Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS:
I. Cadrul general.......................................................................................................pg. 3
1.1. Specificul geografic...........................................................................................................pg. 3 1.2. Indicatori cadru ai dezvoltrii politico sociale...................................................................pg. 6
1.2.1. Indicatori ai cadrului politic............................................................................................pg. 6 1.2.2. Indicatori de mediu.........................................................................................................pg. 7 1.2.3. Indicatori privind sigurana i securitatea.......................................................................pg. 8 1.2.4. Indicatori privind sntatea i igiena...............................................................................pg. 8 1.2.5. Indicatori privind turismul ca prioritate..........................................................................pg. 9
V. Analiza S.W.O.T...................................................................................................pg. 20
5.1. A cadrului general................................................................................................................pg. 20 5.2. A infrastructurii i mediului de afaceri................................................................................pg. 20 5.3. A circulaiei turistice............................................................................................................pg. 21 5.4. A valorificrii potenialului turistic.....................................................................................pg. 21
VI. Bibliografie..........................................................................................................pg. 22
I. Cadrul general
ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia i Heregovina Serbia Croaia Slovenia
1.1.1. SUPRAFAA (km ) 301 268 504 782 92 389 131 990 110 912 28 748 25 713 51 129 102 173 56 538 20 251
1.1.2. POPULAIA (mil. loc.) 57,4 43,4 10,6 11,1 7,7 3,1 2,0 3,9 8,2 4,4 2,0
1.1.3. CAPITALA Roma Madrid Lisabona Atena Sofia Tirana Skopje Sarajevo Belgrad Zagreb Ljubljana
Legend: (km ) - ri mici (0-100 000) - ri medii (100 000-300 000) - ri mari (>300 000)
Figura 2
Aspecte climatice:
Clima reprezint elementul geografic determinant al acestei zone. Ea se caracterizeaz prin veri clduroase, secetoase i ierni blnde i ploioase. Aceast combinaie rar reprezint originalitatea major a regiunii mediteraneene. Clima este influenat de urmatorii factori: poziia geografic: n sudul continentului la 40lat N; masele de aer ( dinspre Mediteran i Oc. Atlantic ); orientarea i altitudinea reliefului. Astfel, clima ntlnit n aceast regiune este : temperat-oceanic n vest cu precipitaii bogate i temperaturi moderate; temperatcontinental n nord; climat mediteranean care este predominant cu ierni blande si cu precipitatii bogate si veri calduroase si secetoase; climat montan in munii Alpi unde pe cele mai nalte creste ntlnim gheari.
Un fenomen climatic deosebit al acestei regiuni l reprezint renclzirea atmosferei datorit Mrii Mediterane (o mare nchis i cald).
Resursele naturale:
n ceea ce privete resursele naturale amintim bauxita, lignitul, magneziu, petrolul, marmura, zincul, nichelul,plumbul, sarea,
1.2.1. ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia rang 70 45 28 57 82 84 89 83 76 72 81 scor 4,6 4,9 5,2 4,8 4,2 4,1 4,0 4,2 4,3 4,6 4,3
1.2.2. rang 54 40 26 45 103 124 110 119 120 52 27 scor 4,3 4,5 5,1 4,4 3,2 2,5 3,0 2,8 2,7 4,3 5,0
1.2.3. rang 53 46 11 18 107 80 97 75 62 63 33 scor 4,7 4,8 5,8 5,5 3,5 4,1 3,7 4,2 4,5 4,5 5,2
1.2.4. rang 5 21 17 3 27 58 96 57 48 66 34 scor 6,4 5,9 6,1 6,5 5,8 4,8 3,8 4,8 5,1 4,6 5,7
1.2.5. rang 60 3 26 22 45 107 122 123 92 57 77 scor 3,9 5,5 4,8 4,9 4,1 2,9 2,2 2,0 3,2 3,9 3,5
Figura 3
In tabelul indicatorilor cadrului politic din Europa Mediteranean putem observa cu usurin diferenele de rang dintre Portugalia, situat pe locul 28 i Macedonia situat pe locul 89. Motivul pentru care Macedonia ocupa aceasta poziie l reprezint o divergen ce se desfoara ntre partidele pplitice bazate pe criterii entice diferite, reprezentnd majoritatea macedonean, respectiv minoritatea albanez. Dup Macedonia, tri precum Bosnia (locul 83), Albania (84), Slovenia (locul 81) i de ce nu i Bulgaria (locul 82) sunt marcate de o nesiguran politic, rangul acestor ri artndu-ne nelinitea politic ce le-a cuprins datorita variabilelor politice considerate pentru competente in turism. n ceea ce privete relaiile Europei Mediteraneene cu restul Europei putem aminti faptul c rile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prim importan ai Uniunii Europene dat fiind apropierea lor geografic, afinitile istorice i culturale, precum i fluxurile migratoare prezente i viitoare. Iat de ce UE a ales tradiional s urmeze o politic de integrare regional. n cadrul Conferinei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate rile membre UE i rile mediteraneene (excepie fcnd Albania, i Serbia) Uniunea European a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteranean. Pentru perioada 2000-2006, Uniunea European a acordat ajutoare financiare ctre rile mediteraneene, n valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetar 2007-2013, Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat (ENPI) decurge din i se contopete cu programul de sine stttor, anterior program de sprijin pentru ntrajutorarea rilor mediteraneene i a rilor nvecinate, dintre statele aprute dup destrmarea fostei Uniuni Sovietice.
