiatorii lingvisticii româ neşti. Tot în apropiere, la Grumă zeşti, a locuit, a
studiat şi a colecţionat lepidoptere savantul entomolog Aristide Caradja (1861-1955) Un
obişnuit al locurilor era şi Nicolae Grigorescu, care a realizat pictura, de mare valoare
artistică , de la Mă nă stirea- Agapia.

Memoria acestor personalită ţi este întreţinută prin numeroase manifestă ri

culturale, unele cu participă ri internaţionale, incluzâ nd judeţul Neamţ în spaţiul
european de spiritualitate.

În fiecare an, pe data de 2 ianuarie, la Tâ rgu- Neamţ are loc o manifestare care
se pă strează aproape nealterată de sute de ani, "Parada obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul
Nou", câ nd din oraş şi din împrejurimi vin zeci de formaţii pentru a se manifesta pe
stră zile oraşului în atmosfera unui carnaval tradiţional folcloric: jocul caprei, urşilor,
formaţii de teatru popular: "Arnă uţii", "Banda lui Jianu" şi parada mă ştilor.

O manifestare deosebită se desfă şoară anual pe data de 22 ianuarie,

"Eminescu, poet nepereche". Cu acest prilej se organizează recitaluri de poezie, expoziţii
de fotografii şi carte eminesciană .

"Memorialul Veronica Micle" este o să rbă toare culturală , care se desfă şoară
anual în a doua decadă a lunii aprilie, dedicată poetei Veronica Micle şi poetului Mihai
Eminescu. Sunt incluse simpozioane, evocă ri, lansă ri de carte, concerte, la care participă
personalită ţi ale literaturii din zonă şi invitaţi de prestigiu din ţară şi chiar de peste
hotare.

"Pă durea de argint" este o serbare câ mpenească ce are loc în fiecare an pe data
de 15 iunie la Casa Culturii din Tâ rgu - Neamţ, cu deplasă ri la Casa "Veronica Micle",
"Pă durea de Argint" şi Mă nă stirea - Vă ratec, însoţite de evocă ri şi simpozioane.

Festivalul Internaţional de Folclor "Ceahlă ul", se desfă şoară anual în perioada

1-7 august la Piatra-Neamţ, cu evoluţia unor formaţii din zonă şi de peste hotare, şi la
Tâ rgu - Neamţ, la Casa Culturii şi pe strada principală a oraşului, sub forma unei parade a
portului şi dansului popular.

45
 Tâ rgul internaţional al "Meşterilor lemnari", se desfă şoară în perioada 8-10
septembrie. Participă meşteri populari ai artei în lemn din zonă , din ţară şi de peste
hotare, cu multiple exponate, de la obiecte de uz casnic mă iestrite ingenios, pâ nă la
sculpturi de artă naivă şi clasică , ce te uimesc prin frumuseţea lor. Tot în acest interval au
loc şi expoziţii de flori.

"Ziua Vâ nă torilor de Munte", să rbă torită în fiecare an pe data de 3 noiembrie,

este dedicată eroilor, că zuţi pe câ mpul de luptă în "Ră zboiul pentru reîntregirea
neamului". Spectacolul festiv are loc pe Culmea Pleşului, la Monumentul- Mausoleu al
Vâ nă torilor de Munte, cu participarea reprezentanţilor armatei, a veteranilor de ră zboi,
oficialită ţilor oraşului şi a multor invitaţi.

Zilele oraşelor sunt manifestă ri libere a tuturor cetă ţenilor.

La nivelul oraşelor au loc şi alte manifestă ri culturale, la care se implică

factorii de ră spundere şi marea majoritate a locuitorilor.

Activitatea culturală a judeţului Neamţ este îmbogă ţită de festivalurile teatrale

anuale, de concertele de muzică de cele mai variate genuri şi de galeriile de artă care
organizează expoziţii ale artiştilor locali şi naţionali

Capitolul al IV – lea
Turistul in judetul Neamt

4.1. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ

46
Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de
clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează . pe obiectivele turistice culturale din zona studiată :

casele memoriale (Creangă , Veronica Micle, Vlahuţă , Sadoveanu), muzee (Muzeul de
istorie şi etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi
mă nă stirile medievale (Neamţ, Agapia, Vă ratic, Secu, Sihă stria) şi peisajul natural al
zonei, cu rezervaţiile sale: „Pă durea de argint", Pă durea de stejari de la Branişte, Parcul
forestier Vâ nă tori - Neamţ.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de că tre Staţiunea balneoclimaterică

3. Turismul de week-end, oferă posibilită ţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de
sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul
nepoluat, climatul blâ nd, accesul facil, cursurile de apă şi posibilită ţile de drumeţii în
zona Parcului Forestier Vînă tor i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Vă ratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni
agroturistice clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mă nă stirile din zonă , efectuate de

turiştii româ ni atraşi de slujbele ocazionate de diferite să rbă tori religioase sau turiştii
stră ini atraşi de arhitectura tradiţională , pictura interioară şi obiectele de artizanat
produse în atelierele mă nă stireşti. .

6. Turismul de afaceri - include deplasă rile în interes oficial, comercial, deplasă ri

considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare,
masă , transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective
turistice. Această

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă , coparticipativă . Se desfă şoară

tot timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de

peisaje naturale atră gă toare şi care, în general nu urmă resc odihna în timpul vacanţelor,
ci schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .

4.2. Structurile de primire turistică

Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte
turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. Cuprind:

47
structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile) structuri pentru servirea mesei
(restaurante, autoservire); structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri); structuri
tratament balnear; structuri de transport turistic.

Prin structură de primire turistică se înţelege orice construcţie şi amenajare

destinată , prin proiectare şi execuţie, cază rii turiştilor, servirii mesei pentru turişti,
agrementului, transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear pentru
turişti, împreună cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistică includ:

 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică : hoteluri,

hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţã ,
campinguri, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime, pensiuni
turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unită ţi cu funcţiuni de cazare turisticã ;
 structuri de primire turisticã cu funcţiuni de alimentaţie publică : unită ţi de
alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unită ţi de
alimentaţie public situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate de societă ţi
comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unită ţi tip fast -
food, cofetă rii, patiserii etc.);- structuri de primire turisticã cu funcţiuni de agrement:
cluburi, cazinouri, să li polivalente, instalaţii şi dotă ri specifice agrementului turistic;
 structuri turistică cu funcţiuni de transport:
 transport rutier: autocare etc.;
 transport feroviar: trenuleţe, trenuri cu cremalierã etc.;
 transport fluvial şi maritim: vapoare etc.;
 transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
 structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear: unită ţi de
prestă ri de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate
complexurilor de turism balnear.
Complexuri de turism balnear: clă diri care includ în acelaşi edificiu sau în edificii
legate fizic de alimentaţie şi/sau funcţional structuri turistice de primire turisticã (de
cazare, de tratament balnear, eventual de agrement21

4.3. Structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare

În luna ianuarie 2010 în activitatea de turism au funcţionat 41 de structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (care deţin certificat de clasificare
aprobat de Autoritatea Naţională pentru Turism).

Structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică,

21
ORDONANŢÃ nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, Bucureşti, 21 august
1998.

48
pe tipuri de structuri de primire turistică şi zone turistice, în luna ianuarie 2010
în judeţul Neamţ

Tipuri de structuri de primire turistică din total, pe zone turistice

Total Staţiuni Staţiuni din Oraşe Alte

balneare zona reşedinţă localităţi şi
montană de judeţ trasee
turistice

Total 41 4 13 6 18

Hoteluri 14 4 3 3 4

Moteluri 5 - 1 - 4

Vile turistice 2 - 2 - -

Cabane turistice 3 - 3 - -

Pensiuni turistice urbane 5 - 1 2 2

Pensiuni turistice rurale 9 - 2 - 7

Tabere de elevi şi preşcolari 2 - - 1 1

Spaţii de cazare pe nave 1 - 1 - -

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Aceste unită ţi de cazare au oferit turiştilor un numă r de 1.127 camere cu 2.611

locuri pat.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna ianuarie 2005 a fost de

80.941 locuri-zile, mai mică cu 11,2% faţă de aceeaşi lună a anului 2004. Ponderea cea
mai mare în totalul capacită ţii de cazare turistică în funcţiune o deţin hotelurile (60,8%),
taberele de elevi şi preşcolari (14,2%) şi cabanele turistice (6,8%), iar restul tipurilor de
structuri de cazare deţin 18,2%.

Majoritatea pensiunilor turistice din judeţul Neamţ sunt de două margarete, dar
există şi multe pensiuni neclasificate. Asociaţia Româ nă pentru Turismul Ecologic
(RETREAT) a anunţat recent deschiderea a 12 noi pensiuni în Tâ rgu Neamţ şi intenţia de
a deschide altele în Piatra Neamţ, Bicaz şi Dură u

Sosiri în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri de primire turistică

număr

2009 20010

49
Tipuri de structuri dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.1)
de primire
turistică

Total judeţ 6338 4814 5635 6916 6844 10878 1405212960 1728912008 100407732 8176

din care:

Hoteluri 4802 3408 3729 4314 4474 7209 8689 8410 103078518 6666 5077 4265

Moteluri 715 495 407 610 677 903 1282 1133 1985 879 509 391 337

Vile turistice 205 63 92 112 175 210 234 309 366 328 178 171 296

Cabane turistice 414 184 317 138 190 473 1026 563 1111 478 451 421 778

Pensiuni turistice 221 185 217 256 308 301 298 268 411 362 396 292 339
urbane

Pensiuni turistice 178 353 505 688 568 660 937 1338 1899 1150 1301 1119 1248
rurale2)

Inclusiv pensiuni agroturistice

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Numă rul de sosiri în hoteluri a scă zut in decembrie 2010 faţă de decembrie
2009 cu 537, numă rul de sosiri în motelurile a scă zut cu 378 în aceaşi perioadă . În anul
2010 a crescut numă rul de sosiri cu 91 î n vile turistice, 364 de cabane turistice , 118
pensiuni turistice şi 1070 de pensiuni turistice rurale.

Înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe

tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de 2009 2010

structuri de
primire dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec
turistică

Total judeţ 1243 1014 155 1829 1406 2230 2864 3147 3928 2512 2482 1845 177
2 4 92 0 3 0 8 7 9 6 6 2 1

din care:

50
Hoteluri 7873 7777 128 1445 1024 1740 2197 2285 2586 2042 1947 1483 103
05 6 9 6 6 9 6 8 5 1 8

Moteluri 904 591 493 782 754 1051 1379 1640 2441 1014 639 442 508

Vile turistice 397 182 113 166 232 322 367 502 626 513 242 248 512

Cabane 885 217 337 186 248 527 1377 593 1173 562 736 574 102
turistice

Pensiuni 353 268 254 302 568 319 369 435 521 423 649 358 589
turistice
urbane 

Pensiuni 811 858 728 981 1071 1077 1070 1930 3177 1476 2318 1619 237
turistice
rurale2) 

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Inclusiv pensiuni agroturistice

Numă rul înnoptă rilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică a crescut în decembrie 2010 faţă de decembrie 2009 pentru hoteluri , vile
turistice , cabane turistice, pensiuni turistice urbane şi pensiuni turistice rurale. Pentru
moteluri acest indicator a înregistrat o scă dere de 396 înnoptă ri în aceeaşi perioadă .

51
Indicele de utilizare a locurilor de cazare
%

2009 20010

dec. ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Total judeţ 14,0 12,4 20,9 21,0 16,6 25,0 28,8 27,0 33,6 22,4 23,5 19,1 17,9

B.
Indicele de utilizare a locurilor de cazare a crescut decembrie 2010 faţă de
decembrie 2009 cu 3,9%

4.4. Factorii care determina dezvoltarea turismului

Evoluţia turismului este influenţată de un complex de factori. Diferiţi ca natura

si rol aceşti factori participa in proporţii diferite la determinarea evoluţiei fenomenului
turistic.

Principalii factori cu influenţă decisiva in evoluţia turismului sunt:

Veniturile reprezintă un factor de acţiune complexa, ele influenţâ nd intensitatea

circulaţiei turiştilor prin creştere numă rului de turişti, dar si durata că lă toriei, distanta
deplasă rii, caracterul organizat sau particular al prestaţiei, realizarea că lă toriei in
interiorul sau in afara graniţei .Veniturile populaţiei arata nivelul de dezvoltare
economica si sociala a unei tari dar si posibilită ţile oferite pentru practicarea
turismului.

Veniturile populaţiei sunt destinate in primul râ d satisfacerii nevoilor de baza,

vitale; în al doilea râ nd, disponibilită ţile bă neşti sunt orientate spre satisfacerea unui
anumit grad de confort si, in ultimul râ nd, sunt folosite pentru satisfacerea nevoii de
recreere, de turism.

Pe mă sura ce nivelul veniturilor creste , creste si partea de venit alocata pentru

aşa numitele” consumuri libere”

Mă surarea influentei acestui factor se face cu ajutorul coeficientului de

elasticitate; valoarea pozitiva si supraunitara a acestuia indica tendinţa de creştere a
nevoii de turism si corespunză tor, a fenomenului in ansamblul sau.

Preturile si tarifele reprezintă alt factor de stimulare a dezvoltă rii turismului

52
 Acţiunea preţurilor vizează produsul turistic in ansamblul sau numai una din
componentele sale. Aceasta influenţa se manifesta diferit in raport cu piaţa interna sau
internaţionala, cu destinaţia sau zona, sezonalitatea etc.

Oferta turistica cuprinde resursele naturale si antropice si echipamentele.

Bogă ţia de valori naturale, istorice, de civilizaţie si culturale de care dispune o tara sau
zona, precum si gradul de amenajare a acestora si facilită ţile create pentru vizitare,
exercita o mare forţa de atracţie asupra fluxurilor turistice, determinâ nd amploarea si
orientarea lor.

Progresul tehnic are consecinţe directe asupra creşterii gradului de mobilitate a

populaţiei, favorizâ nd deplasarea in interes turistic. El acţionează si asupra altor
fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea mediului etc , care, la
râ ndul lor, îşi pun amprenta asupra activită ţii turistice.

Factorii demografici influenţează activitatea turistică prin modifică rile în

structura de vâ rstă , volumul populaţiei, modifică ri în structura profesională , sporirea
populaţiei urbane în total populaţie, modifică ri în nivelul de instruire etc.22

Modificarea structurii socio – profesionale prin creşterea categoriei de

populaţie care are studii medii şi superioare şi prestează munci intelectuale specifice
de birou influenţează pozitiv oferta turistică .23

Creşterea numerica a locuitorilor, precum si ritmul acestei creşteri influenţează

direct numă rul turiştilor potenţiali. Cererea pentru turism este mai mare in râ ndul
tineretului care prefera forme organizate si semiorganizate de turism

Procesul de urbanizare influenţează circulaţia turistică . Concentrarea urbană

determina apariţia nevoii de “evadare” din marile aglomeraţii spre zone de linişte
pentru recreere, distracţie, odihna etc manifestata cu preponderenta la sfâ rşit
să ptă mâ nii sau pe durata vacanţelor. Această nevoie stimulează mobilitatea populaţiei
contribuind la intensificarea circulaţiei turistice

Procesul de urbanizare va exercita o influenţă favorabilă şi în viitor asupra

dezvoltă rii turismului îndeosebi a turismului rural.

Timpul liber este un alt factor determinant al turismului. Se înregistrează o

creştere a duratei timpului liber ca urmare a reducerii să ptă mâ nii de lucru a
progresului economic si social. În acest context se înregistrează o creştere a
preferinţelor pentru turismul de week-end şi vacanţe. Se apreciază ca turismului îi este
alocat cca 30% din totalul timpului liber al populaţiei.

Din categoria factorilor psihosociologici, o influenta semnificativa asupra

turismului o exercită : moda, dorinţa de cunoaştere si instruire , creşterea preocupă rilor
pentru acţiuni culturale etc. Aceştia determină un anumit grad de socializare a
22
Neagu Vasile Managementul turistic şi al serviciilor turistice, Editura Sylvi, Bucureşti 2000.
23
Dionisie Cristina Managementul turismului: structuri de concepţie şi organizare, Editura Junimea, Iaşi, 2002

53
populaţiei. Unele populaţii nu sunt pregă tite pentru primirea unor modele culturale şi
de comportament stră ine.

Condiţiile naturale, poziţia geografică au o influenţă puternică asupra

turismului . Fenomenele naturale favorabile duc la creşterea cantitativă a activită ţii
turistice aşa cum fenomenele naturale nefavorabile conduc la o reducere a activită ţii
turistice.

Volumul calitatea şi intensitatea acţiunilor promoţionale influenţează dorinţa

de a practica turismul mai ales la tineret şi adulţi.24

Acţiunile guvernamentale si facilită ţile acordate de organizatorii de turism sunt

alţi factori importanţi. Din categoria acestora fac parte :legislaţia turistica, acordurile in
domeniul transporturilor, alinierile la gruparea hotelurilor, formalită ţile la frontiera,
organizarea agenţiilor de turism etc.

Fenomenul turistic evoluează fiind influenţat de un complex de factori Forţa si

direcţia de influentă variază in raport cu condiţiile de timp si spaţiu cu formele
concrete ale circulaţiei turistice. Interferenţa acestor factori se concretizează in
impulsionarea circulaţiei turistice.

4.5. Dezvoltarea durabila a turismului

Valorificarea superioara a potenţialului turistic in condiţiile dezvoltă rii
durabile a acestei activită ţi presupune:

 Modernizarea si diversificarea produsului turistic judeţean, cu accent pe

specificitate astfel încâ t judeţul Neamţ sa devină o destinaţie turistica cu specific
propriu bine individualizat
 Amenajarea la standarde europene a unor zone,statiuni turistice si agroturistice
pentru forme diversificate de turism cum sunt:
 Turism montan  Sate turistice pentru creatie
 Turism balnear artistica si artizanala
 Ecoturism  Sate turistice climaterice si
 Turism cultural peisagistice
 Turism religios  Sate turistice pentru
 Turism de agrement practicarea sporturilor
 Turism de afaceri  Sate turistice pescaresti si de
 Turism de aventura interes vanatoresc
 Turism rural Turism urban  Sate turistice etnofolcloriceo
 Modernizarea infrastructurii turistice in toate localită ţile cu profil turistic
si agroturistic

24
Ferenţ Emil Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2004

54
  Atragerea de fonduri din surse interne si externe pentru investiţii in
turism si agroturism
 Organizarea si dezvoltarea acţiunilor de agrement-divertisment in
localită ţile rurale turistice si agroturistice diferenţiat pe vâ rste
B Dezvoltarea si creşterea calităţii activităţii de marketing presupune:

 Trecerea de la promovarea imaginii la promovarea de produs

 Utilizarea tehnologiei informaţiei moderne in promovarea turistica
 Dezvoltarea unei reţele judeţene/teritoriale de centre/ agenţii/ puncte de
promovare turistica
 Implicarea sectorului privat in comercializarea programelor turistice
C Program informatic

 Realizarea unui sistem informatic judeţean/ regional pentru turism si a

unei reţele si baze de date de accesare pe internet
D. Ridicarea calităţii forţei de munca din turism la standardele pieţei
internaţionale

 Planificarea necesarului forţei de munca, a califică rii, stimularea si

dezvoltarea pieţei forţei de munca specifice.
 Adaptarea si extinderea programelor de pregă tire-formare la nivelul
şcolilor europene de turism
 Crearea de programe de iniţiere, specializare si perfecţionare a forţei de
munca din turism si de conversie profesionala pentru forţa de muncă disponibilizată
din alte domenii de activitate.
E. Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii din turism şi agroturism in
condiţiile dezvoltării durabile

 Crearea unor firme de consultanta in turism - agroturism si elaborarea de

studii de fezabilitate-studii de piaţă , planuri de afaceri pentru accesare programe de
finanţare si fonduri de investiţii comunitare in vederea înfiinţă rii in localită ţile
montane, cat si in alte localită ţi de pensiuni turistice si agroturistice.
 Organizarea unor programe de conştientizare si valorificare prin turism/
agroturism de produse agricole ecologice obţinute în cadrul gospodă riilor particulare si
in gospodă riile anexe ale pensiunilor agroturistice.
 Programe cu tarile UE pentru dezvoltarea unor reţele de producă tori de
artizanat si suveniruri, crearea in zone cu potenţial turistic de centre locale pentru
producerea, promovarea si comercializarea obiectelor de artizanat( Tg Neamţ, Valea ,
Ozanei, Valea Bistriţei, Valea Bicazului, etc).
 Dezvoltarea activită ţilor alternative în gospodă riile rurale potenţiale
pensiuni agroturistice prin dezvoltarea agriculturii ecologice-turism rural, produse de
artizanat tradiţionale si servicii complementare acestora.
F.Stimularea firmelor/ pensiunilor mici si mijlocii din turism/
agroturism şi amenajarea la standarde europene a unor zone/sate turistice sau

55
staţiuni turistice în scopul valorificării resurselor locale si creşterii eficienţei
economice.