Figura 4
Se poate observa c dintre rile Europei Mediteranene, printre ultimele locuri n tabelul indicatorilor de mediu se situeaz Albania (124), Serbia (120), Bosnia (119). Motivul pentru care ocupa aceste pozitii il reprezinta 7
poluarea mare intalnita aici, printre factorii determinanti ai acesteia intalnindu-se si emisiile mari de dioxid de carbon. Ingrijoratoare este pozitia pe care o ocupa Albania in clasament.Anumite rapoarte au clasificat capitala acestei ri, Tirana, ca fiind unul dintre cele mai poluate orae din intreaga Europ. Unul dintre factorii poluani l reprezint benzina cu plumb utilizat de aproximativ un sfert din totalul numrului de masini. S-a constatat c 90% din mainile cu peste 9 ani vechime produc cea mai mare parte a polurii. La polul opus se afla Portugalia pe locul 26, aceasta fiind o ar care se ocup de problemele legate de mediu. De exemplu, portughezii utilizeaz puterea solar la maxim. Ei au construit cea mai mare central solar din lume situat n sudul Portugaliei, mai exact n Amereleja. Cele 30.000 case, spitalul, tramvaiele, coala i primria utilizeaz doar energia produs de aceast central.
In ceea ce priveste sigurana si securitatea, Portugalia se afl pe locul 11, urmat de Grecia pe locul 18. Aceste ri nu sunt marcate de conflicte, implicit rata criminalitii este sczut. Totui, exist infraciuni minore de tipul furtului care apar in zonele aglomerate (gri, staii, parcari etc.). Nu la fel se ntmpl n cazul Bulgariei, ar care ocup locul 107 in ierarhie. Rata criminalitii din aceast ara este mai ridicat i cunoate accentuari in perioade de criz economic. Bulgaria este cunoscut pentru gruprile sociale nclinate spre criminalitate. Nu depatre de Bulgaria, Macedonia este o ar unde conflictele etnice existente o plaseaza pe locul 97.
Sistemele de sntate din Europa sunt diferite, fapt ce clasific rile Europei Mediteranene pe poziii foarte diferite, cu diferene destul de mari. De exemplu Grecia este ara care se afl pe locul 3, urmat ndeaproape de Italia (locul 5), la polul opus aflndu-se Macedonia care ocup locul 96. Pentru a explica acest lucru putem observa procentul populaiei de origine greac a cror starea de sntate este evaluat ca fiind foarte bun, i anume 52,2 % (cel mai mare procent dintre toate rile Europei Mediteranene). Cheltuielile alocate din produsul intern brut pentru prevenirea bolilor, tratarea afeciunilor, ngrijirea pacienilor n faz terminal, accesul la infrastructura (nr paturi de spital/1000 loc.) precum si serviciile oferite (nr. medici/1000 loc.) reprezint alte criterii care sunt luate n considerare pentru a evalua starea de sntate i igien a unei ri. De exemplu, dintre rile Europei Mediteranene, Portugalia este ara cu cele mai mari cheltuieli, mai exact 10,2 % din PIB. rile cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor sunt Slovenia (2,64 euro) i Bulgaria (0,61 euro).