G. Stabilirea locului si rolului autorităţii publice locale in elaborarea,

aplicarea si monitorizarea politicii turistice durabile.

 Integrarea judeţului în reforma instituţională a funcţiilor autorită ţilor

publice din turism in autorizarea si controlul activită ţilor turistice.
H. Alinierea la legislaţia turistica a UE

I. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea în turism/ agroturism

 Studiu de evaluare şi valorificare a patrimoniului rural si posibilită ţi de

integrare în sistemul economic judeţean si naţional.
 Cercetare privind amenajarea turistică / agroturistică a teritoriului
judeţului Neamţ în contextul dezvoltă rii durabile şi rentabiliză rii acestei activită ţi
 Studiul managementului în pensiunile agroturistice şi introducerea de
metode manageriale moderne
 Studiu de organizare ergonomica a muncii in pensiunile agroturistice
montane existente si nou create.
 Studiul sistemului de indicatori ai eficienţei economice în condiţiile
dezvoltă rii activită ţilor alternative rural-montane turism rural, producţie artizanală ,
ofertă de produse agricole ecologice şi servicii complementare acestora

Capitolul al V – lea

56
 Indicatorii turistici

A. Indicatorii cererii turistice

Această grupă de indicatori reflectă distribuţia şi evoluţia în timp a cererii

turistice globale, externe şi interne. Ei reflectă de asemenea comportamentul cererii
privind utilizarea mijloacelor de transport şi a echipamentului de primire şi pot fi
folosiţi pentru studierea provenienţei şi destinaţiei cererii turistice, a sejurului mediu şi
a fidelită ţii faţă de o anumită destinaţie.

Iată principalii indicatori din această categorie:

A.1. Indicatori ai cererii globale

A.1.1. Indicele modificării cererii turistice globale

CGi
 100
CG0

unde: CGi- cererea turistică globala în anul „i”;

CGo- cererea turistică globală în anul „0”.

A.1.2. Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă ş i

cererea externă

CI CE CI CE
 100 ;  100  1
CG CG CG CG

unde: CI - cererea turistică internă ;

CE - cererea turistică externă .

57
 A.1.3. Evoluţia componentelor cererii globale

-reflecta variaţia aportului celor două componente la formarea cererii turistice

globale.

Α.1.4. Indicele de variaţie în timp a cererii (internă şi externă):

CEi CI i
ICE0  i   100 : ICI 0  i   100
CE 0 CI 0

unde: ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe;

ICIo-i - indicele de variaţie a cererii interne.

A.1.5. Indicatorii provenienţei cererii turistice sunt calculaţi în acelaşi mod

pentru ambele categorii de cerere Formularea statistică a acestor indicatori cuprinde -
pentru cererea turistică internă , ca zonă de provenienţă -oraşul sau regiunea, iar
pentru cererea turistică externă - ţara sau continentul.

A.1.5.1. Repartiţia pe zone de provenienţă a cererii turistice pentru o anu-

mită ţară, la un moment dat:

CEZ1 CEZ 2 CEZ n

  ....  1
CE CE CE

unde: CEZ1 - cerere turistică externă provenind din ţara Zi;

CEZn - cerere turistică externă provenind din ţara Zn;

CE - cerere turistică externă totală ;

58
 CEZ 1
 100 - greutatea specifică , în (%), a ţă rii „Z1” în cererea turistică
CE
externă totală, în anul ‚to”.

A.1.5.2. Indicele de variaţie a cererii externe pe ţări de provenienţă în

intervalul „0-i”:

CEZ i t i
ICEZ i   100
CEZ i t 0

unde: ICEZi - indicele variaţiei cererii provenind din piaţa Zi.

A.1.5.3. Indicatori ai modificării structurale a cererii externe pe ţări de

provenienţă:

Informaţiile obţinute, ţară cu ţară , vor reflecta variaţiile în structura cererii şi

vor semnala ţă rile mai dinamice în perioada pe care se axează analiza istică .

A.1.6. Coeficientul concentrării geografice afluxurilor turistice.

Acesta poate fi calculat atâ t pentru cererea turistică internă care se îndreaptă
spre alte ţă ri, adică cererea outbound (Cgo), câ t şi pentru cererea turistică provenind
din exterior (Cge):

Se calculează ponderea fiecă rei ţă ri (Z) în exportul, respectiv importul de

turism ş i se extrage ră dă cina din suma ponderilor la pă trat pentru fiecare din cele
două situaţii: cerere outgoing (de import) şi cerere incoming (de export). Cu câ t
valoarea coeficientului este mai mare, cu atâ t înseamnă dă dependenţa de un numă r mic

59
de ţă ri este mai mare. Cu câ t coeficientul este mai mic, cu atâ t aceasta semnifică o
dispersie a cererii, deci o dependenţă mai mică faţă de un anumit partener.

A.1.7. Indicatori ai repartiţiei cererii pentru mijloacele de transport,

informaţii privind modificarea preferinţelor turiştilor pentru fiecare mijloc de
transport.

A.1.7.1. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport şi greutatea

specifică a fiecă ruia în raport cu cererea turistică totală :

CAv CAuto CAlte

  ....  1
CT CT CT

unde: CAv - cerere turistică pentru transport aerian;

CAuto - cerere turistică pentru transport cu autocarul;

CAlte - cerere turistică pentru alte mijloace de transport;

CT - cerere turistică totală .

A.1.7.2. Indicele de variaţie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de

transport.

CAvt i
 100
CAvt 0

A.1.7.3. Indicele variaţiei în timp a structurii cererii turistice pe mijloace de

transport

Prin compararea situaţiilor în momentul 0 şi i se poate concluziona asupra

mijloacelor de transport pentru care se manifestă o cerere mai dinamică .

60
 A.1.8. Indicatori ai repartiţiei cererii pentru mijloacele de cazare furnizează
informaţii privind modificarea preferinţelor cererii turistice:

A.1.8.1. Indicatori ai structurii cererii pe principalele mijloace de cazare.

Aceştia oferă informaţii statistice, cu privire la un moment determinat al preferinţelor
cererii turistice, pentru fiecare mijloc de cazare:

CH CAp CAlte
  ....  1
CT CT CT

unde: CH - cerere turistică pentru cazare hotelieră în momentul „0”;

CAp - cerere turistică pentru cazare în apartamente rezidenţiale;

CAlte - cerere turistică pentru alte mijloace de transport;

CT - cerere turistică totală .