Putem observa cu uurin c Spania este ara aflat pe primul loc n clasamentul rilor Europei Mediteraneene n ceea ce privete turismul ca prioritate. Potenialul turistic al Spaniei este foarte mare prin varietatea locului si a tipurilor de turism care pot satisface cele mai capricioase cerinte. De la frumusetile naturale (Munii Pirinei, Cantabrici, Iberici) pn la vestitele Insule Balerare i Canare, toate formeaza un plus pentru care Sania acord prioritate turismului. Interesant este faptul ca Italia ocup locul 60 n ierarhie. Putem explica acet lucru prin faptul c Italia are deja o tradiie format n acest sens, motiv pentru care aceasta ramura nu are nevoie de o atenie prea mare pentru a fi valorificat, dovada fiind cheltuielile mici de promovare alocate de guvern pentru aceasta ramura economica. Albania, Macedonia, Bosnia sunt ri mai srace ale Europei Mediteraneene care nu se bucur de aceleai caracteristici naturale precum Grecia sau Italia. Din acest motiv, dar i datorit srciei sau conflictelor politice, turismul nu reprezint o prioritate.
ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia
2.4. rang scor 27 32 33 38 50 106 76 61 46 34 28 4,5 3,9 3,8 3,6 3,1 1,8 2,4 2,7 3,3 3,8 4,5
2.5. rang scor 116 105 102 103 59 81 64 92 88 96 106 3,4 3,9 4,0 4,0 4,6 4,3 4,6 4,1 4,2 4,1 3,9
22 4,2 55 3,8 8 6,0 7 5,2 18 5,4 2 6,8 35 3,8 23 5,0 9 5,9 37 3,7 34 4,4 7 6,0 76 2,8 70 3,3 25 4,4 113 2,0 122 1,9 86 2,4 108 2,1 83 2,9 63 3,1 117 1,9 114 2,1 56 3,3 99 2,3 107 2,4 54 3,3 2 . S u in .1 cor l dicat ilorin r t u u ii de t an por aer or f as r ct r r s t 80 2,7 46 4,0 11 5,7 ian 79 2,7 37 4,3 20 2,2 5 .5
5 .3 5 .1 4 .9 4 .7 4 .5 4 .3 4 .1 3 .9 3 .7 3 .5 3 .3 3 .1 2 .9 2 .7 2 .5 2 .3 2 .1 1 .9 1 .7 1 .5
Figura 5 Infrastructura de transport aerian este slab dezvoltata in tari precum Bosnia care ocupa locul 117, Albania situata pe locul 113 si Macedonia aflata pe locul 108. In primul rand trebuie sa ne gandim la suprafata relativ mica a acestor tari care impiedica dezvoltarea infrastructurii de transport aerian (construcia de aeroporturi, piste de decolare si aterizare necesita suprafete meri de teren). Mai putem explica acest lucru prin nivelul de dezvoltare al tarilor, acestea fiind tari slab dezvoltate, unde transportul aerian nu reprezinta o necesitate,deoarece oamenii nu dispun de banii necesari deplasarilor cu avionul. La polul opus amintim Spania aflata pe locul 7 si Italia aflata pe locul 22, tari cu o suprafata mare care a permis dezvoltarea infrastructurii aeriene. De asemenea, nivelul de dezvoltare, precum si situaia economica a populaiei au reprezentat plusuri spre dezvoltarea unei reele de trafic aerian. n prezent, 40 % din sosirile turistice internaionale se efectueaz pe calea aerului, cel mai mare volum fiind nregistrat n Europa, avnd ca destinaie preponderent Europa Sudic. n unele ri transportul aerian reprezint principala cale de acces a turitilor internaionali. Din totalul sosirilor turistice n Grecia, transportul aerian detine 67%.
Figura 6 Evoluia gndirii inginereti i progresul tehnic au fcut ca anumite obstacole impuse de topografia anumitor locuri s fie depite, deschizndu-se noi ci de acces spre locuri considerate neaccesibile. 10
n prezent transportul terestru ocupa primul loc n ceea ce privete sosirile turistice internaionale. Turismul utilizeaz aproape n totalitate reeaua de drumuri i ci ferate. Infrastructura de transport terestru trebuie raportata la gradul de accesibilitate al reliefului, dar si si nivelul de dezvoltate al fiecarei tari. Albania,Bosnia si Serbia sunt tari cu un relief accidentat care nu permite o dezvoltare a infrastructurii de transport terestru. De aceea ele ocupa ultimele locuri in ierarhie (122, 114 i 107), spre deosebire de Spania i Portugalia care ocup primele poziii (18 i 23). n zona Alpilor se afl n derulare un ambiios proiect de legtur feroviar ntre Germania i Italia care include i construcia celui mai lung tunnel feroviar.