CH
 100 - indicele ce mă soară importanţa cererii hoteliere în totalul
CT
cererii turistice.

A.l.8.2. Indicele de variaţie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de cazare:

CH i
 100 - indice de variaţie a cererii care utilizează hotelul în perioada de la
CH 0

„0” la „i’.

A.1.8.3. Indicele de variaţie în timp a structurii cererii turistice pe unităţi de

cazare:

Se pot desprinde tendinţele cererii privind cele mai solicitate mijloace de cazare
în perioada examinată .

A.1.9. Indicatorul „duratei de sejur".

61
 Sunt grupaţi aici toţi indicatorii ce se referă la numă rul de zile de prezenţă
turistică , atâ t la nivelul cererii turistice globale, câ t şi al cererii externe şi interne. De
asemenea, sunt posibile structură ri la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii
stratificate pe mijloace de cazare sau a altor criterii de structurare ca, de exemplu,
socio-economice.

La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului între numă rul de
zile de prezenţă turistică la o anumită destinaţie şi numă rul total de turişti prezenţi pe
teritoriu.

nr. de zile turistice ZT

S  
nr. de turisti T

Evoluţia în timp a sejurului mediu (duratei medii de sejur) se calculează conform

formulei:

Si
 100
S0

unde: Si - durata medie de sejur într-un anumit interval (lună , trimestru, an) în
momentul i;

So - durata medie de sejur în momentul „0” (lună , trimestru, an).

Dacă se urmă reşte calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se

utilizează , în locul numă rului de zile turistice, numă rul de înnoptă ri înregistrate în

NH
documentele unită ţilor de cazare: SH 
T

unde: NH - numă r înnoptă ri hoteliere înregistrate;

Τ - numă r turişti sosiţi;

SH - sejurul mediu în hotel.

Variaţia în timp a aceluiaşi indicator se calculează conform formulei:

S Hi
 100
S H0

62
 A.1.10. Indicii sezonalităţii cererii turistice

Cererea turistică , eminamente sezonieră , imprimă fluxurilor turistice o evoluţie

inegală în timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediului şi
societă ţii. Sezonalitatea poate avea determinanţi care aparţin specificului ofertei atunci
câ nd aceasta este dependentă de factorii naturali, dar poate fi generată exclusiv de
cerere, respectiv de determinanţii mediului în care se formează cererea de turism.
Sezonalitatea circulaţiei turistice poate avea amplitudini diferite de la un an la altul, ceea
ce o face dificil de anticipat şi necesită cu atâ t mai mult cuantificarea ei.

A.1.10.1. Greutatea specifică a cşrerii pentru fiecare lună a anului se calculează

global sau disociat pe zone geografice, mijloace de cazare sau de transport:

Ct Ian. Ct Febr. C Decemb.

  ....  t 1
CT CT CT

A.1.10.2. Coeficientul lunar de trafic se calculează ca un raport între numă rul

de turişti din luna cu trafic maxim (LM) şi numă rul de turişti din luna cu trafic minim
(lm)

LM
Clunar  , unde Clunar ≥ 1
lm

A.1.10.3. Coeficientul trimestrial de trafic calculat similar cu cel precedent

dar pe baza numă rului de turişti din trimestrul maxim (TM) raportat la numă rul de
turişti din trimestrul minim (tm):

63
 TM
Ctrimestr .  , unde Ctrimestrial ≥ 1
tm

Valoarea minimă a acestor coeficienţi este 1 şi, cu câ t este mai ridicată , cu atâ t
ea exprimă o sezonalitate mai accentuată ;

A.1.10.4. Coeficientul concentraţiei lunare se calculează prin raportarea

numă rului de turişti din luna cu cele mai multe sosiri la numă rul total de turişti dintr-
un an At

LM
Cc 
At

Valoarea Cc este cuprinsă între 0,083 şi 1.

Modifică rile sezonalită ţii de la un an la altul sunt evaluate comparâ nd repartiţia

cererii turistice pe fiecare lună din anul în curs cu cea înregistrată în anii precedenţi.

A.1.11. Indicatori ai repartiţiei cererii pe modalităţi de organizare a

călătoriei

Aceşti indicatori cuprind toate categoriile cererii turistice şi se referă la

utilizarea agenţiilor de voiaj pentru organizarea că lă toriei.

A.1.11.1. Indicatori ai structurii cererii în funcţie de modul de angajare a

călătoriei:

unde: CT - cererea turistică totală ;

CAV - cererea turistică ce utilizează agenţiile de voiaj;

CNor - cererea turistică ce nu utilizează agenţiile de voiaj.

Ambele categorii de cerere cuprind turiştii ce că lă toresc singuri sau cu familia,

cu grupul etc.

A.1.11.2. Indicele de variaţie în timp a modului de angajare a călătoriei:

64
 - reflectă evoluţia cererii în utilizarea agenţiilor de voiaj în perioada „0-i”

A.1.11.3. Indicele variaţiei în timp a structurii cererii pe modalităţi de

angajare a călătoriei:

Comparâ nd situaţia în momentul „0” cu cea din momentul „i”, se poate evalua
tendinţa cererii de a-şi organiza sau nu că lă toria prin agenţiile de voiaj.

A.1.12. Indicatori ai repartiţiei cererii pe motivaţii de călătorie Aceşti

indicatori ne prezintă distribuţia cererii pe motive de că lă torie, precum şi greutatea
specifică sau importanţa fiecă rei motivaţii în ansamblul cererii şi variaţia acesteia în
timp. Aceşti indicatori se pot aplica la toate categoriile de cerere turistică şi se pot
calcula în acelaşi timp şi pentru diferite bazine geografice.

A.1.12.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe motivaţii de călătorie

A.1.12.2. Indicatorul de variaţie în timp a structurii cererii pe motivaţii

de călătorie în cursul perioadei „0-i”:

unde: CT - cerere totală .

A.1.13. Indicatori ai repartiţiei pe criterii sociale a cererii turistice

65
 Aceşti indicatori permit observarea repartiţiei şi evoluţiei în timp a structurii
cererii turistice în funcţie de vâ rstă , sex, stare civilă , categoria profesională şi nivelul de
venituri. Toate aceste criterii de structurare a cererii sunt notate cu simboluri numerice
de la „1” la „n”. Se calculează astfel trei categorii de indicatori:

A.1.13.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe criterii sociale (în

funcţie de vârstă/stare civilă/sex etc.):

unde: CSi-j - cererea turistică repartizată pe criteriul social de la 1 la n.

A.1.13.2. Indicele de variaţie în timp a cererii turistice pe criterii sociale:

= variaţia cererii pentru criteriul social 1 în perioada (to - ti)

A.1.13.3. Indicele de variaţie în timp a structurii cererii turistioe pe

criterii sociale:

Se pot analiza astfel modifică rile în timp ale reprezentă rii grupelor de turişti
structurate pe criterii sociale.