11
ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia
Populaia (mil. loc.) 57,4 43,4 10,6 11,1 7,7 3,1 2,0 3,9 8,2 4,4 2,0
Sosiri turistice internaionale (mil.) 37,07 52,43 11,61 13,27 4,63 0,042 0,16 0,19 0,58 7,91 1,49
Densitatea circulaiei turistice (%) 64,58 120,80 109,52 119,54 60,12 1,35 8,00 4,87 7,07 179,77 74,50
Legend: (mil.)
Figura 7
Figura 8
O densitatea mare a circulaiei turistice se poate observa n Spania, Portugalia sau Grecia. Aceasta densitate o putem explica prin prisma tipurilor de turism desfaurate intr-o ar. n aceste ri sunt desfurate mai multe tipuri de turism (montan, litoral i cultural), acest lucru determinnd un numr mai mare de sosiri turistice. ns cea mai mare densitate turistic o are Croaia. Acest lucru se datoreaz populaiei sczute a acestei ri, sosirile turistice nefiind foarte mari (n comparaie cu Spania). Pentru a analiza aceast densitate a circulaiei turistice se mai poate lua in calcul i tradiia de vizitare dintr-o anumita zon. Aici putem ncadra ri precum Spania, care are o DCT de 120,80 %, Grecia (119,54 %) i Portugalia (109,52 %), care i-au format n timp un renume. Totusi si Italia este o tara cu o mare traditie de vizitare si cu o varietate a tipurilor de turism effectuate,insa numarul mare al populatiei (57,4 mil loc.) determina o densitate scazuta de 64,58 %. Relieful este un alt factor care antreneaza sosirile turistice. Tari care nu se bucura de o diversitate a reliefului sunt Macedonia, Bosnia si Albania iar de aceea densitatea circulatiei turistice este scazuta.
ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia rang 46 45 40 55 67 35 56 90 47 54 52
4.1. scor 5,3 5,3 5,3 5,2 5,1 5,4 5,2 4,8 5,3 5,2 5,2
4.2. rang scor 66 4,8 55 5,1 54 5,1 23 5,7 30 5,6 10 6,2 13 6,1 111 4,1 19 5,9 4 6,5 60 5,0
4.3. rang scor 20 5,5 17 5,6 25 5,3 23 5,3 43 4,7 93 3,7 82 3,9 100 3,5 26 5,3 36 4,9 57 4,4
Figura 9 Indicatorii privind resursele umane din turism constau in ansamblul activitilor orientate ctre asigurarea, dezvoltarea i meninerea resurselor umane n vederea realizrii cu eficien maxim a obiectivelor acesteia i satisfacerii nevoilor angajailor. Primul loc in ierarhia indicatorilor privind resursele umane din turism in Europa Mediteraneana este ocupat de Albania (locul 35). Dei populaia care lucreaz n turism nu are parte de o foarte bogat educaie specific sau de un training specializat in acest sens, disponibilitatea ei de a lucra ntr-un mediu calificat face ca Albania s ocupe aceast poziie, n timp ce Bosnia se afla pe locul 90, populaia acestei ri nefiind la fel de disponibil s lucreze 14
ntr-un astfel de mediu. Aici se mai adauga si cifrele mari ale invatamantului primar si secundar (unde intalnim un numar mare de elevi datorita natalitatii ridicate), de aici rezultand o populatie poate prea tanara pentru a munci. De asemenea n Spania, turismul fiind principala ramur economic, s-au pus la dispoziia locuitorilor foarte multe locuri de munc, iar acest lucru i- a determinat s opteze spre acest mediu. Astfel, 11% din populaia activ a Spaniei lucreaz n turism.