A.1.14. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice

Informează asupra numă rului de turişti care repetă voiajul spre o anumită
destinaţie turistică . Se bazează pe cunoaşterea numă rului de turişti care au revenit spre
o anumită destinaţie (Rd) sau care au intenţia să revină în viitor (Id).

66
 B. Indicatorii ofertei turistice

Se calculează pentru oferta întreprinderilor şi reflectă repartiţia şi variaţia în

timp şi în structură a ofertei acestora şi în mod individual, pentru fiecare între
prindere ofertantă .

B.1. Indicatori ai ofertei totale de cazare

Oferta globală de cazare cuprinde unită ţile hoteliere, unită ţile nehoteliere, ca
banele, campingurile etc. Unitatea de mă sură este numă rul de locuri sau numă rul
de camere rareori numă rul de unită ţi de cazare.

B.1.1. Indicatori ai structurii capacităţii de cazare pe categorii de unităţi:

-ponderea capacită ţii hoteliere în total capacitate de cazare

unde: LH - numă rul de locuri în hoteluri;

LC - capacitatea de cazare totală ;

LE - numă rul de locuri îtt unită ţi extrahoteliere.

B.1.2. Indicatorul evoluţiei capacităţii totale de cazare în perioada 0 – i

B.1.3. Indicatorul variaţiei în timp a structurii ofertei de cazare

67
 Astfel se urmă resc modifică rile în structura ofertei de cazare.

B.2. Indicatorii ofertei hoteliere

B.2.1. Structura capacităţii hoteliere pe categorii calitative (clase, număr de

stele,etc)

unde: LHI - numă r locuri în hotel categoria I;

LH- numă r locuri în toate categoriile hoteliere.

B.2.2. Indicatorul Variaţiei structurii capacităţii hoteliere pe categorii

calitative

- indice de variaţie a numă rului de locuri în hotel categoria I în

intervalul de timp “0-I”.

Indicatori similari pot fi construiţi şi pentru alte tipuri şi categorii de capacită ţi de

cazare: apartamente, bungalows, camping, vile etc.

Β.3. Alţi indicatori ai ofertei

Evoluţia în timp şi spaţiu a serviciilor turistice şi a altor componente ale bazei

materiale (restaurante, cofetă rii, mijloace de transport) poate fi urmă rită prin indicatori
similari celor de mai sus.

68
 C. Indicatorii relatiei cerere- oferta

-în această categorie intră indicatorii care informează asupra activită ţii şi
dinamicii agenţilor economici din turism, respectiv firmele turistice. Aceşti indicatori
sunt deosebit de utili în practică deoarece reflectă gradul de utilizare a fiecă rei
întreprinderi turistice, precum şi legă turile dintre întreprinderi. Trebuie precizat aici că
în analiza utiliză rii capacită ţilor ofertei se ia în calcul numai acea parte a cererii turistice
care s-a materializat prin consum. Deci, pentru indicatorii din grupa C, semnificaţia
noţiunii de cerere se referă la clientela propriu-zisă şi nu la cererea potenţială , ca în
cazul indicatorilor din grupa A.

- Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri, indicii formulaţi

putâ nd fi aplicaţi la toate celelalte categorii de întreprinderi turistice.

C.1. Indicele evoluţiei clientelei hoteliere în perioada „0 – i”:

unde: THi - turişti în hoteluri în anul „i”;

THo - turişti în hoteluri în anul „0”.

Indicatorul se poate calcula pentru fiecare categorie hotelieră în parte.

C.2. Indicele evoluţiei înnoptărilor:

Ν-înnoptă ri.

Acest indicator poate fi calculat descompus, pe categorii de hoteluri sau / şi pe

categorii de clientelă turistică .

C.3. Evoluţia indicatorului durata medie de sejur la cazare

69
 Se calculează ca şi durata medie de sejur prezentată la A. 1.8. Pentru a se calcula
indicele de variaţie a duratei medii de sejur în perioada de timp 0 - i, se aplică formula:

C.4. Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflectă utilizarea ofertei într-o perioadă determinată , adică nivelul activită ţii în
hoteluri în funcţie de capacitatea instalată :

unde:

Go - gradul de ocupare în procente;

NH - numă r de înnoptă ri;
LH - numă r de locuri în hoteluri;
Ζ - numă rul de zile ale ofertei hoteliere;
NT - numă rul de turişti; .
S - durata medie de sejur,

Gradul de ocupare se poate calcula în momente diferite la aceeaşi unitate

hotelieră sau în acelaşi moment pentru două sau mai multe unită ţi hoteliere situate în
regiuni diferite, iar prin comparaţie se desprind concluzii privind diferenţele în
activitatea hotelieră .

C.5. Indicatorul de activitate comercială a agenţiilor de voiaj

Acest indicator se poate calcula în urmă toarele variante:

C.5.1. în raport cu cererea turistică efectivă - indicele de participare a

agenţiilor de voiaj la captarea cererii:

70
 - cererea efectivă captată de agenţiile de voiaj în perioada „0”, respectiv

în perioada „i”.

Comparâ nd două perioade diferite se obţine dinamica activită ţii agenţiilor de

voiaj. De asemenea, pot fi comparate două sau mai multe pieţe turistice pentru a
desprinde importanţa agenţiilor de voiaj în canalizarea cererii, diferenţiat de la o piaţă
la alta.

C.5.2. în raport cu utilizarea ofertei,

de exemplu: indicele capacită ţii hoteliere comercializate prin agenţii de voiaj.

Acest indicator relevă interdependenţa între unită ţile de cazare şi agenţiile de voiaj.

Este calculat astfel:

unde: LHav - numă rul de locuri comercializate prin agenţii de voiaj.

Indicatorul poate fi calculat, ca şi cel precedent, procentual, în două perioade de

timp diferite, pentru a aprecia variaţia sa în timp, pentru mai multe categorii de unită ţi
de cazare, pentru mai multe pieţe. în ansamblu, este un indicator care reflectă
dependenţa activită ţii hoteliere de activitatea comercială a agenţiilor de voiaj.

D. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE DIRECTE

Aceşti indicatori mă soară efectele economice absolute şi relative datorate

activită ţii turistice în general (turism intern şi internaţional) precum şi dinamica lor;
în acest scop sunt calculaţi indicatorii cheltuielilor turistice, indicatorii preţurilor,

71
indicatorul incidenţei asupra balanţei de plă ţi, precum şi indicatorii referitori la consum,
investiţii şi valoarea adă ugată .

D.1. Indicatorii cheltuielilor turistice

Cheltuiala turistică poate fi analizată în raport cu categoria de cerere care o

generează , adică pe plan structural, sau în raport cu teritoriul în care are loc, adică pe
plan regional. De asemenea, prezintă o anumită importanţă şi structura internă a
cheltuielilor turistice, respectiv distribuţia acestora pe categoriile de bunuri şi servicii
achiziţionate (cazare, alimentaţie, transport, cumpă ră turi, agrement, diverse) ceea ce
este de fapt inclus în noţiunea de „coş de consum" turistic. Cheltuiala turistică
reprezintă un reper deosebit de important pentru factorii de decizie în domeniul
politicii turistice, deoarece permite concluzii privind feţele economice ale existenţei şi
dezvoltă rii ofertei turistice. Problema pe care o ridică însă calculul indicatorilor din
grupa respectivă se referă la acurateţea informaţiilor statistice care stau la baza
construirii lor.

D.1.1. Indicatorul repartiţiei cheltuielilor turistice:

unde:

RI - cheltuiala turistică a cererii interne;

RE - cheltuiala turistică a cererii externe;

Rt - cheltuiala turistică totală înregistrată pe un teritoriu.

D.1.2. Indicele evoluţiei în timp a cheltuielilor turistice:

72
 Rti
- indicele variaţiei cheltuielii turistice totale în perioada „0 – i”
Rt 0

Se poate calcula apoi pentru fiecare categorie de cerere: internă şi externă .

Cheltuielile turistice ale cererii externe se pot calcula pentru fiecare piaţă externă de
provenienţă a cererii turistice.

D.1.3. Indicele de variaţie în distribuţia cheltuielilor turistice totale:

Acest indicator se poate calcula structurat pe zonele turistice în care se

înregistrează cheltuielile turistice respective.

D.1.4. Indicatorul distribuţiei cheltuielilor turistice pe categorii de bunuri

şi servicii.

-în general cheltuielile turistice se materializează în achiziţionarea de bunuri şi

servicii, aşa cum am ară tat mai sus. Aşa încâ t:

unde: RH - cheltuieli pentru cazare hotelieră ;

RT - cheltuieli pentru transport.

Calculul trebuie completat prin structurarea fiecă rui element al cheltuielii

turistice pe cele 2 categorii ale cererii turistice: internă şi extemă , pentru a distinge
diferenţele de participare; în continuare, analiza distribuţiei pe elemente de consum se
poate completa prin evaluarea evoluţiei în timp, calculâ ndu-se indicatorii de mai sus în 2
momente diferite ale perioadei de timp 0 - i.

D.1.5. Indicatorul cheltuielii medii pe turist

Τ - numă rul total de turişti în cadrul unui teritoriu.

73
 Cheltuiala medie turistică (Rs poate aparţine turiştilor sosiţi (Ts) pe un teritoriu
(ţară) sau (Rp) turiştilor care pleacă (Tp) de pe teritoriul (ţara) respectivă.

Deci:

Rs - cheltuiala totală înregistrată în interiorul teritoriului turistic;

Rp - cheltuiala totală efectuată de rezidenţii teritoriului care voiajează în ex-

terior;

Rs poate fi calculată în momente diferite şi pentru fiecare din ţă rile din care
provin turiştii. De asemenea şi Rp poate fi calculat în momente diferite pentru fiecare din
ţă rile spre care voiajează turiştii naţionali.

E. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE

Aceşti indicatori sunt utili în elaborarea politicii turistice pe plan teritorial şi

social şi pot fi calculaţi pentru orice categorie de cerere sau ofertă , pentru fiecare ţară . Ei
pun în evidenţă aspectele calitative şi structurale ale exportului unei ţă ri pe piaţa
turistică .

E.1. Indicatorul preferinţei regionale exprimă repartiţia turiştilor pe zone

geografice, evoluţia în timp şi modifică rile în tendinţele acestor preferinţe geografice.

, unde:

arată ponderea zonei A în total;

TA - turişti în zona turistică A; idem pentru zonele B, C... N; Τ - total turişti.

74
 reprezintă indicele evoluţiei afluenţei turistice în zona A în perioada 0 - i.

E.2. Indicatorul densităţii turistice în raport cu populaţia

unde:

T, - total turişti;

Pop - populaţia,

-cuantifică unul din aspectele sociale care decurg din circulaţia turistică , respectiv
presiunea turistică exercitată asupra populaţiei.

Turiştii utilizează mijloacele de cazare care, la râ ndul lor, necesită forţă de

muncă furnizată de populaţia teritoriului. Se poate calcula un indicator ce face legătura
între numă rul de locuri din unită ţile de cazare şi mă rimea populaţiei:

L - numă r de locuri de cazare.

Acest indicator se calculează pentru mai multe intervale de timp şi este denumit
„funcţia turistică ", înregistrat ca atare la Comisia de Statistică a OMT pentru fiecare din
bazinele ofertei mondiale. Veniturile obţinute direct sau indirect de populaţia
teritoriului din activitatea turistică sunt reflectate de indicatorul „încasă ri turistice medii
pe locuitor".

75
 It - încasarea turistică totală .

E.3. Indicatorii densităţii turistice în raport cu teritoriul Aceşti indicatori se

calculează în acelaşi mod în care s-au construit indicatorii dela E.2;

= indicatorul densită ţii medii de turişti pe km2

= indicatorul numărului mediu de locuri de cazare pe km ;

= indicatorul densită ţii cheltuielilor turistice pe km2,

unde:

Tt - total turişti;
L - numă r locuri în baza materială de cazare;
Rt - încasă ri de la turişti;
Supr - suprafaţa.

Aceşti indicatori pot fi calculaţi pe intervale de timp diferite.

F. INDICATORII DE POTENŢIAL AL PIEŢEI

Aceşti indicatori informează asupra evoluţiei unor mă rimi relative raportate la

populaţie, consumul de turism al acesteia şi permit desprinderea unor concluzii în
legă tură cu dinamica pieţelor turistice.

F.1. Indicatorul intensităţii plecărilor în vacanţă determină pentru o anumită

ţară predispoziţia populaţiei pentru că lă toriile de vacanţă .

76
 TV - turişti care pleacă în vacanţă .

F.2. Indicatorul intensităţii plecărilor în străinătate şi evoluţia în timp

raportează numă rul de persoane care pleacă din ţară în scop turistic la populaţia totală a
ţă rii sau numai la numă rul celor care pleacă în vacanţă :

TS - turişti care pleacă în stră ină tate;

exprimă variaţia intensită ţii plecă rilor în stră ină tate intervalul 0 - i.

F3. Indicatorii cheltuielilor turistice ale populaţiei unei ţări

F.3.1. Indicatorul cheltuielilor turistice pe locuitor.

= cheltuiala turistică medie pe locuitor

unde:

Rt -cheltuiala turistică totală .

F.3.2. Cheltuiala turistică în PIB: informează asupra proporţiei de PIB destinat

cheltuielilor turistice. Acest indicator se poate defalca în cheltuieli pentru turism
internaţional şi cheltuieli pentru turism intern.

= procentul de PIB cheltuit pentru consum turistic.