Figura 10
n ceea ce privete turismul intern, Croaia ocupa locul 4 in clasamentul mondial, aceasta acordnd o importan major acestui tip de turism, fiind de o real baz n meninerea activitii turistice. Este urmat n clasament de Albania, Macedonia i Serbia. O importan foarte sczut ofer populaia Bosniei acestui tip de turism, situndu-se pe ultimul loc n ierarhia Europei Mediteraneene (111), ns aceasta nu ofer importan turismului n general, situndu-se pe locul 123 n ceea ce privete turismul ca prioritate. Ne uimete faptul c nici Italia nu prea practic acest tip de turism, aceasta bazndu-se ns pe turitii strini. Mai amintim faptul ca in tarile cu traditie in turism, unde se depaseste capacitatea sociala de suport, ospitalitatea este mai scazuta, deoarece locuitorii sunt deranjati de prezenta foarte numeroasa a turistilor, acest lucru conducand la orientarea lor spre alte destinatii externe, tocmai pentru a scapa de aceasta supraaglomerare.
La polul opus se situeaz Bosnia (locul 100), Albania (93) si Macedonia (82). Aceste ri nu dispun de resurse turistice din punct de vedere cantitativ, iar puinele resurse pe care le au nu dispun de calitatea necesar atragerii unui numar mare de turisti. n patrimonial mondial UNESCO Albania are nscrise 2 monumente iar Bosnia i Macedonia cte unul, n timp ce Spania are 34, Italia 36 iar Grecia 15. Putem aminti aici cateva dintre destinatiile turistice din tarile cu renume in turism ale Europei Mediteraneene: -destinatii litorale: Insula Sicilia (Italia), Insula Thassos (Grecia), Insula Corfu (Grecia), Costa Brava (Spania), Insula Madeira (Spania), etc; -destinatii montane: Statiunea Cortina dAmpezzo (Italia), Muntii Sierra Nevada (Spania), Staiunea Baquieira Beret (Spania), etc; - destinatii culturale: Colloseumul (Italia), Atena (Grecia), Muntele Athos (Grecia), Lisabona (Portugalia), si multe altele care cu siguranta sunt pe gustul si celor mai pretentiosi turisti.
Annunziata Italia Ravena Italia Siracuza Italia Val Camonica Portugalia Valea Co Spania Altamira Spania Atapuerca Spania Las Medulas Spania Merida Spania Peninsula Iberic Spania - Tarraco
Monumentele paleocretine Situl arheologic Picturile rupestre Siturile artei preistorice Petera Altamira (desenele rupestre) Situl arheologic Vestigiile exploatrilor aurifere Ansamblul arheologic Arta rupestr a Bazinului Mediteranean Ansamblul arheologic
17
Spania Caseres Spania Cordoba Spania Cuenca Spania Granada Spania Salamanca Spania San Cristobal de la Laguna Spania Santiago de Compostela Spania Segovia Spania Sevilla Spania Toledo
Partea veche a oraului Centrul istoric al oraului Oraul fortificat Oraul istoric i fortificaiile Partea veche a oraului Oraul vechi Partea veche a oraului Oraul vechi i Apeductul Oraul vechi Oraul istoric
V. Analiza S.W.O.T.
5.1. A cadrului general :
- un cadru general favorabil - temperaturile ridicate pot turismului; reprezenta un minus pentru - intalnim toate tipurile de anumiti turisti. 19 relief; - iesire la mare; -clima favorabila.
- datorita cadrului genera, Europa Mediteraneana poate practica toate tipurile de turism (montan, litoral, cultural).
- dezvoltarea economica a unor tari din aceasta regiune a permis dezvoltarea infrastucturii.
- suprafata mica a unor tari nu le-a permis o dezvoltare foarte mare a infrastructurii.
- dezvoltarea economiei interne datorita activitatii turistice intense; - cresterea P.I.B.-ului tot datorita acestei ramuri economice.
- supraaglomerarea urbana poate polua fonic si poate deranja populatia care locuieste in aceasta regiune.
- unele tari din Bazinul Mediteranean nu se bucura de o varietate bogata a resurselor turistice; - structurile de cazare sunt putine in comparatie cu numarul mare de sosiri turistice.
- largirea orizontului de cunoastere al turistilor; - datorita traditiei turistice din aceasta zona resursele turistice sunt valorificate la maxim.
VI. Bibliografie
21
1. 2. 3. 4. 5.
Gheorghila, A., 2007, ,,Geografia turismului. Metode de analiza in turism, Editura Universitara, Bucuresti; www.weforum.org; ec.europa.eu; www.eea.europa.eu; ro.wikipedia.org;
22