77
 Anexe

Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din Durau

Unitatea de Cate- Nr. Facilitãti

Adresa
cazare goria camere
- camere cu 2 paturi
Complex Turistic - restaurant Intrarea In Statiunea
32
Vanatorul - terasă Durau
***
- parcare
Pensiunea Hanul lu 11 - camere - 2 si 3 paturi

78
 - baie cu duş Releu Tv nr. 301A
` Movila
** - restaurant 60 locuri Neamţ
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Raluca *** 4 - baie cu dus Releu nr. fn
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Pensiunea Antia *** 13 - TV cablu
Intrarea in statiune
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
- camere cu 2 şi 3 paturi
- restaurant-pensiune 36 locuri
Zona Releu Tv nr.
Pensiunea Alpinul 17 - TV cablu
*** 325
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Principala Durau nr.
** 8 - TV cablu
Annabella 5668
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Paulo - baie cu dus Principala nr. 266
** 11
- T.V. color
-camere cu 2 si 3 paturi
Pensiunea Perla ** 15 Releu
- baie cadã
-camere cu 2 paturi
-T.V. cablu
Pensiunea Ileana *** 10 -spatii verzi Principala nr. 399
-parcare asigurata

-camere cu 2 locuri
Pensiunea , 2 Km De Durau nr.
- baie cadã
Margareta fn
*** 4 - T.V. color
- agrement
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Pensiunea Ioana *** 20 - TV cablu Poieni Durau nr. 254
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Radu ** 12 - baie cu dus Poieni nr. 1
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
Complex Turistic - restaurant
*** 16 Zona Releu nr. 1
Arted - TV cablu
- spaţii verzi
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Agnes ** 15 - restaurant 40 locuri -
- TV cablu
Pensiunea Mara *** 7 Zona Releu
-camere cu 2 locuri
- baie cadã

79
 - T.V. color
- terasa
Pensiunea Casa
** 10 - acces bucatarie complet utilata Statiunea Durau
Bella
- curte cu gratar 
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Pensiunea
*** 7 - TV cablu Releu nr. 317
Albastrica
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată

-camere cu 2 locuri
Pensiunea Maria *** 16 Releu
- baie cadã
- T.V. color
incalzire centrala

Pensiunea Lavinia *** 3 baie proprie Principala nr. 510

tv in camere
- camere cu 2 paturi
Pensiunea - restaurant , intrarea in Durau
*** 8
Rapsodia - terasă nr. fn
- parcare
- camere cu 2 paturi
- restaurant
Pensiunea Gabriela *** 7 Durau nr. 326
- TV cablu
- spaţii verzi

Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

Hotel Ozana** Statiunea Baltatesti

Hotel Ecotur Ceahlau
Hotel Bradul *** Durau
Hotel Bistriţa ** Durau
Hotel Brânduşa ** Durau
Hotel Cascada** Durau
Hotel Central *** Piatra-Neamţ
Hotel Ceahlă u ** Piatra-Neamţ
Hotel Bulevard** Piatra-Neamţ
Hotel Roman** Roman
Restaurant Casa Româ nească Roman
Restaurant Ceahlă u Piatra Neamţ
Restaurant Conceta Roman

80
 Restaurant Han Izvoare Dumbrava Roşie
Restaurant Huci Roman
Restaurant Moldova Roman
Restaurant Nefertiti Piatra Neamţ
Restaurant Romtudo Roman
Restaurant Terasa Gospodinelor Piatra Neamţ
Restaurant Union Piatra Neamţ

Hotel Bradul, Durau

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢ IUNI DE

CAZARE TURISTICĂ , PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de 2009 2010 2011

structuri de
dec. dec. ian. feb.
primire turistică
T Total
356016 387762 349769 366914
din care:
Hoteluri 261688 286172 263267 281446
Moteluri 13693 14463 13047 12575
Vile turistice 13247 14454 12506 11500
Cabane turistice 5049 6113 5982 5851
Pensiuni turistice 30177 32783 27908 29808
Pensiuni
20176 22318 16675 16238
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

81
ÎNNOPTĂ RI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢ IUNI DE
CAZARE TURISTICĂ , PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de 2009 2010 2011

structuri de
dec. dec. ian. feb.
primire turistică
Total
832248 891115 701266 749213
din care:
Hoteluri 624545 680489 528763 585254
Moteluri 22178 23135 22352 21490
Vile turistice 33469 32974 24963 21030
Cabane turistice 10853 12748 11270 10473
Pensiuni turistice 59275 66590 55208 58247
Pensiuni
46509 47520 33747 30198
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

82
Harta turistica a judetului Neamt

83
 Bibliografie

1) Bran Florina, Ş imon Turismul rural, modelul european, Editura Economică ,

Tamara, Nistoreanu Bucureşti, 1997.
2) Bran Florina, Ş imon Ecoturism, Editura Economică , Bucureşti 2000.
Tamara, Nistoreanu
3) Bran Florina, Ş imon Economia turismului şi mediului înconjură tor, Editura
Tamara, Marin Dinu Economică , Bucureşti, 2004
4) Burloiu Petre Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex,
Bucureşti , 1997
5) Dinu Mihaela Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică ,
Bucureşti, 2003.
6) Ciobanu N. Ion Plută ritul pe Bistriţa, Editura NONA , Piatra Neamţ, 2004
7) Cucu V. Ş tefan M. Româ nia ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura
Ştiinţifică , Bucureşti, 1974.
8) Dionisie Cristina Managementul turismului: structuri de concepţie şi organizare,
Editura Junimea, Iaşi, 2002.

9) Geangală u Susana Agroturismul şi locuinţa ergonomică , 2003

10) Gherasim T. Marketing turistic, Editura Economică , Bucureş ti, 1999.

Gherasim D.
11) Glă van V. Geografia turismului în Româ nia, Editura Institutului de
Management – Turism EDEN, Bucureş ti, 2004
12) Ferenţ Emil Economia ş i managementul turismului, Editura
Politehnium, Iaş i, 2004
13) Iacomi Gheorghe Ceahlă ul Ghid turistic, Editura Mitropoliei Moldovei ş i
Bucovinei, Iaş i , 2000.
Henche Blanca Garcia Marketing în turismul rural, Editura Irecson, Bucureş ti,
2004.
14) Neagu Vasile Managementul turistic ş i al serviciilor turistice, Editura
Sylvi, Bucureş ti 2000

15) Niţă Valentin, Gestiune hotelieră ş i catering, Editura Sedcom Libris, Iaş i ,
Butnaru Gina, Dră gan 2002.
Lorin
Pâ niş oară Georgeta, Managementul Resurselor Umane: ghid practic Ed. 2 a ,
Pâ niş oară Ion Ovidiu Editura Polirom, Iaş i, 2005.

16) Snak Oscar, Baron Economia turismului, Editura Expert, Bucureş ti,2001
Petre, Neacş u Nicolae

84
 17) Stă nciulescu Economia întreprinderii ş i elemente de legislaţie, Editura
Gabriela Oscar Print, Bucureş ti, 2001

18) Tomescu Nicolae Satul despre e însuşi Editura Ankarom, Iaşi , 1998,

*** www.neamt.insse.ro
*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html
*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau

85